2,254 matches
-
simți la un moment dat, tu ditamai masculul feroce, că nici nu mai ai aer. Cred, că dacă ai sta atunci într-o cameră numai cu bărbați, ai auzi pe ici, pe colo, cum trosnește amețitor, testosteronul. Atâta tinerețe și feminitate, ar da oarecari idei până și unui bătrân general de brigadă ,ieșit la pensie din secolul trecut. Totuși, cică orice minune nu ține mult, așa că și de data aceasta, se adeverește vechea vorbă, în scurt timp. Minunea ține până încep
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nu-și declară amorul și nici gelozia. Didina, conturată din caracteristici puține, dar expresive, nu are nimic din ambiguitatea Miței. Farmecul ei este simțit de reprezentanții cei mai de vază ai mahalalei, de Pampon și de Nae. Ea este întruchiparea feminității definită de Pampon „ochi alunecoși, inimă zburdalnică”. Urmărirea detectivistă din bal strânge firele comediei spre răfuiala femeilor. În finalul piesei, aceste personaje sunt aduse la egalitate prin atitudinea de „neveste cicălitoare” pe care o au în fața amanților oficiali. Toate peripețiile
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
felul grațios-râzgâiat cum îi tratează pe ceilalți e numai antipatic rizibilă”. Se pot găsi mai multe referințe parțiale cu privire la asemănarea și filiația dintre Zița, Veta și Zoe. Pompiliu Constantinescu le consideră „trei fețe ale eternului feminin vulgar, romanțios”. Sensibilitatea și feminitatea, infirmate de Eugen Lovinescu în ceea ce le privește, le sunt cu prisosință recunoscute în lumea lor. Jupân Dumitrache o vede pe Veta rușinoasă și fricoasă. Zaharia Trahanache o știe foarte simțitoare pe Joițica. Scuza instabilității feminine e formulată de Pampon
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
afectează și ele mult mai acut populația feminină a țării. În mod normal, o femeie poate să decidă singură dacă dorește sau nu să folosească rujuri, ciorapi de mătase sau pantofi cu toc înalt, adică să-și etaleze sau nu feminitatea. Dar în România simplul drept de a alege le era refuzat. Egalitatea era înlocuită cu uniformitatea. Interzicerea avorturilor a fost o altă problemă care a afectat în mod direct și puternic viața a milioane de femei. Decretul 770 din 1966
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
porecla „Veronica Șchioapa“ sau pur și simplu „Șchioapa“. Mi-era dragă Flutur Veronica, nu știam prea clar de ce. Cred că o admiram în secret pentru felul în care își apăra apartenența la „sexul frumos“, dreptul la o aproximativă noțiune de feminitate, în ciuda defectului fizic, a muncii de vită, a cuvintelor sărace și peltice. Îmi plăcea să stau cu ea în bucătărie pe când învârtea la rufele din cazan și o ajutam uneori să întindă cearșafurile în spălătoria din podul blocului, în gânguritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
societatea noastră avidă de plăceri... Dar să nuanțăm un pic: între cele două extreme, e loc destul pentru câteva gesturi de cochetărie. Cum nu eram deloc conștiente de marele câștig pe care îl reprezenta dispariția a ceea ce noi numeam stupid „feminitate“, încercam din răsputeri să fim frumoase. Și asta însemna, în această ordine “în orice caz, pentru mine“: să mă spăl și să mă îmbrac așa cum puteam eu mai omenește. Cu spălatul evident că era foarte complicat. Cu cele două ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Urma să intrăm în „câmpul muncii“, „mare și lat“, vorba Dodoloiului. Fiecare pe cont propriu. Negru. La toate fetele alea care aleseseră rozul mă gândesc cu un soi de tandrețe, de milă. Erau fete care aspirau la tot ce are feminitatea mai puternic! Erau fete care se dădeau peste cap să fie frumoase, vaporoase, la modă. Își puneau cerceluși fini, inele de argint subțiri, baticuțuri, brățărici. Ieftinăciuni, dar frumoase pe brațele lor tinere. Erau fetele care aveau să sufere o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
inele de argint subțiri, baticuțuri, brățărici. Ieftinăciuni, dar frumoase pe brațele lor tinere. Erau fetele care aveau să sufere o viață întreagă pentru ceea ce li se lua, pentru dreptul pe care-l aveau și pentru care se luptau: dreptul la feminitate. Carcasa mea neagră mă proteja. De mine însămi și de tot ceea ce vedeam cu milă la fetele astea îmbrăcate în roz, pline de speranță. Sunt multe lucruri pe care, dacă le-aș invoca, m-ar pufni râsul. Dar sunt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
