2,295 matches
-
bine de douăzeci de volume din diverse literaturi și genuri (variind de la SF și policier la eseu și poezie). Traduce din Marcel Moreau, din Edgar Wallace, Anatoli Râbakov, G. K. Chesterton, Jean-Luc Outers ș.a. De semnalat e și publicarea în facsimil, într-un elegant album (1997), a „caietelor eminesciene” de la Academia Română. SCRIERI: Proza lui Camil Petrescu, Cluj-Napoca, 1981; Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă, Cluj-Napoca, 1989; Curente literare, București, 1992; Figuri de stil, București, 1992; Ion Creangă
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
unui număr însemnat de scrisori și documente. Cu modestie, își recunoaște doar rolul de „cucernic copist care s-a străduit să rânduiască textele, să le tălmăcească pe cât i-a stat în puteri și să le caligrafieze”. Le-a strâns în Facsimile (1975), debutul său editorial, și în cele patru volume de Simple note (1980-1985), acestea din urmă cuprinzând textele autorului din revista „Flacăra”, pe când era condusă de Adrian Păunescu. Mulțimea documentelor este impresionantă, ca și numărul celor prezenți cu scrisori și
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
Margareta Sterian și mulți alții. Pasiunea pentru document a lui K. o amintește pe aceea a lui I.E. Torouțiu și a lui Gh. Cardaș. Cărțile lui pot fi consultate cu profit de istoricul literar ca și de istoricul culturii. SCRIERI: Facsimile, București, 1975; ed. pref. Valeriu Râpeanu, București, 2000; Conspirații sub cer deschis. Pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Simple note, I-IV, București, 1980-1985; Simple note din „Simple note”, București, 1998. Repere bibliografice: Ardeleanu
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
Gorovei, „Șezătoarea”. Povestea unei reviste de folclor, AAF, 1932; Perpessicius, Editorul lui Creangă: G. T. Kirileanu, TR, 1964, 52; Iordan Datcu, Profil: G. T. Kirileanu, ATN, 1969, 7; Constantin Bostan, Valentin Ciucă, Gh. Teodorescu-Kirileanu. Contribuții documentare, Piatra Neamț, 1970; L. Kalustian, Facsimile, București, 1975, 173-179; Șerban Cioculescu, Corespondența lui G. T. Kirileanu, RL, 1977, 37; Iordan Datcu, Un editor al publicisticii eminesciene ignorat, MS, 1978, 3; Kalustian, Simple note, III, 161-172; G. T. Kirileanu sau Viața ca o carte. Mărturii inedite, îngr
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
schițe miniaturale și delicate ale narvalului și marsuinului, ne oferă o serie de gravuri clasice înfățișînd căngi, cuțite și „ghiare de pisică“; apoi, cu meticulozitatea microscopică a unui Leuwenhoeck, ne pune sub ochi, ca să ne înghețe, nouăzeci și șase de facsimile ale unor cristale de zăpadă arctică, mărite cu lupa. N-aș vrea să-l denigrez pe marele explorator îîl cinstesc ca pe un veteran), dar cred că rău a făcut că nu și-a procurat pentru fiece cristal cîte un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în societatea cunoașterii și Protecția atmosferei, o prioritate națională și globală (1/2002, serie nouă) etc. Fidelă obiectivelor inițiale, revista publică în fiecare număr un foarte bogat material ilustrativ, cel mai adesea inedit, reproducând fotografii, stampe, hărți, fragmente de partituri, facsimile, pentru a face astfel cunoscută cititorilor o parte a patrimoniului Bibliotecii Academiei Române. Prin conținutul său variat și bogat, prin stilul elevat al articolelor, prin reproducerea unor imagini nu o dată inedite, revista A. și-a format un stil propriu, care o
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
Ignorarea semnelor de punctuație obligatorii sau interzise constituie problema cea mai frecventă. Bunăoară, În Atac de Cluj (anul I, nr. 4, 17 iunie 1999, p. 10), un deputat este apostrofat pentru că, Într-o scrisoare trimisă redacției respective (scrisoare reprodusă În facsimil), pune (de două ori, cu obstinație!) virgulă Între subiect și predicat: „Ceea ce a apărut În urmă cu șase luni Într-un cotidian național, n-avea cum...”; „Nici o instanță pământească, nu poate pedepsi...”. Semnele de punctuație au un caracter convențional, fiindcă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1880), Amintiri din copilărie de Ion Creangă (1881) ș.a. O problemă de constant interes pentru istoria literaturii române este editarea textelor vechi românești în alfabet chirilic. O ediție modernă, științifică, a oricărui text de acest fel, trebuie să cuprindă, în afară de facsimilul integral al operei, și transcrierea sau transliterarea în alfabet latin, la care se adaugă, evident, un studiu filologic, un studiu lingvistic, glosare, bibliografie, într-un cuvânt, un întreg aparat critic, conform exigențelor actuale. Primul care și-a pus problema editării
