2,528 matches
-
smulg gazeta" adorată ca "pâinea cea de toate zilele", veșnicii amatori de "gogoși calde"100 pe post de oracol politic, precum Conu Leonida, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Mitică etc., consumatorii împătimiți de melodrame ca Zița sau ca Victor și Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asociată spiritului ludic urmuzian, explică senzația de nedumerire pe care o resimțim citindu-l pe Urmuz și care, la rândul ei, este responsabilă de hohotul de râs, ca efect secundar al consecventei terapii prin șoc, la care ne supune prin farsele sale debusolante. Explicații teoretice ale acestui tip de comic se găsesc la Kant, la Freud, la T. Todorov și în studii consacrate analizei discursului. Astfel, conform teoriei intelectualiste a contrastului, inauguată de Kant, confruntarea cu anormalitatea, perceperea absurdului provoacă o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai multe puncte de vedere. S-a constatat, de exemplu, că pe plan dramatic, comediograful roman introduce numeroase inovații formale și de conținut, ca expresie a nonaristotelismului 147 asumat și, de altfel, teoretizat, care îi apropie profetic "pseudo-farsele"148 de farsa tragică a secolului trecut. De asemenea, absurdul este prefigurat la nivelul personajului caragialian, care ilustrează avant la lettre "noneroul"din dramaturgia lui Eugen Ionescu sau Beckett. Prin inconsecvență, cinism și cabotinism, Coriolan Drăgănescu, Cațavencu, Leonida, "moftangiii" etc. anticipă personajul "lichefiat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
neanticipată, ca în cazul câștigului și apoi al ghinionului absolut la loterie, presupune reacții diverse, de la resemnarea dureroasă, ca în Precauție inutilă, Partea poetului, Fără noroc. Snoavă populară, la "boală", disperare, revoltă și nebunie, ca în Două loturi, această veritabilă "farsă tragică", prin reprezentarea simbolică a condiției umane. Clară ilustrare a concepției fataliste caragialiene, obsesia legată de culmea nenorocului și a contratimpului, conduce însă la un fel de epifanie a absurdului existenței. Putem spune astfel, parafrazând teoria camusiană, că absurdul se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe niște clape. Cu ajutorul notelor joase aveai oricând posibilitatea tragicului. Prin notele înalte cochetai cu dușmanul de clasă, puteai fi și liric, chiar ușuratic, pentru ca imediat, printr-o neașteptată schimbare de registru, să devii serios și intolerant"38. În "ionesciana" farsă Revoluție cu portocale, "conu Costache" reușește să transpună discursul lui Farfuridi în această "vorbire suitoare-coborâtoare"39, gen Ana Pauker: "Astfel ne apare limpede, tovarăși, că poporul și lupta spre mai bine constituie principala forță motrícă (schimbă accentul) mótrică în transformările
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
the Comic Spirit, Constable and Co Limited, Londra, 1927. Mihalevschi, Mircea, Tragic vs. deriziune, (Devenirea categoriilor teatrului), Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, traducere de Victor Ivanovici, introducere de Constantin Noica, Editura Univers, București, 1976. Munteanu, Romul, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Nilsen, Don, Humor Scholarship A Research Bibliography Greenwood Press, 1993. Popa, Marian, Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rosenkrantz, Karl, O estetică a urâtului, traducere, studiu introductiv și note
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 1972, p. 52. 22 Marian Popa, op. cit. pp. 13-22. 23 Mai multe astfel de contraste sunt menționate de Marian Popa, op. cit., pp. 14-16. 24 Adrian Marino, op. cit., p. 435. 25 Benedetto Croce, op cit., p. 160. 26 Romul Munteanu, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997, p. 8. 27 Ibidem. 28 G. Steiner, La mort de la tragedie, Editions du Seuil, Paris, 1965, p. 253, apud. Munteanu, Romul, op. cit., p. 10 29 Friedrich Dürrenmatt, Teaterprobleme, 1955, reprodus în Dialogul neîntrerupt al teatrului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Eugen Ionescu în articolul Cântăreața cheală "o comedie a comediei", Analele Universității Spiru Haret, seria Filologie, Limbi și literaturi străine, an XI, nr. 11, 2008, pp. 266-274. 100 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 187. 101 Romul Munteanu, Farsa tragică, Editura Pro Humanitate, București, 1997, p. 222. 102 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 190. 103 Eugène Ionesco, Teatru, vol. I, Editura Univers, București, 1994, p. 11. 104 Romul Munteanu, op. cit., p. 63. 105 Eugène Ionesco, Teatru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
