2,317 matches
-
și lămpilor, iar cea de-a doua pentru furniturile de petroleu. Odată cu semnarea contractului antreprenorial, beneficiarii se obligau să „asigure fitilul necesar pentru fiecare lampă, să ofere lampiștilor chibriturile necesare, să repare lămpile sau să schimbe geamurile sparte de la felinare”. Felinarele Bacăului au intrat definitiv în istorie pe 20 octombrie 1921, atunci când primarul Ioan Grigoriu a organizat „licitația privind vânzarea tuturor materialelor ce au aparținut Serviciului de ecleraj”. Conform listei de licitație, au fost scoase la vânzare „512 felinare de stradă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la felinare”. Felinarele Bacăului au intrat definitiv în istorie pe 20 octombrie 1921, atunci când primarul Ioan Grigoriu a organizat „licitația privind vânzarea tuturor materialelor ce au aparținut Serviciului de ecleraj”. Conform listei de licitație, au fost scoase la vânzare „512 felinare de stradă, 7 felinare mari de antreuri, 471 bășici de tablă pentru lămpi, 18 bidoane mari de tinichea, 450 mașini de lampă complecte, 50 putini de brad”. Euforia declanșată de introducerea curentului electric în rețeaua publică de iluminat a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au intrat definitiv în istorie pe 20 octombrie 1921, atunci când primarul Ioan Grigoriu a organizat „licitația privind vânzarea tuturor materialelor ce au aparținut Serviciului de ecleraj”. Conform listei de licitație, au fost scoase la vânzare „512 felinare de stradă, 7 felinare mari de antreuri, 471 bășici de tablă pentru lămpi, 18 bidoane mari de tinichea, 450 mașini de lampă complecte, 50 putini de brad”. Euforia declanșată de introducerea curentului electric în rețeaua publică de iluminat a fost de scurtă durată. Primele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fi birjar la uliță, că este un om onest și nesupus la nicio patimă și că se va conforma Regulamentului de birje”. Numărul de ordine din registru era afișat la spatele trăsurii, la capră, spre client, și pe ambele felinare. Proprietarii erau responsabili atât pentru comportamentul vizitiilor cât și pentru eventualele accidente produse de caii nărăvași. Curățenia trebuia să fie exemplară, aceasta fiind menținută obligatoriu în intervalele din timpul staționărilor. Viteza nu putea să fie mai mare decât „la trapul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu insitență luarea următoarelor măsuri: „să fie obligați patronii localurilor să-și scoată o autorizație pentru practicarea vânzărei de carne vie, să plătească taxele dictate de lege, să-și mute reședințele pe la periferiile orașului devenit municipiu, să-și proptească un felinar roșu la poartă și să se supună textelor din legea apărărei sănătății publice”. Sub presiunea acestor articole, echipe ale Poliției Bacău au întreprins în primăvara anului 1930 mai multe razii în „punctele fierbinți” ale orașului. Descoperirile făcute cu ocazia acestor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spațios în care adăpostea recoltele de vară și toamnă, precum și un pătul care toamna se umplea până sus cu știuleți de porumb, apoi o droșcărie în care se afla un frumos docar cu arcuri și roți vopsite în roșu, cu felinare laterale și cu banchete tapițate cu piele. Acest obiect aproape indispensabil îl aveau și alți învățători sau preoți din împrejurimi și-l foloseau la deplasările pe la cercurile culturale din alte sate, la lecțiile pentru gradele didactice, sau la diversele manifestări
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alergau amețitor de repede. Alteori, în odaie era aproape întuneric. Cerul arăta întunecat, a ploaie, și crengile din dreptul ferestrei începeau să se agite speriate, gemând.” - vol.II, p.130; ,, De două zile mergea așa întruna. În lumina gălbuie a felinarului, fulgii cădeau grei, fără grabă, cuprinși parcă de o scurtă însuflețire la apropierea pământului.” - vol.I, p.138; ,, Luna dispăruse și noaptea își regăsise singurătatea, plenitudinea. Stelele sclipeau timid, aburite, depărtate, fără nici o putere împotriva întunericului care se ridica parcă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier de cordée [Cap de coardă]). (50) Apoi, pe strada Pirouette ce se afla drept în fața lor, îi arătă și îi explică fiecare casă. Un singur felinar ardea într-un colț. Casele îngrămădite, umflate, își scoteau înainte streșinile, își aplecau zidurile chiar ca niște "pîntece de femei însărcinate", cum spusese pictorul și se sprijineau unele de altele. [...] Apoi șirul cocoșat al