2,240 matches
-
proprii sistemelor de valori culturale 9.10.1. Modelul structural al lui G. Hofstede Pe baza concluziilor studiilor sale inițiale, așa cum s-a precizat deja, G. Hofstede a examinat cele patru dimensiuni culturale ale sistemului de valori societale: individualism-colectivism, masculinitate feminitate, distanță față de putere și evitarea incertitudinii. Analiza lui Hofstede a fost extinsă apoi la 53 de culturi și regiuni geoculturale (Hofstede, 1983, apud Smith, Dugan, 1996, p. 232). Ulterior, psihosociologul olandez a adăugat și o a cincea dimensiune, orientarea pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
auto)reflexiv, pe cât de puțin explorat în câmpul științelor socio-umane și politice de astăzi, pe atât de necesar înțelegerii și definirii conștiente a rolurilor și dinamicii relațiilor de gen. Principalul scop al proiectului constă în reconstituirea subiectivă a reprezentărilor cu privire la feminitate/masculinitate, situate la intersecția traseului personal și profesional al femeilor și bărbaților, din mediul universitar și de cercetare. Volumul colectiv 1 reunește povestirile vieții din perspectiva genului, a construirii sociale a rolurilor de gen. Textele sunt redactate de autori și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
astfel, nevoile practice și interesele strategice ale diferitelor categorii de femei/bărbați, resursele de putere și beneficiile implicate în structurarea identității și a statutului de gen16. În acest sens, analiza genului este circumscrisă demersului epistemologic de denaturalizare sau dez-esențializare a feminității/masculinității, potrivit căruia condiția de gen nu este "un dat natural", ci este construită social, cel mai frecvent ca relație de putere, contextualizată cultural-istoric. În același timp, privind genul ca și categorie de analiză binară există riscul de a rămâne
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru perioadele de viață evocate (perioada studiilor, mariajul, nașterea copiilor, schimbarea locului de muncă; divorț; pierdere etc.). Vor fi relatate experiențe de viață și roluri sociale pe care fiecare autor le consideră ca fiind definitorii pentru modelarea socio-culturală a propriei feminități sau masculinități, privite în manieră diacronică, reconstituind astfel traseul principalelor etape de evoluție psihosocială: copilăria, adolescența, maturitatea. În acest sens, am lansat un set de întrebări și subteme care să inspire autorii în redactarea propriilor biografii din perspectiva genului: ▪ Cum
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
schimbări ați remarcat în acest sens la oamenii din proximitatea dumneavoastră (frați/surori, colegi, rude, prieteni)? Care sunt factorii care au generat sau au blocat schimbările identificate sau cele pe care le-ați fi dorit? Imaginile/ modelele/ normele/ simbolurile de feminitate și masculinitate din familie, comunitate și societate, care v-au marcat propria construcție a identității de gen și parcursul de viață. ▪ Stereotipurile de gen (percepute ca negative/ pozitive) cu care v-ați confruntat cel mai frecvent în familie, în școală
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
au marcat propria construcție a identității de gen și parcursul de viață. ▪ Stereotipurile de gen (percepute ca negative/ pozitive) cu care v-ați confruntat cel mai frecvent în familie, în școală, în alte contexte sociale. ▪ Avantaje și dezavantaje percepute ale feminității și masculinității, limitări și autolimitări; valorizare și devalorizare; posibilitatea (libertatea) unor alegeri/opțiuni personale. ▪ Caracteristici și roluri de gen pe care le considerați cel mai bine valorizate social. Cum ați perceput așteptările și prescripțiile de gen-rol în diferite etape ale
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dialogul interior, căruia nu-i pot face față fiind prea apăsător, acuzator sau dureros. Am fost mulțumită că aparțin genului feminin dintotdeauna. Nu m-am simțit încorsetată de rolul de gen feminin și nu am simțit nevoia să-mi ascund feminitatea. Mi-a făcut plăcere să-mi joc rolul feminin deși, uneori, am trăit și conflicte de rol sau disconfortul produs de decalajul dintre nevoile și așteptările personale și presiunile socio-culturale, reale sau imaginate, externe sau internalizate, iar alteori am fost
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
