2,882 matches
-
iar el, în raport cu timpul povestirii, este "prezentul" sau poate fi chiar trecutul. O propoziție precum: i) Nu credeam deloc atunci că peste zece ani mă voi întîlni cu omul care acum îmi este soț. conține o asemenea anticipare. În raport cu timpul fabulei ("atunci"), această propoziție este o anticipare ("peste zece ani"), dar în raport cu timpul povestirii ("acum"), ea este o retroversie, deși distanța retroversiei este mai mică decît cea a retroversiei în care a fost înrămată (sub forma anticipării). Dacă o asemenea propoziție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
forme deschideri cu totul speciale. Cum am menționat, Proust folosește cu precădere această figură. Romanul despre care am vorbit deja, L'après-midi de Monsieur Andesmas de Duras, este construit în mare parte în jurul tensiunii dintre promisiunea făcută chiar înainte de începutul fabulei prezentate și împlinirea acelei promisiuni, chiar după sfîrșitul fabulei. Atît anticiparea revenirii promise a fiicei lui Andesmas, cît și nesiguranța în ceea ce privește distanța acelei anticipări, determină importanța evenimentelor din povestire, care, în cele din urmă, constau din diverse faze ale așteptării
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
folosește cu precădere această figură. Romanul despre care am vorbit deja, L'après-midi de Monsieur Andesmas de Duras, este construit în mare parte în jurul tensiunii dintre promisiunea făcută chiar înainte de începutul fabulei prezentate și împlinirea acelei promisiuni, chiar după sfîrșitul fabulei. Atît anticiparea revenirii promise a fiicei lui Andesmas, cît și nesiguranța în ceea ce privește distanța acelei anticipări, determină importanța evenimentelor din povestire, care, în cele din urmă, constau din diverse faze ale așteptării. Acest joc temporal produce un suspans emoțional pe care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care se află la marginea acroniei, poate avea efectul unei confruntări între un "prezent" așteptat și unul realizat. În această poziție, ea ar putea chiar să aparțină de aspectele ce contribuie la un comentariu metanarativ, de exemplu prin accentuarea ficționalității fabulei. O a doua posibilitate este forma opusă, retroversia-în-anticipare; ea are loc, bunăoară, cînd ni se spune din vreme cum se vor prezenta circumstanțele din "prezent". Înțelesul unui eveniment poate fi anunțat mai tîrziu, iar pogorîrea acelei revelații este anunțată "acum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
anticipată. În clipa revelației se fac referiri la o greșeală comisă în trecut; dar în raport cu viitorul, acel trecut este "prezentul" evocat printr-o retroversie-în-anticipare. Un al treilea posibil anacronism, care se apropie de acronie, poate apărea cînd o anticipare în raport cu fabula se vădește a fi o retroversie în povestire. Un eveniment care urmează a avea loc din punct de vedere cronologic a fost deja prezentat, de exemplu în vorbirea-în-ramă, în cursul povestirii. Se face atunci o aluzie la acest eveniment care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
producîndu-se în același loc. Conexiunile spațiale le înlocuiesc astfel pe cele cronologice. Cum voi argumenta mai tîrziu, aceasta este o trăsătură semnificativă a stilului narativ al lui Proust, iar el nu poate fi ușor analizat la nivelul textului, ori al fabulei. Proust, ca și alți moderniști (de exemplu, Virginia Woolf), dar mergînd pînă la extrem, își face povestirea extrem de vizuală. Dacă o astfel de serie ar fi să fie construită în întregime după criterii spațiale sau de altă natură (asocierea ar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de acroșant pe atît de iluzoriu este ritmul. Lucrează mult cu el mediile narative, în special filmul, dar analiza sa nu a adus defel rezultate. Sînt deja vechi cercetările legate de relația dintre cantitatea de timp acoperită de evenimentele unei fabule și cantitatea de timp implicată în prezentarea acelor evenimente. În anii 1920 Percy Lubbock a scris The Craft of Fiction, în care a făcut distincția între o prezentare-rezumat, accelerată și una largă, scenică. După douăzeci de ani, Günther Müler a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acest gen este întrebarea: ce trebuie să luăm ca măsură a vitezei de prezentare? Ritmul. De obicei, putem controla, cel puțin aproximativ, timpul acoperit de evenimente. Rămîne totuși problema cu ce fel de timp trebuie să acoperim acest timp al fabulei. Este el timpul ocupat de scrierea narațiunii, cum s-a propus? Nu numai că este imposibil de descoperit cît timp anume a intrat în procesul scrierii, dar acest timp are o minimă importanță pentru efectul textului asupra cititorului. Să luăm
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