talgere cum nu am mai văzut. Retro, Estul e așa cool. Horor! — Lady! — Yes, Bird! — It’ cold. — I know.“ — Știi ce cred că a fost cel mai nasol în Co? — Ne-a luat tinerețea. — Nu. Ne-a luat dreptul la feminitate. Co a fost înainte de toate un atentat la feminitate, zice Fe. Și râde. Tetra... Pufinas... jubileu... the army... asortată... blugi... mobuți... căciulă de nutrie... etc. etc... Horor. Și râdem, râdem amândouă. Râsul a fost, în siniștrii ani ’80, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
așa cool. Horor! — Lady! — Yes, Bird! — It’ cold. — I know.“ — Știi ce cred că a fost cel mai nasol în Co? — Ne-a luat tinerețea. — Nu. Ne-a luat dreptul la feminitate. Co a fost înainte de toate un atentat la feminitate, zice Fe. Și râde. Tetra... Pufinas... jubileu... the army... asortată... blugi... mobuți... căciulă de nutrie... etc. etc... Horor. Și râdem, râdem amândouă. Râsul a fost, în siniștrii ani ’80, cea mai cool manifestare anticomunistă. Mai aveam de partea noastră tinerețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
pentru totdeauna. N-am reușit însă niciodată să înțeleg de unde venea, dincolo de aplecarea către despotism care-i caracteriza stilul profesoral, disperata dorință a acestei femei de a ne ține în frâu sexualitatea hormonal-adolescentină. Avea doamna M. nesiguranțe legate de propria feminitate? Îi era teamă că „se trece“, ne simțea pe noi ca pe-o amenințare? Știa că îmbătrânește; și nu îmbătrânea frumos. Am văzut-o o singură dată nemachiată, îmbrăcată „de casă“ (mă dusesem la „dirigu’“ în ajunul unei olimpiade de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
când n-avea să mă vadă nimeni, fiindcă-mi imaginam c-am o diaree tâmpită, de care nu mi-am dat seama. Jeni a chemat-o pe mama; cred că nu se simțea deloc în stare să-mi explice misterele feminității. Am impresia că-n familia mea asta se numea „decență“. * Mama avea în frigider anticoncepționale pe bază de chinină și unt de cacao, pe care i le dădea o prietenă farmacistă. Pentru mine, erau ca bomboanele cu pudră de cacao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
blog de autor la adresa http://360.yahoo.com/mihaela ursa. O poveste de fată În 1989 aveam optsprezece ani și nu eram femeie în nici un fel. Ceea ce nu înseamnă că aș fi fost băiețoasă, ci mai degrabă îmi trăiam pe atunci feminitatea în deplină inconștiență, uneori ca o plantă, alteori ca un animal, cum numai la vârsta aceea e cu putință, în ciuda mirărilor pe care le-ar putea trezi afirmația în această epocă hipersexualizată. Cu toate acestea, o anumită revoltă față de propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
un rezultat estimativ al intensității activității sexuale ilicite, în afara familiei. Religia și partidul erau aici pe aceeași frecvență: femeia nu trebuia să se împreuneze decât pentru a procrea. Restul era perversiune burgheză. Sexul opus avea puterea de a le transforma feminitatea într-un păcat nu numai față de Biserică, ci mai ales față de Stat, cu orice sărut furat, orice atingere, chiar și fără consumarea actului. „Deflorarea“ era un mod ironic de a face referire la o inocență pierdută cu primul gând erotic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
avea obiceiul, și nu mă repezisem s-o cuprind în brațe; mă oprea parcă ceva. Acest ceva se limpezi mai bine odată cu scurgerea timpului. Mai întîi se dusese pe copcă dispoziția. Musafira îmi păru brusc vulgară, lipsită de farmec și feminitate. Știam de altfel că nu reușea niciodată să-mi stârnească reverii erotice. Însă nu de asta era vorba. În orice caz trebuia să mă cotorosese de ea cât mai repede. Adică, nu, de ce mă mint? Hotărâsem mintal să plecăm altundeva
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de dulce, ființa comună de ronțăit părți de aer, viori și nisip împreună. pașii au durut, ecourile au dărâmat piscurile muntelui, vorbele noastre s-au rotunjit ca ouăle de ornitorinc mușchii noștri au fost folosiți la cărat saci în canton feminitatea ta a devenit o batistă scăpată pe jos pe bund, penga thae pe unde mă plimb, de atunci, încontinuu, când vreau să te chem să vorbim când sărbătoresc moartea trecutului tău ceartă șase în primul loc: deși vor urma scandaluri
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
