4,787 matches
-
opresivă capătă astfel un aer epic, în contrast cu disfuncția lor narativă. Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000) e cartea cea mai bună a lui V. Aici timbrul devine nu atât grav, cât insidios, iar retorica e perorativă și metafizică cu iz familiar și bisericesc, ca la Tudor Arghezi. Emoția e mai directă, mai simplă și mai eficientă decât anterior. Formula poate fi descrisă ca un baladesc vizionar care atinge temele mari parcă din greșeală, dar o face personal și focalizat: „M-a
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
de amănunt, în domenii aparent disparate (cultură scrisă, arte plastice, cultură orală) din perioada medievală a istoriei noastre, V. aduce dovezi de netăgăduit despre legăturile neîntrerupte cu celelalte culturi europene, precum și despre ceea ce constituie specificul local al diferitelor provincii românești. Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
alte note și glose culturale. Prezent încă din 1929, Constantin Noica își înmulțește „notațiile” și comentariile îndeosebi în perioada formării grupării Criterion. Cu asiduitate colaborează și Vasile Lovinescu, încercând să surprindă „fețele zilei”, dar și pe tema ezoterismului, tot mai familiară lui. Începând din 1933 Emil Cioran publică aici o bună parte din materia cuprinsă mai târziu în cărțile Pe culmile disperării și Schimbarea la față a României, precum și numeroase „scrisori din Germania”. Acuitate și mobilitate relevă și „Cronica ideilor”, susținută
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
vis așezată”. În „cetățile albe” ale visului, ca în folclor, ca în poezia lui Lucian Blaga ori ca în Cântecul mut al lui Tudor Arghezi, „coboară transcedentul”. Un transcendent profan, ce ia înfățișarea lunii, multiplicată. E o lună atât de familiară, încât visătorul „o simțea printre degete, în inimă, pe gene” și, intrată în odaia lui, i se răsturna pe masă, desfăcându-și părul și metamorfozându-se continuu: „Prietena mea luna nu mai era luna -/ Izvorau din ea alte luni, alte
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Visul vine pe scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei sunt elementele specifice acestei faze. Mai întâi, „îmblânzirea” obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă, ci ca receptacole ale unei priviri intime, familiare, care le umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile sălciilor împreunate ca niște rime elastice / o pisică moartă paie și haine vechi plutesc pe apă / timp străvechi
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
polemice (desființarea lui Eugen Barbu, de exemplu, cu Poezia românească contemporană), în care victima este luată ceremonios de departe până la sprintul devastator din final. Altă particularitate este utilizarea conceptualului și abstractului în forme și modulări empirice. „Lui S. îi este familiară gândirea cu concepte și noțiuni”, scria Șerban Cioculescu, „dar ariditatea lor primește corectivul ce l-am numit «debutonat», adică neceremonios, firesc, comunicativ, presărat de glume, deci propriu umoristului de rasă.” Maniera soresciană e de a privi „țărănește”, ponderat moromețian, abstracțiunile
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
culturii. Țările mai tradiționale, mai slab dezvoltate, cu o pondere mai mică a populației cu studii superioare (Voicu, 2004) prezintă stocuri mai reduse de capital social util dezvoltării, preferând, în schimb, implicarea într-o țesătură de relații situate la nivel familiar. Acestea sunt mai puțin utile, așa cum puțin utile sunt și relațiile cu vecinii. În schimb, interacțiunea frecventă cu colegii de muncă și de școală, implicarea activă în viața asociativă și dezvoltarea unor rețele extinse de prieteni cu statusuri cât mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de vorbire la alta. CIORCHINELE. Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la o gândire liberă, deschisă. Este folosit în fazele de evocare și reflecție în cadrul ERR, reprezentând o activitate de scriere. Este bine ca tema propusă să fie familiară elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se utilizează individual. Poate fi folosit și pe perechi sau pe grupe. Am folosit cu succes această metodă mai ales în cadrul lecțiilor de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, la clasa aIX-a, capitolul Relații semantice
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