istoria literaturii, în celebra sa lucrare Lupta cu absurdul,1971, reeditată în anul 2000 la Teora sub titlul de Literatura absurdului. Sunt identificate ipostazele literare ale absurdului sub forma satirei din arhaicul cômos, din mimusul roman care va trece în farsa medievală, continuată de commedia dell'arte care va fi urmată de funambuli, arta clovnilor, vodevil, spectacolul de music-hall, până la filmul comic faimos prin personaje ca Charlie Chaplin. Importante sunt ilustrările timpurii ale absurdului sub forma satirei din romanele filosofice ale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ai dramaturgiei "absurdiste" și, de ce nu, în spațiul cercetării românești, lucrări de sinteză ca cea a lui Nicolae Balotă, intitulată Lupta cu absurdul (1971) sau ambițiosul demers de configurare a unei poetici a teatrului absurd din lucrarea lui Romul Munteanu, Farsa tragică (1970), ca să nu mai vorbim de sutele de articole pe tema absurdului încă neepuizată până astăzi. 8 Așa cum, pornind probabil de la considerațiile lui Camus din eseul consacrat Creației absurde, au subliniat majoritatea cercetătorilor, între care Adrian Marino în Dicționarul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
49 Vicu Mândra, Istoria literaturii dramatice românești, vol. 1, Editura Minerva, București, 1985, pp. 237-269. 50 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 51 G. Călinescu, Istoria literaturii române, Editura Aristarc, București, 1998, p. 439. 52 Romul Munteanu, Farsa tragică, ed. cit., p. 22. 53 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930, pp. 17-18. 54 Despre imoralitatea Ancăi scria și Nicolae Manolescu în următorii termeni: "Nu numai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
criminal Charles Manson.667 Din acest creuzet cultural izvorăsc creațiile unor genii ale narațiunii grafice. Robert Crumb, considerat de către mulți specialiști cel mai mare desenator al secolului, inadaptatul prin natură, dezamăgit de lumea care "pare un teatru de păpuși, o farsă tragică", a fost cel care a reinventat banda desenată (așa cum alți artiști au reinventat muzica în aceeași perioadă), punând în discuție toate tabu-urile societății occidentale în serii ca Fritz the Cat sau Mr. Natural, care au generat adevărate isterii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mexic. Ca și statuile pe care șerpii și vântul le-au orbit. Dar ceea ce am văzut astăzi după-amiază întrece puterea mea de înțelegere. În vitrina unei patiserii erau etalate prăjituri în formă de cap de mort și de tibia. Ironie? Farsă macabră? Mexicul e, într-adevăr, plin de surprize. Pe străzile toropite de soarele moale, vegetal, al după-amiezii de septembrie descopăr o atmosferă greu de caracterizat, mai ales după ce amănuntele încep să se amestece... indieni care, așezați pe trotuar, pregătesc tortillas
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ducă pe toți. Și, odată cu căderea serii, ne pomenim într-un adevărat labirint lacustru, un păienjeniș de canale, pe malurile cărora nu se zărește nici o casă. La început, totul mi se pare un soi de parodiere a Veneției, la limita farsei, regizată pentru uzul amatorilor de pitoresc. În locul faimoaselor gondole venețiene, sunt folosite plute colorate, în locul gondolierului un bărbat cu o prăjină care atinge fundul apei, în locul podului de la Rialto cerul înalt și gol, iar pe maluri, în locul palatelor din Renaștere
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
toate statuile lui Tlaloc și țăranii mexicani să stea liniștiți? La Xalapa, într-o grădină interioară, plutea în aer o muzică de tonomat, iar norii atenuau lumina. Aici, ploaia a cucerit noaptea și n-a mai rămas decât ea. O farsă a imaginației mă face să aud statuia lui Tlaloc lovind caldarâmul ud cu picioarele sale enorme de piatră, în vreme ce lacrimile zeului se varsă în puhoiul de-afară. Am adormit cu lumina aprinsă și m-am trezit la trei noaptea s-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pictată cu câțiva pistrui amuzanți. Sunt un copil deștept și inventiv, dar nu întotdeauna îmi folosesc aceste calități la școală sau în alte situații serioase. Îmi trec prin cap o grămadă de idei grozave doar când e vorba să fac farse cuiva și să-l necăjesc sau ca să ascund unele pozne. Nu pot spune că îmi place în mod deosebit să învăț. De multe ori, când părinții îmi dau posibilitatea să fac altceva decât să învăț, accept cu multă bucurie. Și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