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
isolé. On a été surpris, Rue Cadet. Par contre, on s'attend ŕ quelque chose de mieux organisé pour bientôt, aprčs la campagne en faveur de l'amnistie, si elle échoue" (Sublinierile sunt ale autorului. Documentul a fost publicat în facsimil de Theofilo Duarte, Sidonio Pais e seu consulado, p. 265). Comploturile descoperite în ultimele luni, continua agitație muncitorească, însuflețită de triumful revoluției în Rusia, atentatul din 6 decembrie, toate acestea creează în mijlocul ofițerilor strânși în jurul lui Sidonio o atmosfera sumbră
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ar da o atenție specială, Întrucât ar putea fi vorba de Încă o impertinență a domnilor de la publicitatea directă, dacă nu ar fi caligrafia stranie cu care e scris pe el numele său, exact la fel cu cea din faimosul facsimil publicat În ziar. Dacă inima Îi sare-n piept de spaimă În acel moment, dacă-l invadează o presimțire lugubră a unei nenorociri iremediabile, și vrea, din acest motiv, să refuze să primească scrisoarea, nu va reuși, va fi ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
deasupra intrării exterioare, dar fără rozetă. Acest model se găsește și în mormântul din Valea Hinnom, mormântul lui Iozafat și cel cunoscut cu numele de „mormântul strugurelui”. În multe cărți de arheologie și simboluri iudaice se găsesc diferite fotografii și facsimile care reprezintă frontonul și cercul sau rozeta. Aceste elemente sunt prezente pe osuare, fațadele mormintelor, monede (una dintre ele bătută de Filip, tetrarhul din Gaulanitide din timpul lui Isus) și epitafe artistice. Una dintre cele mai comune trăsături este prezența
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
putință de-a-mi veni în ajutor, vă rog a o face cât de curând, căci cea mai neagră // mizerie mă amenință. În așteptarea unui răspuns, rămân al d-voastre devotat amic M. Eminescu M. Eminescu, Proză și versuri, Iași, 1890. Facsimil 241 {EminescuOpXVI 242} 223 [CORNELIA S. EMILIAN] Botoșani, 20 noiemvrie 1887 Mult stimată doamnă, Să nu credeți că vârsta d-voastre m-a împiedecat de a vă scrie până astăzi, ci îndelungata mea boală m-a făcut să fiu foarte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
picat la matematică, nu? — Da, domnișoară. — Ei bine, rezultatele oficiale tocmai au fost afișate. Ai trecut. Felicitări. Thaw se holbă cu groază la ea. Spre sfîrșitul săptămînii, intră prin portalul de marmură al Bibliotecii Mitchell. Venise deseori aici să vadă facsimilele cărților profetice ale lui Blake, și în timp ce un tip grăsuliu, îmbrăcat într-o haină cu nasturi de alamă îl conducea la etaj, aerul de calm scolastic și atenție politicoasă îi făcu spiritul să se simtă mai ușor. Poate că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aceea era cea mai bună operă pe care o făcuse sau o va face vreodată. Și romanul lui Joyce Cary m-a apropiat de cărțile lui William Blake, pentru că Gulley Jimson cita mereu din el. Biblioteca Mitchell din Glasgow avea facsimile și originale - opera lui Blake în versuri, iar ilustrațiile și proza lui m-au uimit și încă o fac pentru că sînt adevărate, frumoase și bune. Degajarea nudurilor sale o simțeam ca pe o eliberare. Aceeași senzație mi-o dădeau figurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
milenii, oamenii aveau, în fine, să topească toate lumile înghețate, dar locuibile, ale sistemului solar și aveau să răcorească pustiurile arzătoare de pe Venus și Mercur. Bărbații care-și istoveau viețile pe "odraslele" mai puțin atrăgătoare ale Soarelui aveau să creeze facsimile rezonabile ale îndepărtatului Pământ verde de pe care veniseră. Aceasta era teoria. În zilele de trândăvie din anii de liceu, când citise și ascultase relatările referitoare la colonizare, nici nu visase măcar că, într-o bună zi, avea să se afle în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ale scrierilor apărute au intrat în posesia B.A.R. la mijlocul anilor ’50 printr-o donație a lui Dinu Pillat, pe caitetul în care erau transcrise fiind specificat „Schițe și nuvele... aproape futuriste”. Pe baza „expertizei” documentare (sînt reproduse în facsimil mai multe pagini manuscrise), autorul extrage concluzii privind modul de a lucra al lui Urmuz, care a dus la „cvasilegendara-i operă” „prin necruțătoare și succesive concentrări, prin aducerea cuvintelor la starea lor aș zice dicționărească (...) printr-o netă preferință pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Toți”, București, 1984 Periodice (numere speciale, colecții, albume) Absolutio, Iași, nr. 1-9, 1 decembrie 1913 - 15 mai 1914, 1 februarie - 15 mai 1916 Aldebaran. Caietele Ion