desenăm și să ne aflăm perimetrele și aria. El a reușit eu nu! Așa că vreau să mă ajutați voi. JOC DE ROL Jocul de rol se realizează prin simularea unei situații, care pune participanții în ipostaze care nu le sunt familiare, pentru a-i ajuta să înțeleagă situația respectivă și să înțeleagă alte persoane care au puncte de vedere EXEMPLU:Un joc de rol poate fi : liniile importante din triunghi discută între ele-ce îsi spun? Se împart rolurile,se stabilește modul
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
ca un bumerang asupra sa.Ceea ce este bun pentru natură este sănătos și pentru viețuitoare. Omul trebuie să realizeze și să accepte să-și asume responsabilitatea privind impactul pe care viața lui o are asupra planetei.Natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trăi și munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
interacționat cu elevii ? Vorbește din timp și des cu elevii • Folosește o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferențelor în învățare. • Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea funcționarii clase. Da instrucțiuni bine gândite • Pornește cu o sarcină familiară, apoi da o sarcină diferențiată unui grup mic. • Da instrucțiuni de pe o zi cealaltă. • Folosește fișe de lucru • Proiectează sau afișează indicațiile sarcinilor de lucru Fii constient și organizat • Folosește dosare de lucru. • Fă o listă cu competențele dorite. • Stabilește
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consumă multă hârtie, producând o literatură curriculară bogată, dar total nefolositoare. A cincea formă de „elevație teoretică” este una insidioasă - ea ilustrează zicala franțuzească La même Janette, autrement coifée. Este vorba despre discursuri care prezervă sau repetă cunoștințe și teorii familiare, banale sau de mult știute într-un limbaj nou, „modern”. Autorii pretind că scot la iveală adevăruri noi numai pentru că spusele lor apelează la terminologii pretențioase și sofisticate. Schwab a inventariat un număr mare de lucrări și autori de acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dubuque, pp. 31-50. Grumet, M. (1979), Conception, Contradiction and Curriculum, lucrare prezentată la conferința de la Airlie, Virginia; a fost publicată și în Journal of Curriculum Theory, 3 (1), 1981, pp. 287-298. Grumet, M. (1989), „Feminism and the Phenomenology of the Familiar”, în G. Milburn, I. Goodson, R. Clark (eds.), Re-Interpreting Curriculum Research: Images and Arguments, Althouse Press, Londra, pp. 87-101. Gutek, G. (1993), American Education in a Global Society: Internationalizing Teacher Education, Longman, New York. Gwynn, J. (1943/1950/1960), Curriculum Principles
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
într-o categorie bine plasată ierarhic, în raport cu puterea. Pentru a-și sublinia aparținerea, locul său în sistem, individul va sublinia mereu contrastul, diferența. El are nevoie de congruență pentru a-și menține poziția. (Auto)categorisirea „convenabilă” creează apoi o lume familiară, el își construiește o coerență, o poziție satisfăcătoare, cu care ajunge să se identifice, să o considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales în limbajul actorului social, în cuvintele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viață, la o realitate care-l obligă să procedeze așa cum dictează ea. Identitatea nu poate fi atunci decât socială (Chauchat, 1999), ea se construiește numai prin raportare la lume, prin legături sociale cu ceilalți, cu contextul, fie el instituțional, situațional, familiar, cunoscut lui, fie mai larg, social și cultural, direcționând funcționarea și articularea instituțiilor. Iar cum indivizii sunt înclinați să-și construiască o identitate socială pozitivă, ei vor dori să acționeze eficient în interiorul instituțiilor date, iar în acest scop se vor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu era așa de mare10. Impresia de familiaritate poate dilua orice analiză de acest tip, ce tinde să impună ideea caracterului deosebit al regimului social pe care l-am traversat. Cu toate acestea, orice situație anormală poate deveni, în timp, familiară. În acest sens, se vorbește uneori de „banalitatea răului”. Această expresie a fost creată de Hannah Arendt (1991) și este relativă la ceea ce se petrece în domeniul totalitar. Dar ea are în vedere capacitatea omului obișnuit de a comite fapte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1989. Între trecut și viitor, Polirom, Iași. Cozi și oameni de rând în anii ’80tc "Cozi Și oameni de rând în anii ’80" Paul Cernattc "Paul Cernat" În anii ’80, coada la produsele de bază a fost o experiență cotidiană, familiară, expresie a subdezvoltării și a resemnării cu mizeria etatizată. Lumea comunistă degenerată, în mic- oamenii de rând trebuiau să stea la rând. Oficial, coada era numită „șir popular”. Familiile cu mulți copii puteau cumpăra mai multe pachete, proporțional cu numărul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Albina”, 1973, 2; Alex. Ștefănescu, „Lupii” (1915), LCF, 1977, 10; Victor Crăciun, I.C. Vissarion. 