73,127 matches
-
că sunt și zone, precum Câmpia de Vest, unde tradițiile se împletesc bine cu normele moderne de trai. Te-ai caracterizat drept «fată de la țară», în sensul de ființă obișnuită cu o anumită tenacitate, disciplina a muncii și rezistența în fata asperităților vieții Te rog să dezvolți puțin acest aspect care te-a ajutat să te adaptezi la oraș, în București și mai apoi, într-o mare metropolă din Lumea Nouă, adică la Montreal. Primul sens în care am folosit acest
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
mai mult decât un loc la un liceu industrial mizerabil, un pat într-un internat insalubru, foame și frig. În jur, nimeni care să te ajute, să te sprijine, să te sfătuiască. În România anilor '80'90, cam asta însemna fată de la țară. E ciudat cum literatura a spălat acest păcat și l-a transformat într-un model literar chiar. Recunosc că încă aș schimba această origine cu cei privilegiați de soartă, dar atâta timp cât nu se poate, am învățat să profit
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
un dublu sens la ce mi se spune și în nici un caz unul malefic. În mod natural cred în modestie, onestitate și bună credință. Iar dacă, la rândul meu, nu satisfac totdeauna aceste criterii este pentru că nu mai sunt o fată de la țară. 6. În Dina deși o poveste aproape reală, pe un fundal tradițional balcanic. Ai declarat că te-a influențat Ismail Kadare cu acea forță a tradiției, a familiei, a rădăcinilor care depășesc raționalul. Dacă la el apare aspectul
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
crude priviri despre aberațiile colonialismului. Nu mai gătesc mâncare chinezească de când eram studentă la chineză. Singura mâncare pe care încă o fac cu plăcere și ceva talent este cea românească. Cu vârsta, papilele mele gustative refuza să se extazieze în fata exotismului. Sunt totdeauna receptivă la o chiftea, la o musaca și la o baclava. După cum vezi, identitatea cuiva rămâne totdeauna informă și greu de definit pentru că, deși mănânc ca un turc, nu m-am considerat niciodată a fi unul. 12
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
Viața" intră în concurență cu plăsmuirea lirică, dar nu prin bruscarea conceptuală a ultimei, ci prin integrarea "competiției" în materia acesteia, pe care o îmbogățește prin concretul învestit cu o funcție metaforică, așa cum am arătat: "Dar mai frumoasă decît poezia, fetele se chiar despleteau în/ ochii noștri, albastre ape/ întinderi în care ne scăldam, parșivi, dar ca niște îngeri/ gata să le apărăm de roadele bogate ale țapinelor. Acolo, pe/ cîțiva metri patrați, s-ar fi putut întîmpla cea mai frumoasă
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
fi putut întîmpla cea mai frumoasă/ poveste, am fi putut muri chiar de mîinile celor crezuți înșelați, și asta numai din/ cauză că pe un perete, cîndva,/ versurile unui poet cunoscut stătuseră scrise, inimi rebele/ pulsînd sîngele mut al necunoașterii? (Fetele din Cîrlibaba). Însă nu avem a face, după cum s-ar putea presupune, cu un panegiric al vieții. Acceptată ca mediu firesc, ca motivație și substanță a poeziei, tema vieții scoate în relief conflictul disimulat ori dat pe față al poetului
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
august... O.G.: Și totuși ați scris Vlașinii... I.P.:Eu numai am pus cerneala. Strămoșii mi-au dictat-o. Așa a fost să fie, așa că acum cu Urmașii Vlașinilor socotelile mele cu lumea s-au încheiat. M-am mutat la fata mea, la Bacău. Am venit să mor la Bacău. A treia zi de la sosire am și cumpărat aici un loc de veci. Apoi am așteptat să mor. Eram convinsă că voi muri dar Dumnezeu mi-a dat încă multe zile
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
vadă, în drumul lor, elicopterele de pază?... În unele rezumate ale subiectului, am citit că personajul cvadragenar "se îndrăgostește" sau "face o pasiune" pentru o colegă a fiicei lui. Fals! De fapt, parafrazînd ce spunea Bălcescu despre revoluția de la 1848, fata nu e cauza ci ocazia răzvrătirii paterne. E un pretext. E un (iluzoriu) punct de sprijin pentru răsturnarea lumii. Drept care regizorul are ideea de a "vizualiza" fanteziile erotice ale personajului (care, ni se spune, de 14 ani se prostituează în
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
