5,690 matches
-
FARUL, revistă apărută la Dorohoi, lunar, între 15 martie și octombrie 1915. Director: Stelian I. Constantinescu. Publicația își propune „ridicarea vieții intelectuale deasupra nivelului comun în acest singuratec și depărtat colț al țării”, apelând la contribuția tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii
FARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
FARUL, revistă apărută la București între 7 noiembrie 1926 și 12 aprilie 1927, ca „săptămânal politic, economic, social, literar”. Programul, redactat pe un ton populist și confuz, sub pseudonimul Zevedei Cicoare, de ziaristul Virgiliu Athanase Mănescu, directorul publicației, afirmă că periodicul
FARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286964_a_288293]
-
Revista literară”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Lumea ilustrată” ș.a. Până la sfârșitul vieții va practica avocatura la Constanța, fiind de mai multe ori deputat și la un moment dat primar al orașului. Animator al vieții culturale dobrogene, conduce publicațiile „Drepturile Dobrogei” (1902), „Farul” (1903-1904) și publică în revista „Ovidiu”, condusă de Petru Vulcan (1905), „Analele Dobrogei”, „Dobrogea jună”. A semnat și Chisoi, Ghib, Inero, Mărgineanul, Meșterul Manole, Morna, Nichifor Norma, Doctorul Romanus, Rozmarin. R. s-a făcut cunoscut mai ales datorită polemicii cu
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
Ioana Mălin (Antoaneta Tănăsescu). Note și informații variate mai cuprind secțiunile „Meridiane”, „Prezențe românești” (despre cultura română în lume), „Revista revistelor”. Deși a îndurat înainte de 1989 „sufocanta apăsare a directivelor și a cenzurii comuniste”, R.l. a năzuit să fie „un far uneori mai palid, mai șters, mai anemic, abia pâlpâind, împresurat de beznă și cețuri cum era”, dar, oricum, creator al unui „spațiu al luminii”, secretul fiind „întemeierea pe spiritul critic normal” (Mircea Iorgulescu, Spiritul „României literare”, 39-40/1993). Revista a
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
să iau viața de la Început, aș alege probabil să fiu iarăși american. Sunt foarte multe de admirat despre această țară. Frumusețea și maiestatea sa este prima impresie a celor care vizitează aceste tărâmuri pentru prima oară. Este de mult un far Într-o lume plină de probleme; un loc unde o ființă umană poate deveni ceea ce dorește. Ceea ce separă America de toate celelalte experimente politice care au precedat-o, este speranța și entuziasmul nelimitat, optimismul atât de viguros că te poate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poziție mai bună pentru a realiza Împreună călătoria spre cea de-a treia etapă a conștiinței umane. Trăim vremuri agitate. O bună parte din lume este În Întuneric, lăsând multe ființe umane fără o direcție clară. Visul european este un far de lumină Într-o lume chinuită. Ne cheamă către o nouă eră a includerii, diversității, calității vieții, jocului profund, sustenabilității, drepturilor universale ale omului, drepturilor naturii și păcii pe Pământ. Noi, americanii, spuneam că merită să mori pentru visul american
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
afirmațiile și teoriile pe cunoștințe științifice și nu pe speculații abstracte, cu o gândire constructivă și originală, dublată de sensibilitate și talent artistic. Între numeroasele reviste și gazete la care a colaborat, unele moderniste, se numără „Aurora” (Oradea, 1921-1923), „Capitala”, „Farul”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Liga conservatoare”, „Plaiuri românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul”, iar după 1950 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Familia” ș.a. A semnat și Cerchez, Eugenius, Genică, Radios de Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Vandervorst-Buytaert); Prémisses d’une anthologie de la poésie roumaine, Louvain, 1991. Repere bibliografice: George Baiculescu, „Vremelnicii”, ALA, 1924, 210; Grigore Vêja, „Vremelnicii”, „Clipa”, 1924, 78; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 437; Perpessicius, Opere, III, 219-220; H.R. [Horia Roman], Mihail Steriade, „Farul nou”, 1929, 8; Const. Orăscu, „Ceramică”, „Ritmul vremii”, 1929, 4; Octav Șuluțiu, Poeți și poezii, UVR, 1939, 49; Șerban Cioculescu, Destin românesc, voce universală, GL, 1968, 12; Aurel Baranga, Inima poetului, RMB, 1968, 7 324; Constantin Crișan, Mihail Steriade sau