100 de ani de la naștere, LCF, 1979, 7; Victor Crăciun, Confesiuni sonore, București, 1980, 180-182; Tudor Arghezi, I.C. Vissarion, MS, 1983, 1; Mitzura Arghezi, Un oaspete familiar la Mărțișor, MS, 1983, 1; Modola, Dramaturgia, 234-236; Ovidiu Papadima, O restituire generoasă, R, 1984, 9; Dan Brudașcu, Un caz literar - I. Peltz, I.C. Vissarion și D. Ciurezu, R, 1985, 10; Valentin Tașcu, Semnături în contemporaneitate, ST, 1987, 4; Șerban
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
dar nu reușesc să depășească nivelul corespunzător primilor doi ani de școlarizare (din punctul de vedere al performanțelor școlare rămân la nivelul unui elev de clasa a II‑a); - reușesc să aibă un grad ridicat de autonomie socială în perimetre familiare, iar în perioada adultă pot desfășura o activitate necalificată sau calificată, în ateliere protejate sau în ateliere obișnuite, sub supraveghere; b) deficiență mintală severă - IQ = 20/25‑35/40 - principalele caracteristici pentru subiecții din această categorie sunt: - în perioada primilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să asculte și pe cât posibil să reacționeze la stimulii sonori (să dea de înțeles că a auzit); c) în etapa a treia copilul va fi învățat să localizeze sunetul - i se va arăta sursa sonoră pentru ca sunetele să‑i devină familiare și să aibă o anumită semnificație; d) în a patra etapă se urmărește diferențierea sunetelor - după ce a asociat sunetul cu sursa acestuia, copilul este antrenat să facă diferențieri între diferite tipuri de sunete (se pot utiliza instrumente muzicale, jucării, obiecte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și să aibă o anumită semnificație; d) în a patra etapă se urmărește diferențierea sunetelor - după ce a asociat sunetul cu sursa acestuia, copilul este antrenat să facă diferențieri între diferite tipuri de sunete (se pot utiliza instrumente muzicale, jucării, obiecte familiare, sunete specifice etc.); sunt recomandate exerciții de diferențiere a calității sunetelor: durată (sunete lungi sau scurte), frecvență (sunete grave, medii, acute), intensitate (sunete slabe, medii, puternice, foarte puternice); e) în etapa a cincea se vor identifica și diferenția sunete verbale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelului de dezvoltare fizică și psihică) și într‑un context socioafectiv empatic pentru a stimula interesul și atenția copilului. Orice exercițiu de educație vizuală se desfășoară în etape: a) dobândirea noțiunii (individual sau colectiv) - însușirea este asociată cu diferite obiecte familiare din mediul de viață (se decelează prin ce se aseamănă, prin ce se deosebesc, prin ce sunt identice), urmată de abstragerea însușirii, gândită ca element de sine stătător și individualizarea prin limbaj (denumirea noțiunii); b) verificarea înțelegerii noțiunii - regăsirea însușirii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se ridică, ajutându‑se de încheietura mâinii; gângurește; întoarce capul către o persoană care râde; începe să se târască pe podea; apucă biberonul și‑l duce la gură cu ambele mâini; se rostogolește pe spate și pe burtă; distinge chipurile familiare de cele străine; - 7 luni: se deplasează în „patru labe”; bea cu cana; se ridică în șezând din decubit dorsal; ține obiecte în ambele mâini, vocalizează; zgârie; - 8 luni: ridicat, se poate rezema; culcat, `nalță capul, se rostogolește; țopăie; țipă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceste situații ne putem raporta la următorul cadru de acțiune: a) stabilirea contactului inițial și inventarierea datelor disponibile despre copil și dezvoltarea lui, a informațiilor despre familia sa și condițiile de viață; b) vizitarea copilului în mediul său cel mai familiar și evaluarea nivelului senzorial prezent; c) elaborarea și dezvoltarea unui program de intervenție focalizat pe câștigul imediat cel mai probabil din partea copilului și pe domeniile de interes ale familiei; în aplicarea programului se recomandă antrenarea familiei și instruirea membrilor acesteia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]