celorlalte case înverzite de scurgerea ploilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o altă instanță, fapt demonstrat de locuțiunea prepozițională "din spate", cînd nu există nici o posibilitate de a determina natura focalizatorului la care face trimitere perspectiva (la dreapta cui?): (79) Soldatul ține sub brațul stîng un pachet. Stă sprijinit de felinar și din poziția aceasta, cu capul întors către stradă, i se vede barba nerasă și numărul matricol, pe gulerul mantiei, cinci sau șase cifre negre înscrise într-un chenar roșu, în formă de romb. În spatele său, se zărește ușa clădirii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe tata mai bine, să-l văd mai îndeaproape, acest vlăjgan venit cu mama prin 1920, de la Botoșani, unde se căsătoriseră mai devreme. Tata era unicul fiu al unui fanaragiu, „funcționar” la primărie, care, pe lângă slujba de a aprinde seara felinarele de pe unele străzi ale orașului și de a le stinge în zori, mai avea și misiunea, în toiul nopții, să bată în obloanele sau ferestrele unor oameni. Se uita întâi la un ceas mare cât o farfurioară de la ceștile de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bidonul de gaz, cum se urcă pe stâlp, cum șterge sticlele fanarelor cu o cârpă murdară de funingine, și cu alta, mai curată apoi, cum potrivește din foarfecă fitilul, cum ia iasca și amnarul și aprinde fitilul, cum ard aceste felinare primitive în noapte. Cum era Botoșaniul pe la 1870? Cei care au citit, știu cum arătau orășele de atunci, cu viața lor, a oamenilor, în „târgurile unde nu se întâmpla nimic”. Bunicul era un bărbat înalt, altfel tata cui i-ar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
răspunsuri mereu noi prin care transcende pe sine. În “Știința veselă” (1881), Nietzsche îl descrie pe “omul nebun” care le aduce celorlalți vestea morții lui Dumnezeu. “Nebunul” - “N-ați auzit de acel nebun care ziua în amiaza mare aprinsese un felinar și alerga prin piața strigănd neîncetat: «Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!», « Unde a plecat Dumnezeu?» striga el. Am sa va spun eu! Noi l-am ucis. Voi și eu! Noi toți suntem ucigașii lui!... Dumnezeu a murit
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
de a mamii pe Drăghici și pe mine la priveghere la Sfântul Dumitru. Stanca, Dinu și Mihai erau prea mici, ceilalți cred că nici nu se născuseră. Biserica Bălăcenilor era nouă și pe vremea aceea se năștea obiceiul. Ne făceam felinare tăiate din dovleci cu coaja roză, aproape roșie, și lumânarea pe care o aprindeam la priveghi o puneam în dovleac să luminăm drumul când ne întorceam acasă. Cred că și în clipa asta s-a umplut târgul de băieți cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tăiate din dovleci cu coaja roză, aproape roșie, și lumânarea pe care o aprindeam la priveghi o puneam în dovleac să luminăm drumul când ne întorceam acasă. Cred că și în clipa asta s-a umplut târgul de băieți cu felinare mergând spre mahalale, unde-și au casele. Intră doctorul grec al măriei sale și mitropolitul începu să vorbească repede în limba lui. Îl ruga să aibă grijă de Șerban, să-l conducă în dormitor și să doarmă și el tot acolo
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
intrat în curtea largă pavată cu lespezi de piatră de Albești și, în urma lor, porțile grele s-au închis. Cu un gest, vodă concedie garda care-l însoțise la denia Vinerii Mari și intră cu pas măsurat în pridvorul cu felinare florentine din fier forjat și sticlă semitransparentă. Din urmă îl ajunseră doamna Marica, capuchehaia Ianache Văcărescu și prinții Constantin și Ștefan. Intrând în sala de jos, Vodă spuse: — Aș dori să cinăm în iatacul doamnei, să pună masa roabele măriei sale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sculat taica. Lasă gândurile astea. Văzuși scrisoarea pe care i-a scris-o fericitului Hrisant despre Stanca? Hai să mergem, și amândoi prinții ieșiră din spătărie. Lumina cenușie a zorilor intra prin ferestrele înguste ale sălii făcând să pălească flacăra felinarelor din firidele zidurilor văruite. Domnul se trezise de-a binelea și prima lui reacție când îi văzu pe cei doi fii mai mari fu o bucurie fără seamăn. Al treilea postelnic, după ce orândui hainele cu care urma să se îmbrace
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noi, la cabană. Vinul roșu nu a lipsit de la masă. Fericirea se simțea pe fața noastră. După masă, am băut o cafea; alături, am servit câte o felie de cozonac și pască. S-a Înserat. Am aprins lămpile cu petrol, felinarele, lumânările. Cabana lumina ca Într-o biserică. Televizor nu aveam, așa că am jucat whist și popa prostu’ cu pedepse pe sărutate. Nici nu mai știu de câte ori am pierdut, astfel că trebuia să te sărut. Am făcut dragoste pe jos, pe