crescânde acordate proceselor de tratare a informației cu privire la sex și gen. În acest context, cercetătorii au repus problema relațiilor dintre sexe din perspectiva efectelor acestora asupra cogniției sociale și a comportamentelor. Fără a crede în existența unei conspirații masculine împotriva feminității, observam că reflecțiile bărbaților cu privire la femei au fost dominate, în decursul istoriei, de cel puțin trei teme proeminente și recurente: cum să obțină obediența lor, cum să le controleze sexualitatea și cum să justifice statutul lor inferior. Ele ilustrează foarte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și a tot ceea ce este legat de acesta. Ea poate fi corelată unei varietăți de niveluri ale cunoștințelor, corespunzătoare achizițiilor din diversele stadii de dezvoltare. Dezvoltarea la copil și adolescent a identității de gen, ca sentiment introspectiv al masculinității sau feminității sale, depinde de succesul și plăcerea individului de a-și potrivi comportamentul cu rolul de gen interiorizat. Mărturisesc că mi-a fost ușor să realizez activitățile specifice genului feminin, că le-am realizat cu mare plăcere, mai tot timpul, și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a realizat de timpuriu în specia umană (M. Mead), că această diferențiere este o realitate transculturală strâns legată de diviziunea funcțională a muncii (G.P. Murdock) și că diferitele culturi nu fac decât să formalizeze diferențele biologice dintre sexe (M. Mead). Feminitatea și masculinitatea nu sunt doar produsele unui dresaj parental și al presiunii sociale, adică arte- facte socio-culturale - cum au susținut unii autori culturaliști - deoarece cultura nu este un artificiu arbitrar fără un fundament natural. Procesul socializării amplifică însă diferențele naturale
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
tip arhaic - în care nivelul cunoașterii, atitudinile și comportamentele prezintă un mare grad de standardizare - similaritatea stereotipurilor de sex este pronunțată. Dar, în culturile complexe, puternic diferențiate pe orizontală și verticală, cum sunt cele de tip occidental, diferențele dintre stereotipurile feminității și masculinității cresc foarte mult, în defavoarea celui feminin. Stereotipurile negative confirmă statutul inferior al grupurilor dezavantajate. De exemplu, stereotipurile legate de mai slabele competențeale unui grup (tineri absolvenți, abia ieșiți de pe băncile facultății) vor duce la șanse mai mici ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
consideră pe mine cea mai frumoasă din clasă (diriginta numise o altă colegă, care avea avantajul unui farmec mai evident). A fost uluitor; până atunci, eu nu reușisem să mă văd cu adevarat dincolo de ochelarii cu lentile groase, îmi pusesem feminitatea între paranteze, ca și cum era ceva neesențial, sau care avea să vină mai târziu, dar care nu era și nu trebuia să fie definitoriu pentru o ființă umană. La urma urmei, feminitatea era doar sursa vulnerabilității mele, a slăbiciunii mele în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu adevarat dincolo de ochelarii cu lentile groase, îmi pusesem feminitatea între paranteze, ca și cum era ceva neesențial, sau care avea să vină mai târziu, dar care nu era și nu trebuia să fie definitoriu pentru o ființă umană. La urma urmei, feminitatea era doar sursa vulnerabilității mele, a slăbiciunii mele în competiția cu fratele meu. Întâmplarea de la ora de desen, dar și faptul că profesorul nostru era un pictor apreciat în oraș, m-a determinat să mă văd într-o altă lumină
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de desen, dar și faptul că profesorul nostru era un pictor apreciat în oraș, m-a determinat să mă văd într-o altă lumină, să-mi percep frumusețea și să încep să apreciez faptul că sunt fată, ca și cum, la bursa feminității, acțiunile mele începeau brusc să crească și deveneau în fiecare zi tot mai valoroase. Mama, adeptă a zicalei conform căreia "trebuie să-ți pupi copiii doar atunci când dorm" nu-mi spusese niciodată că sunt frumoasă, nu mă încurajase în mod
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și deveneau în fiecare zi tot mai valoroase. Mama, adeptă a zicalei conform căreia "trebuie să-ți pupi copiii doar atunci când dorm" nu-mi spusese niciodată că sunt frumoasă, nu mă încurajase în mod sistematic și coerent să-mi explorez feminitatea sau să mă bucur de ea. Din modelul oferit de ea, am deprins corectitudinea și cultul lucrului bine făcut, consecutiv cu dezgustul față de improvizații, de rebuturi, de lucrul făcut pe jumătate cu convingerea că "merge și-așa". Totuși, îi sunt
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
iar după eliberare, în 1948-1949, se și căsătoriseră. Mai mult șoptită înainte de 1989 - și cu interdicție clară de a o spune mai departe - povestea bunicilor s-a consolidat foarte bine în memoria mea afectivă. Cât privește existența unui model de feminitate, respectiv de masculinitate în plan social/comunitar, elementul oficial își făcea din nou simțită prezența - cuplul Ceaușescu reproducea, propagandistic, imaginea mamei și a tatălui iubitori, care au mereu grijă de copiii patriei. Așa reieșea din ședințele pionierești, din ziarul oficial
