3,990 matches
-
secretate de plante, care sunt active asupra bacteriilor, mucegaiurilor, insectelor etc. - conservă o mare diversitate ecologică, constituind un teren de mare interes științific. - au rol sanogen, nu numai prin purificarea, dar și prin ionozarea aerului. Pădurile de rășinoase și de fag sunt recunoscute ca benefice în tratamentul afecțiunilor respiratorii și al tulburărilor hormonale. Se influențează frecvența pulsului și se crează o stare de bună dispoziție. Astfel se explică dezvoltarea unor noi ramuri ale medicinii ecologice: silvoprofilaxia și terapia. - asigură protecție climatică
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
plantare de esențe rezistente la poluare din zonă; efectuarea de lucrări specifice, ca: fertilizarea, ameliorări hidrologice etc.; managementul ecologic; turismul ecologic. Pădurea Vorona este una din cele mai ineresante păduri din zona de coline, cuprinzând exemplare de stejar, gorun și fag unice pentru această parte a țării prin dimensiunile impresionante ale trunchiurilor lor, o vegetație bogată, cu aspect luxuriant în timpul verii. În cadrul rezervației Pădurea Vorona se află și complexul mănăstiresc Vorona care cuprinde 3 biserici, o bibliotecă cu fond de carte
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5 - plante de semiumbră (cresc în lumină, dar suportă o umbrire moderată) 7
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Al., Md. FAM. URTICACEAE *Urtica dioica L. (Urzică mare) - H., Cosm. Frecv., z.step.-e.sa.; LXTXCXU6RXN8; Rumicion alpini, Artemisietea, Galio - Urticetea, Sambuco - Salicion capraeae, Alnion incane, Al., Md., Tx., In. ORD. FAGALES FAM. FAGACEAE *Fagus sylvatica L. ssp. sylvatica (Fag) - Ph., Eur. centr.-atl., Frecv., se.go.-se.fa.; L3T5C2U5RxNx; Fagetalia, Symphyto - Fagion, Al., Me., In. -Quercus dalechampii Ten. (Q. Petraea ssp. dalechampii (Ten.) Soo) (Gorun) - Ph., Medit.carp. balc. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L6T7C3U4RXNX; Quercetea pubescentis, Querco - Fagetea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
24 %). Această situație este explicabilă având în vedere faptul că în zona studiată formațiunile vegetale ierboase predomină în poienile luminate și la marginea formațiunii lemnoase. În același timp, deși vegetația forestieră ocupă suprafața dominantă, datorită caracteristicilor ecologice ale pădurilor de fag, în amestec cu stejar și carpen, plantele de umbră sunt mai slab reprezentate. din punct de vedere al indicelui T (temperatura), majoritatea speciilor sunt plante caracteristice unui climat temperat. indicele de continentalitate (C) relevă dominanța speciilor de tip suboceanic C3
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, la o altitudine
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cupletul sugerează mișcările, ele executându-se numai când se cântă refrenul „Mișcă vântul frunzele”, „La pădure” - din folclorul copiilor; c) jocuri muzicale cu cântec pe roluri, când copiii execută mișcări în grup sau individual, pentru fiecare rol în parte „ Oaspeții fagului”scenetă muzicală de N.Saxu. Muzica intră în relație de interdisciplinaritate și cu disciplina matematică. În ceea ce privește jocul muzical, această corelare se poate efectua mai ales cu copiii mici. Învățarea șirului de numere cu soț de la 1 la 10, poate constitui
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ca spuma laptelui, plăcută la flăcăi. Bagă de seamă însă, că vorba cu miere nu-i mereu dulce. Du-te după Cristi a lu’ Ducu, ai face casă și mi-ei da nepoți și nepoate. Nu-i el înalt ca fagul, dar îl doboară cu securea jos într-o clipită, că are brațele ca oțelul. L-o călit armata, de acum e gata să se așeze la casa lui. Să treci și pe la mine în ziua nunții tale, să te văd