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
dată, de asta era sigură! Se ridică încet și rămase neclintită, pândind răsuflarea bărbatului ei. Marcel dormea. O clipă mai târziu, nemaisimțind căldura patului, începu să tremure. Se îmbrăcă fără grabă, căutându-și hainele pe bâjbâite, la lumina slabă a felinarelor din stradă, care străbătea prin obloane. Cu pantofii în mână, se îndreptă spre ușă. Mai așteptă o clipă în întuneric, apoi deschise ușa încetișor. Clanța scârțâi și ea se opri, nemișcată. Inima îi bătea nebunește. Ascultă cu încordare și, liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pasăre pribeagă și mă rugai pe mine să spun nevesti-tii că ai fost la ședință prelungită. De câte ori nu te-am scos eu din bucluc? Da’ acu, gata, ochii văd, inima cere, organismul nu și nu... Dacă aude consoarta că benoclezi felinarele la fătuci dulci și iabrașe mănânci conservă cu sardine În noaptea de revelion... Se zice reveion, sare Gicu, așa se zice, de ce nu Învățați și voi să vorbiți așa cum se vorbește? Gore aruncă un zâmbet superior. Ehe, uite unde era
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Luminează aer, stele. Mută-i noaptea - numai râul Se frămîntă-n pietricele. {EminescuOpIV 281} O STRADĂ PREA ÎNGUSTĂ O stradă prea îngustă Părea că se făcea - Și case lungi și negre Pe două părți era. Pe dânsa nu lucește Un singur felinar - Eu trec încet și fluer În suflet cu amar. Deodată simt în urma-mi Venind, tiptil-tiptil, Pas sfiicios de fată, Ușor ca de copil. Și simt cumcă de brațu-mi Un braț ușor s-anină - Și simt că mîna-mi strânge O mână
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
este străjuită de semnul întrebării. Ba chiar și moartea. O gândire plată nu poate ajunge la ascuțișurile esenței. Neantul poate fi materia primă a marilor sisteme filosofice. Uneori, misiunea savanților e să explice științific invențiile unor creatori autodidacți. Steaua Polară - acest felinar în capul de oiște al Cosmosului. Să fie, oare, Pământul o rezervație a Căii Lactee? Omul modern tinde să dizolve toate utopiile. Absolutul nu poate fi abordat cu idei infantile. Mai adânc înșurubați în absolut erau plugarii secolelor trecute decât actualii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
2292 Republica aristocratică c-un rege ereditar ["OPINIA PUBLICĂ"] 2255 Opinia publică. 382 {EminescuOpXV 383} ATACURI LA PERSOANE [RUSET ȘI BOERESCU] 2292 [1] Trebuie desprețuiți aceia pe care i-am pierdut * și aduși acolo ca demosul să-i spânzure de felinar. Când vom descrie poporului românesc legile lui vechi și drepte va spânzura și pe Ruset și Boerescu. [2] Pe doi oameni [î]i urăsc în țara asta, doi oameni care trebuiesc nimiciți din cauza falsității lor: Roset și Boerescu. Caballa eliminării
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din cauza falsității lor: Roset și Boerescu. Caballa eliminării grecilor. Oricare grec venit sub domnie grecească fanariotă trebuie să dovedească că s-a încetățenit. Fanarului un vechi nu. Vezi xenofobia celor vechi. [3] Doi oameni merită spânzurați în această țară de felinare prin linch-justitz ca-n America, C. A. Rosetti și Boerescu. Unul pentru că e grec, arhigrec, o canalie care-a făcut din fiii lui pungași și din fata lui o curvă (Profira), altul pentru ea e lacheul galonat al Austriei pentru // [că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plecat acasă cea cu ochi adânci a aruncat fără ezitare bilețelul cu litere și cifre buchisite la coș intuind o concluzie ratată. Profesorul o înșelase și cu prietena ei însă ea, deja trecuse senină la visul următor. Luna, ca un felinar roșu sfărâmat atârna deasupra orașului... vicioasă, sfârtecată, respira gemând cu obrazul în flăcări! Eterna copilărie Tandrețe copilărească De câteva zile suntem asediați de toți cățeii vecinilor și ținem poarta închisă. De obicei nu este așa, dar acum ,,vinovata‚ este Missy
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-se scurt la noi și evaluând corect buzunarele noastre plate, i se făcu milă și îi dărui un fir anemic, amintind de o garoafă pleoștită și parțial cheală, pe care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum cucoanele își fâțâie tropăind zgomotos pantofii cu capișoane de metal la tocuri. Giulia avea deci, misiunea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]