imposibilă. Este totuși posibil să estimăm viteza cu care sînt prezentate diverse evenimente. Tot așa cum viteza în trafic se măsoară prin juxtapunerea cantității de timp implicate și distanța parcursă (face șaizeci de kilometri pe oră), cantitatea de timp acoperită de fabulă poate fi juxtapusă cu cantitatea de spațiu din text pe care îl cere fiecare eveniment: numărul de pagini, rînduri sau cuvinte. Aceasta este soluția pe care au ales-o Müler și discipolii săi. S-au ridicat destule obiecții la analizele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
trebui să vizeze pur și simplu un calcul precis al numărului de cuvinte sau rînduri per eveniment; cantitatea de text rezervată pentru fiecare eveniment arată ceva despre cum este structurată atenția. Interesul pentru diversele elemente ne dă o perspectivă a fabulei care este comunicată cititorului. Iată de ce voi discuta acest subiect aici și nu am făcut-o în Capitolul I. Interesul pentru fiecare element poate fi analizat numai în raport cu interesul pentru toate celelalte elemente. Dacă tratăm această împărțire a atenției ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scopul principal al lui Müler: faptul că unii din discipolii săi au pierdut uneori din vedere scopul principal nu diminuează importanța întreprinderii lor. Ritmul general Analiza ritmului general începe cu o trecere în revistă a felului cum se derulează timpul fabulei. O dată ce s-a estimat astfel cantitatea de timp acoperită de diverse evenimente sau serii de evenimente și episoade, devine posibil să folosim datele pentru a determina ritmul general. Să luăm o povestire de felul celor frecvent scrise în secolul al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
evenimente sau serii de evenimente și episoade, devine posibil să folosim datele pentru a determina ritmul general. Să luăm o povestire de felul celor frecvent scrise în secolul al XIX-lea : o viață de om de la naștere pînă la moarte. Fabula conține nașterea eroului, copilăria sa, adolescența, serviciul militar, prima dragoste, perioada animată de ambiții sociale, declinul și moartea. Este posibil să determinăm numărul de pagini dedicate fiecărui episod. Adesea acest exercițiu simplu va demostra că anumite episoade sînt tratate cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
am putea spune, referitor la ritm, că moartea lui Paul are loc "la momentul potrivit", căci Dombey mai are atunci încă vreo douăzeci de ani de viață în față. Chiar dacă atenția este distribuită mai mult sau mai puțin neted în fabulă, va exista întotdeauna o alternare de genuri între o prezentare extinsă și una sumară. Această alternare este văzută în general ca cea mai importantă caracteristică a genului narativ; oricum ar fi, ea este o marcă importantă. Lubbock a operat deja
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o distincție între cele două forme, scena și rezumatul. S-a observat, și pe drept cuvînt, că acest contrast relativ ar trebui dus pînă la capăt. Pe de altă parte, putem distinge elipsa, omiterea în povestire a unei secțiuni din fabulă. Cînd unei anume părți de timp acoperite de fabulă nu-i este acordată nici o atenție, valoarea operatorului TF (timpul fabulei) este infinit mai mare decît TP (timpul povestirii). Pe de altă parte, putem distinge "pauza", cînd un element care nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
S-a observat, și pe drept cuvînt, că acest contrast relativ ar trebui dus pînă la capăt. Pe de altă parte, putem distinge elipsa, omiterea în povestire a unei secțiuni din fabulă. Cînd unei anume părți de timp acoperite de fabulă nu-i este acordată nici o atenție, valoarea operatorului TF (timpul fabulei) este infinit mai mare decît TP (timpul povestirii). Pe de altă parte, putem distinge "pauza", cînd un element care nu ocupă nici un timp al fabulei (un obiect, nu un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ar trebui dus pînă la capăt. Pe de altă parte, putem distinge elipsa, omiterea în povestire a unei secțiuni din fabulă. Cînd unei anume părți de timp acoperite de fabulă nu-i este acordată nici o atenție, valoarea operatorului TF (timpul fabulei) este infinit mai mare decît TP (timpul povestirii). Pe de altă parte, putem distinge "pauza", cînd un element care nu ocupă nici un timp al fabulei (un obiect, nu un proces) este prezentat în delaliu. TF este atunci infinit mai mic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de timp acoperite de fabulă nu-i este acordată nici o atenție, valoarea operatorului TF (timpul fabulei) este infinit mai mare decît TP (timpul povestirii). Pe de altă parte, putem distinge "pauza", cînd un element care nu ocupă nici un timp al fabulei (un obiect, nu un proces) este prezentat în delaliu. TF este atunci infinit mai mic decît TP. De obicei, așa se comportă fragmentele descriptive sau argumentative am discutat acestea în capitolul precedent. Atît rezumatul cît și încetinirea trebuie văzute relativ