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
rag vacile-n ocol, Casa e plină de dor. Mândră cas-ai mai avut Și-aceea nu ți-a plăcut De când mi te-ai bolnăvit La stoleriu ai poruncit Să despice brad în două Și să-ți facă alta nouă. Far de uși, far de ferești, Loc unde să putrezești; Nici n-ai ușă de ieșit, Nici fereastră de privit, Numai loc de putrezit”. 34. Ibidem, vol. VIII, p. 362,-363. 35. Descriptio Moldaviae, loc. cit. 36. Ibidem. 37. Ibidem. 38
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ocol, Casa e plină de dor. Mândră cas-ai mai avut Și-aceea nu ți-a plăcut De când mi te-ai bolnăvit La stoleriu ai poruncit Să despice brad în două Și să-ți facă alta nouă. Far de uși, far de ferești, Loc unde să putrezești; Nici n-ai ușă de ieșit, Nici fereastră de privit, Numai loc de putrezit”. 34. Ibidem, vol. VIII, p. 362,-363. 35. Descriptio Moldaviae, loc. cit. 36. Ibidem. 37. Ibidem. 38. DRH A Moldova
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reserves to herself the right of stipulating for certain special advantages aș compensation for the costs of the war” (s.n.) . Or, se preciza În actul În discuție, „these advantages would not exceed the portion of Bessarabia ceded în 1856, aș far aș the northern branch of the Danube (that is to say, the Delta firmed by the mouths of that river remain excluded) and the cession of Batoum, with adjacent territory” (s.n.) . În context, guvernul rus a făcut, Însă, o remarcă
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
sau imaginând altele. Dominant se arată, în poeme populate de zeițe ale aerului, sentimentul de jubilație, frecventă este frenezia solară. Lumea din afară e văzută în oglinda diafanului, sufletul pare sorbit de „vârtejuri diafane”, vertebrele trupului tânăr luminează ca niște faruri cosmice și, pe aceste câmpii aeriene, îndrăgostiții aleargă cu mâinile transformate în spițe solare. O stare incantatorie și o aglomerare de suavități inefabile, o beție albă a simțurilor caracterizează aceste „jocuri de-a sfiala”: „spune-mi, dacă te-aș prinde
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la Constanța (1922-1924), reluându-și studiile universitare de filosofie și teologie la revenirea în București, interval în care va fi și secretar la Universitate. Debutează cu versuri la „România nouă”, în 1921, își continuă activitatea de poet și gazetar la „Farul” (Constanța, 1922). Primul volum de versuri, Comornic, îi apare în 1925. Colaborează la „Gândirea”, „Lumea”, „Sinteza”, „Tiparnița literară”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuvântul” ș.a., iar mai târziu scoate revista „Floarea de foc” (1932-1933, 1936) și este directorul ziarului „Credința” (1933-1937). Cu
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual poate continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Prus, Anielka, pref. trad., București, 1973, Avanpostul, pref. trad., București, 1992; Henryk Sienkiewicz, Prin foc și sabie, I-II, postfața trad., București, 1973, Pan Wolodyjowski, pref. trad., București, 1974, Potopul, I-III, pref. trad., București, 1977, Hania, București, 1986, Paznicul farului, îngr. și pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Teodor Holban), Familia Polaniecki, pref. trad., București, 1987, Pe câmp de glorie, pref. trad., București, 1992, Prin pustiu și junglă, pref. trad., București, 1992, Quo vadis, pref. trad., București, 1993; Slawomir
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul Octavian Moșescu, sub identitatea C. Viroagă (Un poet tânăr: Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu (directorul revistei „Farul” din Dorohoi) la ideile despre artă ale lui Marie-Jean Guyau, ca și debutul cu versuri al tinerei Olimpia Teodoru, sub pseudonimul Olteo. Se mai publică versuri inedite de B. P. Hasdeu (Renaștere), epigrame de Const. C. Braiesku, parabole de C.