prietena, căci numai după lungă cumpănire îmi aleg vorbele ca să o recomand. Cum toată omenirea n-a făcut nici o femeie critic de seamă, este drept ca să pricinuiesc neîncredere, sau asigurarea mea n-ar putea găsi decât o explicație: lipsa de feminitate. Ceea ce unui bărbat îi repugnă. Are însă temperamentul cel mai chinuit, bucuriile și tristețile se urmează neîncetat, obosind-o și păstrîndu-i o siluetă transparentă. Câte o mică atingere cu realitatea ia proporții catastrofale, și atunci se întîmplă scene violente, nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spusă și atentă față de toți. Cavalerii lui Viky, care fatal nu se găsesc prea departe de Ioana, se mulțumesc să fie politicoși cu Ioana, dar numai cu ea nu s-ar putea înțelege. O femeie a cărei singură virtute este feminitatea nu mă interesează multă vreme. Viky rămâne tot timpul drăguță, Ioana apare pe rând frumoasă și urâtă, parcă fizicul ar fi o reflectare a caracterului ei instabil, evoluând intre extreme. Totul depinde de liniștea mai îndelungată sau de oboseala ce
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
avea încă de pe-atunci o chelie avansată, lipsită de orice haz. Nici urmă de golfuri. Avea o nevastă cu care se certa des, pe care o chema Adriana, musculoasă aproape ca un bărbat, dar nu lipsită de o oarecare feminitate. O studiasem într-o zi în timp ce ne aflam într-o barcă pe lacul Snagov și ea se opintea să vâslească, Amedeo fiind ocupat să țină cârma. Purta un costum de baie dintr-o singură piesă și vâslea cu spor, vădit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
derulându-se pe ecran. Antonia se apleca spre el, și aproape atingându-i urechea cu buzele, îl întreba șoptit: Spune drept, ai venit doar fiindcă a insistat Iulian? Îi atinsese urechea și ceafa boarea umedă și caldă venită din adâncul feminității ei trupești. Totuși nu asta era important. Răspunse moale: Nu, n-a insistat. Nu, deloc. Simți cu amărăciune că nu știa să fie convingător. Se întreba dacă nu cumva puteau să comunice prin căldura brațelor care se atingeau. Nu era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
livingul portocaliu și se jelui statuii cerbului, de parcă ar fi fost vreun idol nordic, un zeu al pădurii cu un copac în loc de sculă, capabil să-l facă din nou bărbat. În timpul în care Bull unea mental punctele care trasau axa feminității sale latente, puncte marcate de roșelile din vestiar și conexiunile emoționale ratate, Alan era cu el - alături de el - înțelegându-l, empatic la zbuciumul intelectului care, la fel ca micuța locomotivă din cărțile pentru copii, se străduia să dea o semnificație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acela de urină și o aromă mai profundă, ca de fermă, a digestiei și descompunerii. Și totuși, pe lângă ele, Alan mai detecta ceva străin, ciudat și greu de crezut. Ca un săculeț cu levănțică uitat printre așternuturile mării. Era sugestia feminității lui Bull, strecurată în mirosul său; Bull pe dinăuntru, mai degrabă decât pe dinafară. Când Alan îl pătrunse de fapt pe Bull, fața îi era îngropată între omoplații acoperiți de mușchi. Genunchiul lui Bull era flexat și ridicat confortabil în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a ținut în viață, cu duritatea, cu tăria lui de caracter și, mai presus de toate, cu simțul umorului“. Așa reușea Bull să-și apropie oamenii. Își privi în ochi noile organe genitale, le evaluă profunzimea, roșeața și văzu cum feminitatea îl îmbia. Numai că, după doar o oră, aflat în Piccadilly, bietul de el fusese cuprins și zguduit de o nouă epifanie. Vitrina de la Lillywhites dădea direct în cea de la Boots. În spatele geamului era o expoziție de colanți și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
li se schimbă mirosul, pentru că devin fete mari, și Iza chiar avea sânii deja destul de proeminenți, cam cât niște piersici, și atunci m-am gândit că precis s-a făcut Iza fată mare, iar acum eu îi simt mirosul, mirosul feminității, și tocmai când aveam străluminarea asta, a intrat pe ușă nea Klidész, profu’ de mate, clasa s-a ridicat în picioare, nea Klidész s-a dus la catedră, a trântit catalogul din toate puterile, ca de obicei, și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
zece ani să descopere că periferia există cu adevărat, că periferia mușcă - dinții ei mici și meschini mușcă. I-am plătit răsfățatului cu șorț de la tejghea. Da, lumea de aici își are propria ei masculinitate. O poți mirosi, lipsa de feminitate, acreala, hormonii neamestecați. Slavă Domnului, vizita mea aici se apropia de sfârșit. Curând voi fi iar afară cu banii și cu femeile mele. În timp ce mă apropiam de masa lui Alec, a explodat țârâitul strident al unei sonerii. M-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]