Vinea, București, nr. 2-4, 1996 Almanach Dada par Richard Huelsenbeck, L’Écart absolu, col. Facsimile, 2005 Anuarul presei și al lumii politice, București, 1908-1910 Avangarda românească, Plural, nr. 3/1999, Fundația Culturală Română, București, 1999 Caietele/Les cahiers Tristan Tzara, Editura Vinea, București, nr. 2-4, 2000 Chemarea (Ion Vinea, Tristan Tzara), București, nr. 1-2, 4-11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ciclul este fără sfîrșit. Restul decurge în mod natural. Dacă imitația purcede din invenție, atunci fiecare grup, fiecare societate purcede dintr-un individ multiplicat în sute de mii sau milioane de exemplare creștinii îl copiază pe Isus, staliniștii sînt un facsimil al lui Stalin după cum, de altfel, o arată și numele. Pentru membrii unui grup, similitudinea va fi așadar efectul de repetare a gîndurilor, sentimentelor, comportamentelor unui membru al respectivului grup, care joacă atît rolul de model spiritual, cît și pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
-i împrumuta cu poliță în regulă o sumă însemnată. La scadență, Hagienuș nu plăti, precum nici Suflețel nu protestă polița. Suflețel renunță la bani pentru post, îi trebuia cambia ca s-o arate la cunoscuți, eventual s-o reproducă în facsimil în reviste în cazul când ar fi fost trădat. Acum direcția devenea vacantă, deoarece fostul conservator demisionase, și Suflețel amenința din pupile, fără alte comentarii, pe bietul Hagienuș, care căuta să scape de obsesie, fiindcă el nu-și ținea cuvântul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pinacotecii pe pictorul Aslan. - I-am împrumutat bani, se lamentă Suflețel, poftim polița.Și scoțând hârtia din portofoliu o trecu pe dinaintea fiecăruia. Vanafides!2 căzu el în fine dezolat pe scaun. Gulimănescu îl sfătui foarte serios s-o publice în facsimil. Suflețel lămuri cu aer înfrînt că-i era imposibil. Monstrul îl avea la mână, putîndu-l persecuta și în alte împrejurări. Mai era în perspectivă încă un post, și Suflețel trebuia să se resemneze. FeIonia lui Hagienuș era într-adevăr foarte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
practician (de exemplu, prin observarea aplicării unui control) sunt mai credibile decât probele obținute indirect sau prin inferență (de exemplu, intervievări cu privire la aplicarea unui control); - probele obținute din documente originale sunt mai credibile decât probele obținute pe baza fotocopiilor sau facsimilelor. Practicianul trebuie să analizeze relația dintre costul obținerii probelor de audit și utilitatea informațiilor obținute, fără să omită acele proceduri mai costisitoare, dar pentru care nu există o alternativă. Riscul misiunii de asigurare este riscul ca un practician să formuleze
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul și proprietarul Tipografiei unde se tipărea Paloda, era și un cunoscut om de cultură. „Din traducerile mele" de George Cațafany, volumul II, premiat cu „Mențiunea onorabilă" la Expoziția Universală din Paris 1900 (facsimil din această lucrare în fotografia alăturată). 118 Cu titlul „Câteva note”, în „Opinia” Iași, 21 decembriue 1908, se publicau următoarele rânduri despre ziarul Paloda de la Bârlad: „De numele capitalei Tutova se leagă două nume la fel: Paloda - râul și Paloda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1881): „Gratulații pentru anul nou și sorți pentru plăcinte se află de vânzare la tipografia noastră", iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacție, revista s‐a încadrat în tradiția literară a Palodei, afirmând „spiritul de cetate” ale revistelor „Ion Creangă” și „Miron Costin” Revista a adus prinos subtil de recunoștință poetului Ștefan Petică (vezi numărul triplu din 1912 al revistei Freamătul,din facsimil). 335 ”După încetarea lui „Făt Frumos”, cum înțelegeam atunci, ca și astăzi, că Bârladul nu poate fi lipsit de o revistă literară, mărturisește George Tutoveanu, în „Scrisul Nostru” într‐ o discuție cu V. Damaschin, am primit să conduc în Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-a declanșat o adevărată campanie de organizare a "cabinetelor de istorie și științe sociale", chiar și în zonele rurale. Școlile au primit piese fabricate și difuzate prin rețeaua Ministerului Educației (hărți tematice, reproduceri ale statuetei neolitice "Gânditorul de la Hamangia", facsimile ale unor documentelor istorice invocate în manuale, albume cu imagini dedicate răscoalei din 1907, portrete de domnitori și revoluționari etc.). Profesorii și elevii erau îndemnați să îmbogățească inventarul didactic cu obiecte reprezentative pentru istoria locală și cu produse de fabricație
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]