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în segmente care corespund în parte unuia dintre aceste cinci tempouri. În secțiunile următoare voi discuta cîteva caracteristici ale fiecărui tempo. Elipsa O elipsă nu poate fi percepută: conform definiției, într-o povestire nu se menționează nimic despre dimensiunile timpului fabulei. Dacă nu se spune nimic, nu putem ști ce ar fi trebuit spus. Tot ceea ce putem face, cîteodată, este să deducem logic, pe baza anumitor informații, că ceva a fost omis. Să observam că acest tip de deducție se bazează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
conștienți de aceste elipse, care aparent pot să fie atît de importante că merită să le căutăm? Pentru început, atenția ne este cîteodată direcționată către un eveniment eludat din cauza retroversiei. Nu este mereu posibil să localizăm o elipsă exact în fabulă. Știm că ceva se va fi întîmplat, și cîteodată știm cu aproximație unde, dar de obicei este dificil să indicăm locația exactă. Cîteodată, totuși, elipsa este indicată se menționează timpul care a fost omis. Dacă un text sună: a) Cînd
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi trecută în cont ca două evenimente. Chiria neplătită presupune multe alte evenimente: vizita proprietarului, disperarea femeii și manifestările disperării, încercările ei de a găsi bani și eșecul acestor încercări. Femeia este evacuată. Și apoi? În acel moment din fabulă, situația se schimbă. În consecință, ritmul narațiunii se schimbă. Se adoptă un tempo mai lent, următorul eveniment o întîlnire? o moștenire? o descoperire? trebuind să schimbe situația radical. În consecință, acest eveniment-cheie primește toată atenția. Acesta, cel puțin, este modelul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
moștenire? o descoperire? trebuind să schimbe situația radical. În consecință, acest eveniment-cheie primește toată atenția. Acesta, cel puțin, este modelul, în termeni foarte generali, în romanul tradițional. Așa-numitele "puncte culminante dramatice", evenimente care au o influență puternică asupra cursului fabulei (punctele de curbură, momentele în care se schimbă o situație, se întrerupe un fir) sînt prezentate pe larg în scene, în timp ce evenimentele nesemnificative (nesemnificative în sensul că nu au influență prea mare asupra cursului fabulei) sînt rezumate rapid. Această situație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o influență puternică asupra cursului fabulei (punctele de curbură, momentele în care se schimbă o situație, se întrerupe un fir) sînt prezentate pe larg în scene, în timp ce evenimentele nesemnificative (nesemnificative în sensul că nu au influență prea mare asupra cursului fabulei) sînt rezumate rapid. Această situație se poate exprima în termeni exact opuși, poate fi enunțată într-o altă manieră: evenimentele devin de o importanță majoră tocmai pentru că obțin mai mult timp din narațiune. Începutul din Oliver Twist de Dickens, un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
evenimente pe care cineva le-ar fi văzut ca puncte dramatice sînt prezentate rapid, în timp ce evenimente obișnuite de exemplu, situațiile care au loc în fiecare săptămînă sînt prezentate pe larg. Această răsturnare a ritmului tradițional este foarte potrivit pentru o fabulă care reflectă plictiseala, goliciunea existenței. Într-un grad mare, originalitatea operei lui Flaubert este determinată de această tehnică. Să spunem, așadar, că rezumatul este un instrument potrivit pentru a prezenta informația de fundal, sau pentru conectarea diverselor scene. Locul rezumatului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lui Flaubert este determinată de această tehnică. Să spunem, așadar, că rezumatul este un instrument potrivit pentru a prezenta informația de fundal, sau pentru conectarea diverselor scene. Locul rezumatului într-o povestire depinde într-o mare măsură de tipul de fabulă implicat: o fabulă-criză va cere mult mai puțină rezumare decît o fabulă în dezvoltare (vezi Durata: două tipuri). Scena Fiindcă veni vorba, scena se află, prin definiție, în majoritate. Ideea nu este, cum am spus deja, să numeri paginile și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este un instrument potrivit pentru a prezenta informația de fundal, sau pentru conectarea diverselor scene. Locul rezumatului într-o povestire depinde într-o mare măsură de tipul de fabulă implicat: o fabulă-criză va cere mult mai puțină rezumare decît o fabulă în dezvoltare (vezi Durata: două tipuri). Scena Fiindcă veni vorba, scena se află, prin definiție, în majoritate. Ideea nu este, cum am spus deja, să numeri paginile și să măsori semnificația unui eveniment cu ajutorul figurilor. O asemenea investigație ar produce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]