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pregăteau de țăsut și de tors. Fetele cele mari ale lui Lică, tăcute ca două fecioare, mergeau la apă. Nu salutau, nu erau salutate, ei nu existau. Nici măcar umbra. Însă în acea după amiază, când satul mirosea a lemn de fag și a iarnă, Lică ieșise în poartă cu Biblia în mână. Începuse a citi, iar vreo doi gură-cască luau aminte la vorbele lui. - Haideți, oameni buni, veniți, veniți mai aproape. Noi suntem calea și adevărul. Lăsați-vă credința și veniți
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de păsare, mi-a șoptit, poate ca să mă ispitească: "Toți sunt cehi... și ofițerii, și soldații... numai cehi!" Am tăcut, parcă mi-ar fi făcut o mustrare. Apoi i-au spânzurat pe toți trei deodată și pe același copac, un fag bătrân, cu tulpina scorburoasă. Când le-au pus ștreangul de gât, m-am uitat bine în ochii lor... Străluceau cumplit, ca niște luceferi prevestitori de soare, și atât de măreț și cu atâta nădejde, că toată fața lor părea scăldată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îi era sufletul de încărcat cu speranțe... 5 Apostol Bologa porni călare, cu harta în mână... Lunca era sat lung, pe malul drept al unui râuleț gălăgios, strâns ca în clește între două rânduri de dealuri îmbrăcate cu brazi și fagi, amestecați. Șoseaua trecea prin mijlocul satului, iar calea ferată ― prin dosul caselor, prin grădini și livezi ce se urcau pe coastele piezișe. Împrejurul gării valea se lărgea ca un fund de cazan, dar dincolo de sat se strâmta iar până la gura
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întoarse îndată spre ieșire, Ilona însă rămase pe peron, nemișcată, cu privirea lipită pe pervazul ferestrei în care Apostol zâmbea uitat... Pe urmă o coroană înmugurită a unui cireș bătrân acoperi și fereastra și vagonul și trenul... 7 Aleea de fagi din Parva, dreaptă și îngrijită, de la gară până-n mijlocul orășelului, părea noaptea un tunel nesfârșit. Pașii lui Apostol Bologa scrâșneau harnic pe prundișul umed, încît Petre, împovărat cu două geamantane, de-abia se ținea după dânsul, gâfâind din greu. Piața
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
adâncimilor nepătrunse, unde clocotesc explicațiile tuturor tainelor vieții. Apoi vedenia spânzuraților pieri brusc, și în inima lui Apostol coborî o liniște mare. Privirile lui îmbrățișau munții, și văile, și cerul... Prin răpăiala motorului furios auzea limpede zumzetul frunzelor tinere de fag și clinchetul sec al acelor de brazi din depărtare. Verdele mohorât al pădurilor se îngîna într-o armonie caldă cu albastrul alburiu al văzduhului... 9 Automobilul opri scurt în fața unei ogrăzi largi, cu poarta deschisă. Bologa sări jos, așteptă două
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de toamnă, de la fila cu numărul 5, luna lui Brumărel, anul 1955, s-au extras doar amintirile, cu muzica lor care vine de dincolo de orizont, de undeva de departe, de sub poale de codru milenar, de sub bolți umbroase de stejar sau fag, de sub cumpănă de fậntậnă scậrțậind în vậntul serii, de sub dangăt de clopot și de sub cruci de piatră pe care le-a înghițit una cậte una pămậntul. Și astăzi, dupa atậția ani și ani, eu vin tot de acolo, din satul
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
curat ca lacrima al acelor răzăși țintuiți de oasele de sub crucile străbunilor și legați de ei prin nevăzutele fibre ale veșniciei. - De unde sunt eu? Sunt de acolo, de peste munți și văi, dintre dealuri împădurite cu esențe tari de stejar și fag, din copilăria mea. - Ah! Mirosul fậnului cosit, profunzimea depărtărilor, răsăriturile și apusurile acelea unice și dangătul acela de clopot îmi umplu și acuma sufletul și mă fac vrednică să le apăr, să le înteleg și să le fac nepieritoare taina
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