se prostituează în publicitate) într-un stil ironic și fastuos, cu o tușa de sorginte "publicitară": o ploaie de petale de trandafiri (American Beauty e numele unui soi de trandafir), un pat de petale roșii, pe care stă întins trupul fetei, adolescentin și sidefiu, în timp ce o voce suava ar putea rosti: "...numai cu American Beauty!"... Șam Mendes - faimos prin harul lui de a lucra cu actorii - se dovedește, de la prima încercare, un extraordinar regizor de film. Însuși Kevin Spacey, - copleșitorul interpret
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
a falezei un ciorchine mare de strugure negru, brumat, proaspăt rupt dintr-un arac doborît. Ca orice femeie privită după atîția ani, și ferindu-se, încercînd să-și ascundă fața, vrea să alunge din mintea mea orice comparație posibilă cu fata frumoasă din trecut, bronzată, cu pîntecul supt de atît înot, cu părul șaten auriu încadrîndu-i figura cu un șarm... italian, - de renaștere italiană, îi spusesem o dată. Pe plajă nu mai era nimeni, decît ea, întinsă pe un cearșaf portocaliu. M-
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
și era într-o vară la muncă, la țară, cum se făcea pe vremuri. Satul avea duminica o horă în spatele unei cîrciumi, și la care horă veneau flăcăii din sat, sau tractoriștii, sau cei cu muncile agricole. Îi plăcuse o fată pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau să zică ceilalți - (în afara lui) că Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
audă zicînd, îndărătul horei, la crîșmă: ...că asta,... pe asta,... pe Aurica adică, dacă n-o tăvălești zdravăn, dacă nu te iei la trîntă cu ea, pe unde-o fi, n-ai făcut nimic, - ca să știți! încheiase Cireș. Tocmai de fata aceasta se îndrăgostise eroul blînd. Murea după ea. Îi vorbea frumos, nu ca ăilalți, cu măscări. Da' nu mergea deloc cu frumosul, nici cu teoriile... De exemplu, într-o seară, - taman sub o claie - proaspăt ridicată cu furcoiul încă înfipt
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
ridicată cu furcoiul încă înfipt sus în ea, nu știa ce să-i mai spună, s-o cîștige. Și-atunci, cum era un început de noapte de iulie, înstelată o întrebase, fără să îndrăznească să puie mîna pe ea, în timp ce fata ședea cu picioarele dezvelite pe paiele călduțe,... o întrebase că uite ce seară frumoasă e și că de ce nu se uită și ea la cer?... Fata îl privise mai întîi. Își trăsese apoi rochia bine pe genunchi, și răspunsese smerită
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
de iulie, înstelată o întrebase, fără să îndrăznească să puie mîna pe ea, în timp ce fata ședea cu picioarele dezvelite pe paiele călduțe,... o întrebase că uite ce seară frumoasă e și că de ce nu se uită și ea la cer?... Fata îl privise mai întîi. Își trăsese apoi rochia bine pe genunchi, și răspunsese smerită, cu ochii-n jos: Dacă nu știu carte... El era convins că Aurica avea geniu.
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
seminarii sau ședințe de cenaclu, ar putea publica la bătrânețe o sută de cărți de același fel. Autorii au avut grijă să nu precizeze cui anume aparține fiecare text. Numele lor apar doar pe ultima copertă, înscrise pe spatele unei fete neidentificabile, în regiunea dintre omoplați și fese. Acest colectivism explică probabil lipsa de zel cu care membrii grupului s-au angajat în actul creației. Ca și în vechile CAP-uri, fiecare a lăsat salvarea situației în seama celorlalți. A scrie
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
se mai bărbierește, iar după-amiaza iese îmbrăcat în pijama în fața blocului și joacă table. Aproximativ în felul acesta își folosesc libertatea - în scris - cei mai mulți dintre componenții grupului de la Tescani. Cartea începe cu o descriere - bineînțeles, liberă - a ceea ce simte o fată când crește: "Crești: [...] mărgelele/ îți zornăie la gât, fundul, pulpele se lăfăie pe moale,/ un fulguleț rătăcit te gâdilă pe la nas,/ cineva te strigă, prin ușa închisă auzi cum - continui să crești/ printre haine parfumate, ca un cuc te cam
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
care el o îndrăgea foarte mult. Din copilărie, spunea ea. O istorie cu o foarfecă ținută neîndemânatic. Carnea era acolo foarte albă, pufoasă, nu mai crescuse, se păstrase ca în copilărie." Al treilea text, Baia, conține povestea melodramatică a unei fete care rămâne însărcinată și este deposedată de copil printr-o intervenție chirurgicală: "Proasto, credeai că pântecul tău va crește încet, ca o/ pâine rotundă de aur/ și-i vei auzi inima mică bătând/ și veți plânge amândoi cu urechea lipită
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