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
permanent la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformîndu-l într-un adevărat far. De aici și supranumele antic de "Insula strălucitoare", pe care i-l dă Pindar în secolul V î.e.n. O menționează, între alții, Strabon, Pliniu cel Bătrân, Maximin din Tyr, ca fiind reședința lui Ahile, Priscianus, care menționează mulțimea de păsări
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
slavă ție!, la ziarul „Flacăra roșie” din Arad. Colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Viața românească”, „România literară”, „Iașul literar”, „Argeș”, „Steaua” ș.a. Primul volum, Între mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp (Pescăruș, Farul de pe coastă) ori despre natură (Poemul vântului, Dansul ploii dintâi, Primăvara intimă), cât și versificări teziste, avându-i ca protagoniști pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei socialiste”. Dacă „jurnalele” în versuri respectă locurile comune trasate ideologic în
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Cluj-Napoca, 1998; Efulgurații (Pagini de jurnal. 1967-1990), Cluj-Napoca, 2002; Efulgurații [versuri], Cluj-Napoca, 2002; Tărâmul de rouă, București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate”, JL, 1990, 44
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
ALA, 2003, 677; Constantin Coroiu, Mierea din adâncuri, ALA, 2003, 678; Nicolae Prelipceanu, America lui Radu Pavel Gheo, RMB, 2003, 21 august; Al. Călinescu, America, America..., ATN, 2003, 8; Simona Sora, România lui Gheo, „Dilema”, 2003, 547; Mircea Iorgulescu, Din Far East în Far West și înapoi, „22”, 2003, 711; C. Rogozanu, Poliromii, OC, 2003, 198; Opriță, Anticipația, 564-568. M.I.
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
Constantin Coroiu, Mierea din adâncuri, ALA, 2003, 678; Nicolae Prelipceanu, America lui Radu Pavel Gheo, RMB, 2003, 21 august; Al. Călinescu, America, America..., ATN, 2003, 8; Simona Sora, România lui Gheo, „Dilema”, 2003, 547; Mircea Iorgulescu, Din Far East în Far West și înapoi, „22”, 2003, 711; C. Rogozanu, Poliromii, OC, 2003, 198; Opriță, Anticipația, 564-568. M.I.
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
la „Opinia”, ca prozator și critic literar, cu un articol de susținere a poeziei simboliste, relevând valoarea „necunoscutului” G. Bacovia. Colaborează la „Spre lumină” (revistă școlară din a cărei redacție a făcut parte), „Veselia”, „Moldova de Sus”, „Universul literar”, „Sămănătorul”, „Farul”, „Grădina Hesperidelor” și, mai susținut, încă de când era elev, la „Vieața nouă” a lui Ovid Densusianu. A folosit pseudonimele I. Cim., I. Cimbru, I. Cimbru-Frăgar, Evandru, I. Frăgar, I. Ieronim, M. Zopir ș.a. Întreaga sa viață profesor de o rară
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
1969, Garden Party, București, 2002; Nathaniel Hawthorne, Casa cu șapte frontoane, pref. trad., București, 1969; D. H. Lawrence, Fii și îndrăgostiți, București, 1971, Fata pierdută, București, 1978, Șarpele cu pene, București, 1989, Amantul doamnei Chatterley, București, 1991; Virginia Woolf, Spre far, pref. Vera Călin, București, 1972; John Galsworthy, Sfârșit de capitol, I-III, București, 1972-1973; Edgar Rice Burroughs, Tarzan, București, 1973; Charles Dickens, Poveste despre două orașe, București, 1973, Osul de pește fermecat, București, 1975; Amos Tutuola, Jungla fantomelor, pref. trad
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]