urmează, Se-mbină, se-nfășoară, se luptă, se desfac, Copilele din basmu, cu ochii cu dulci raze, Cu părul negru coade, cu chipul dulce drag, Și feți-frumoși cu plete în haine luminoase, Cu ochi căprii, nalți mândri ca arborii de fag - În visele din somnu-mi s-adun să se îmbine, Fac nunți de patru zile și de patru nopți pline. Îmi pare-atunci că mândră Ileană Cosinzeană, Cu ochi albastre stele, blondă un spic de grâu, În mine se-ndrăgește și-ușoară-aeriană S-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. "De-aceea înainte de-a morți-mi sântă oră V-am adunat, pe-al vieți-mi mintos areopag. De-acolo de-unde râuri spumoase se coboară În umbra-ntunecoasă a codrilor de fag, Pe muntele gigantic ce fruntea și-o strecoară Prin nori până la soare - trăiește-un bătrân mag. Când încă eram tânăr el tot bătrân era: Al vremilor curs vecinic nu-l poate turbura. În fruntea lui e strânsă un ev de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n creeri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit. Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră zăhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlet în râuri se nărue, cad. Furtuna la caru-i lungi fulgere
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui de aur Și se-nhămau la dănsa și o trăgeau cântând. {EminescuOpIV 170} Bătrînu-n manta-i albă înfășurat visează Iar lebede-argintoase luntrea bogată trag, Al valurilor cântec pe el îl salutează - Pe fruntea-i împletită e-o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei, ți se pare al mării Dumnezeu, Cântat de îmmiirea valurilor senină Și îngînat de lebezi în dulce visul său. Luntrea, un vis de aur, pânza albastră-a mării O sfâșie - și-aproape
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
luntrea de departe Cum cu-al ei plisc în brazde pe unde le împarte. Călugăru-i... În manta-i înfășurat visază, Al valurilor sgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe planul mări-l trag - Pe frunte-i e-mpletită o ramură de fag - Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea a undelor senină. Se pare cum că este al mării Dumnezeu, Blând îngînat de lebezi în mândrul visul său. Din insulele sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ARIPI DE CEARĂ Ce mâni subțiri s-apucă de perdele Și într-o parte timide le trag! În umbra dulce, după vechi zăbrele Suspină gură-n gură, drag cu drag. Lucește luna printre mii de stele, Suspină vîntu-n frunzele de fag, Se clatin codri mângâiați de vânt - Lumini pe ape, neguri pe pământ. O, -nțelepciune, ai aripi de ceară! Ne-ai luat tot făr-să ne dai nimic, Puțin te-nnalți și oarbă vii tu iară, Ce-au zis o vreme, altele deszic
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
codrul frunza-și bate Adorm pe verdele-i covor? Ca prin lumina cea rărită Prin umbra moale de [pristol] Să mi s-arate liniștită A ta ivire, dona Sol, Să văz cum mâna ta îndoaie În arc o ramură de fag Și ca Diana cea bălaie Îți faci în codru mândru prag; Săgeți de aur pe-al tău umăr, Gonești vânatul tău în stol, Dar peste frunze făr-de număr Nu-mi lași o urmă, dona Sol. Chiar de luceafărul de seară
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zi am pornit din nou la drum. Am plecat spre marginea de răsărit a satului, am trecut prin locul numit „Fundătură”, am lăsat în urma iazul de la „Miclea”, apoi, pe un drum care era neumblat, am pătruns în pădurea cu stejari, fagi și mesteceni. Am pornit pe un drum ce urca pe un delușor, am respirat aerul ozonat de pe aceste locuri sălbatice intrând tot mai mult in necunoscut. Prin aceste locuri nu mai călcasem niciodată. - Tată e timpul ca să te întorci acasă
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
o variație destul de mare a valorilor precipitațiilor medii anuale, ele fiind în general cuprinse între 500-800mm, dar pot ajunge în anumite regiuni la peste 1000mm, chiar 1500mm pe an. Multe dintre foioasele întâlnite în acest biom sunt esențe tari: stejar, fag, mesteacăn, carpen, frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]