periclitează unitatea ansamblului, fără a o distruge însă. O primă plăcere stîrnită la lectură este dată de curgerea vioaie a frazelor - firească, ne vom zice, căci, la urma urmei, cea care le notează (bătrînul pretext al jurnalului!) este o sprințară fată, trăindu-și o adolescență tîrzie, dar nu mai puțin nărăvașă. Însă nici atunci cînd juna va deveni "doamna Mona" sau o "bătrînă doamnă" frazele nu-și vor pierde fluiditatea și naturalețea, căci vocea narativă uzează frecvent și cu abilitate de
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
multor vorbitori de română; el poate caracteriza doar anumite stiluri personale. Uzul său actual mi se pare a avea două explicații principale: una este existența unor surse literare; cuvîntul apare de altfel la Creangă ("o sturlubatecă și ...o leneșă de fată ca aceasta", de unde e preluat și difuzat pe canale didactice: glosare, comentarii, analize. A doua explicație e mai puțin certă; cred totuși că fonetismul special, combinația expresivă de sunete care poate ridica chiar dificultăți de pronunție și nu e lipsită
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
asumă menirea cu responsabilitate a creat în această partitură - nu complicată, dar cu atât mai pretențioasă - sfera sonoră favorabilă în care să evolueze vocea. Există un Chopin ideal? Câți interpreți, atâtea imagini; imagini infinit volatile ce se îndepărtează ca o "fata morgana" atunci când vrei să le fixezi într-un tipar. O privire de ansamblu asupra Festivalului (proiect condus de Mihaela Doboș, director a Canalului România Muzical, ajutată de Carmen Dincă Pârvan, consilier muzical și Laura Simion redactor) conduce la aprecierea că
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
fecioara i s-a urcat în spinare, iar zeul, în travestiul taurin, o rupse la fugă peste cîmpuri, apoi se azvîrli în mare și înota, în pofida strigatelor disperate ale Europei, pînă-n insula Cretă, unde mai marele zeilor se uni cu fata. Europa a fost divinizata după moarte. Frumoasele povești care au legănat copilăria omenirii! După imemorialele vremuri preschimbate în legende, iată omenirea ajunsă la o răscruce istorică, stăpînita de "o idee supranaționala (care) strălucea pentru prima oara triumfator pe cerul Europei
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
e mai greoi) românologie. Trebuie să remarcam mai întîi că, în ciuda criticii lingvistice, Romanica s-a menținut timp de peste trei decenii; apoi, ca în ciuda persistentei sale, cuvîntul nu s-a normalizat, părînd azi la fel de "nefericit" că la început. Desigur, ambele fete ale situației se explică prin circulația limitată, de uz intern, a termenului. S-ar putea aduce, bănuiesc, chiar argumente practice pentru menținerea să: dificultatea de a reface înregistrări mai vechi, sau chiar nevoia de a avea un termen diferit de
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
Constantin Țoiu Tiparul mustății de palicar răsucita în sus a poetului nopții de iunie, ochelarii săi pedanți de epocă, fără ulube, picînd de pe nas în lungul șnurului la cel mai mic rictus al fetei susțin fizionomia unui om spiritual, retoric și - din cauza ironiei și umorului propriu exagerat - capabil de răutăți (mai mult estetice). Epigrama nefericită a lui Macedonski adresată lui Eminescu a pus pe literatura română o pată asupra căreia criticii s-au înverșunat
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
subconștientului apar sugerate prin astfel de amuzant-terifiante disocieri: "traiul nostru aici era un trai obișnuit:/ la culcare ne desfăceam în părțile componente care/ își luau tălpășița unde le tăia capul./ cînd ne trezeam intrăm în propriul corp/ ne spălăm pe fata cu o foarte rece muzică și porneam la lucru" (Interregn: ceva istorie și geografie, obiceiuri, descriere corporală). Unitatea eului creator se dovedeste o pură convenție, căci spre versurile emise de acesta se repezea, multiplicîndu-l "o mulțime de înși fără realitate
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
seducției e prea istovitor pentru resursele lui fizice împuținate, o nimicește pur și simplu. Ajutat de un servitor demonic, un fel de pitic monstruos, si o femeie care e un fel de fanatica a erosului și castității totodată, bătrînul capturează fete tinere și frumoase, pe care le ține închise, supunîndu-le unei torturi psihice și fizice (prin înfometare) pînă cînd sărmanele creaturi devin dezolante amintiri ale frumuseții de odinioară. Izolate în castelul din munți, aceste femei tinere și frumoase sînt private de
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]