asta privirea ei păru amuzată. — Din motive de ordin estetic, sper să arătați amândoi bine la bustul gol. Din motive de ordin moral, sper ca Departamentul de Poliție din Los Angeles să fie ridiculizat pentru că pune la cale o asemenea farsă. Iar din motive strict financiare, sper ca Lee să câștige. Blanchard râse și izbi cu palma în capota mașinii. Am uitat cu totul de orgoliu și am zâmbit larg. Kay Lake mă privi drept în ochi și, pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întoarse zâmbetul și replică: — Tu nu. Uite ce e, sunt obosită. N-ai de gând să-mi cer odată să-ți dovedesc că n-am omorât-o eu pe Betty? De vreme ce pot s-o dovedesc, ce-ar fi să încheiem farsa asta? — Ajungem și acolo. Ți-a povestit vreodată Betty că ar fi jucat într-un film? — Nu, dar era leșinată după lumea filmului. Ți-a arătat vreodată un caleidoscop în miniatură? O jucărioară cu lentile, agățată de un lănțișor? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sunat pe Loew ca să-i spunem că povestea cu mexicanul este una de adormit copiii, dar un prieten de-al nostru de la jandarmeria mexicană ne zice că Vogel și Koenig tot mai caută un țap ispășitor. Circul se transforma în farsă în toată regula. — Dacă scrisoarea din ziar le dă peste cap planurile din Mexic, or să caute un țap ispășitor aici. Ar trebui să nu le spunem tot ce aflăm. Lee e suspendat, dar a făcut copii după dosarul cazului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Kappa, căruia i se năzărise să ajungă șef în Los Angeles. Când a spus „OK, Ellis“, am rupt cererea de transfer și m-am întors să mă alătur circului. CAPITOLUL OPTSPREZECE În următoarele zece zile circul se transformă în ditamai farsa, cu câte o tragedie apărută ocazional ici ;i colo. „Scrisoarea Morții“ nu oferi nici o pistă nouă, iar cele 243 de nume din agendă au fost împărțite între patru echipe de polițiști. Numărul mic de polițiști era șiretlicul folosit de Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
rece de deasupra. Zâmbi În jos, către Jackie. Harșt, harșt, harșt. E timpul să o facem cum trebuie. Logan privi telefonul din mâna sa și Înjură. De parcă n-avea destule pe cap, mai trebuia să-și facă griji și pentru farsele telefonice! Pocni butonul care indica ultimul număr de la care fusese sunat. Era local, dar nu-l recunoscu. Strâmbându-se, apăsă pe „Sună Înapoi“ și ascultă cum telefonul piuie și sună la numărul de la care fusese sunat, Întorcând serviciul. Sună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sale fascinante, ezoterice cu privire la acustică. „Să construiești un ambient așa încât glasul să se poată propaga cu ușurință“, scrisese Vitruvius. Astfel, pe coasta colinei Palatinus ce domina impunătorul complex al Forurilor se construia o sală cu o formă nemaivăzută, dedicată muzicii, farselor satirice și dansului. Despre acea sală misterioasă vorbea întreaga Romă. Deși era ocupat cu dirijarea acelei construcții superbe, Manlius auzi glumele oamenilor săi. Nu-i asculta, îi spuse brusc lui Helikon, în zilele acelea luptam împotriva cetății Carthago, era îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
defulez, simt că mă preocupă mai mult exprimarea Îndoielilor mele, și nu starea lăuntrică ce-a generat-o. Conștiința aceasta exacerbată a propriei existențe m-a marcat din copilărie, deși ea nu are nici o rațiune de a fi, e o farsă a unei identități sofisticate, Însetată de o exprimare accentuată, manifestată prin absență. Dar intuirea acestei stări de angoasă m-a făcut să-mi depășesc vârsta, mai precis, să-mi refuz trăirea. Fără ca cineva să mi-o impună, deodată, am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
știi de ce devii curios; ești atent să vezi cum va fi după: presimți Însă că nu se va produce iremediabilul În forma la care te așteptai tu, simți În aer o altă schimbare, se (sau ți se) prepară parcă o farsă; curenții de frică ce-ți zguduiau ființa s-au topit, o mireasmă diferită adie prin preajmă; capeți curaj, chiar Îndrăznești să deschizi ochii (deschizi ochii În vis); nu, nu era lup, era doar prietenul tău Bazil deghizat; a vrut, dobitocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În nea Costică, portarul, pentru că În fidelitatea lui stă domnia ta...“ „Ce trebuie să mai fac?“ „Să dai consultații la frații noștri și surorile noastre neajutorate de la fefe, să-i treci cu luntrea dincolo, În urma unui obol liber consimțit, să organizezi farse Împotriva profesorilor răi și a colegilor cu pene prea colorate, adică, În limbajul comun, prea umflați În pene, să...“ Nu mai ascult, Îi fac semn să stea În banca lui cu sfaturile alea idioate și plec să-mi inspectez regatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]