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu oglinda, o legătură strânsă între ele și reflecțiile lor pe suprafața lucioasă, un spațiu al siguranței între trup și imaginea lui, un adevăr esențial pe care femeile îl caută în proiecție. Desigur, nu sunt singura care se gândește la feminitate în termenii acestei legături atât de strânse, există rafturi întregi despre ea: titluri, autoare, autori, spații culturale, personale, pe care le cunosc sau nu le cunosc, dar le pot bănui sau ghici. În orice caz, pentru mine legătura este nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
lumea și a unui mod polimorfic de reflecție. De la Beauvoir și de la alte feministe aflu și a trebuit să aflu că într-adevăr kit-ul meu biologic contează infim de puțin în comparație cu importanța pe care o are constructul cultural al feminității mele, cu toate dezavantajele și încărcătura negativă atribuită de cultura dominant masculină, pe care tot feminismul mi le explică. Teoria feministă mă informează despre o întreagă imagologie a feminității pe care culturile andro/falo/logo-centrice au împovărat-o cu grele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de puțin în comparație cu importanța pe care o are constructul cultural al feminității mele, cu toate dezavantajele și încărcătura negativă atribuită de cultura dominant masculină, pe care tot feminismul mi le explică. Teoria feministă mă informează despre o întreagă imagologie a feminității pe care culturile andro/falo/logo-centrice au împovărat-o cu grele și grave conotații negative: pasivitate, pericol, umbră, nebunie, identificare cu natura care prin mine pune în pericol cultura/civilizația. Este vorba, desigur, despre întreaga serie de opoziții masculin-feminin: logos
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
se ocupă de studiile de gen și de feminism. O întreagă teorie și critică literară feministă a demonstrat cu argumente pertinente toate ramificațiile acestor opoziții. În culturile coloniale, cea britanică de exemplu, fiindcă pe aceea o cunosc cel mai bine, feminitatea putea căpăta conotații atât de grav negative, încât un personaj ca Bertha Mason din romanul Jane Eyre ar putea fi citit în cheie feministă ca proiecție metaforică a coloniilor imperiului. Rezistența lor la civilizație, imprevizibilitatea, misterul și stranietatea lor sunt
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
chicoteli sau chiar urlete bizare dau fiori reci. Da, desigur, știm: expresia "mister feminin", îndemnul cherchez la femme pot avea - și de cele mai multe ori au - conotații negative. Tocmai această imagologie, acest mod andro-centrist de reprezentare a femininului, de încărcare a feminității cu tot bagajul greu de năpaste care îi subminează cultura au stârnit revolta și protestele feministe, multă vreme după ce luptele sufragetelor pentru drepturile esențiale ale femeilor se încheiaseră. Cunosc toate aceste reacții culturale feministe și teoriile care s-au cristalizat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
după ce luptele sufragetelor pentru drepturile esențiale ale femeilor se încheiaseră. Cunosc toate aceste reacții culturale feministe și teoriile care s-au cristalizat în jurul lor fără să le fi căutat pentru a-mi răspunde cine știe căror nevoi care țin de feminitatea mea biologică sau construită cultural, ci fiindcă profesia mea mi le-a așternut în cale. Le-am predat, niciodată ca teorie în sine, însă ca abordări alternative, de aproximativ douăzeci de ani și tot de atâția ani adaug noi idei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu consider că replica lui m-ar fi lezat, ci dimpotrivă. După atâtea zeci de ani, acum când scriu aceste rânduri din perspectiva genului care mi se propune, nu pot spune decât că devenirea mea a infirmat imaginea tipică a feminității pe care o reprezintă pălăvrăgeala prin care mă identifica tata pe mine ca fiică. Devenirea mea, ca și a lui, nu s-a împotmolit în marasmuri care să țină de gen. Da, îmi șoptește la ureche plină de reproș Virginia
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
să o practice, că nu ar mai putea scrie, eventual chiar deloc. Mă gândesc la Sylvia Plath și la viața ei zbuciumată alături de un alt poet, Ted Hughes, la semnificația poemelor ei pline de revoltă feminină din "Daddy" sau la feminitatea ei provocator vampirică din "Lady Lazarus" și la sinuciderea ei. Plath, talentul ei uriaș și destinul ei tragic ar putea da mult de gândit. Nu pot să nu încerc să-mi imaginez tensiunea dintre două personalități creatoare, dintre care una
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
creatoare și cea matern-protectoare, la care se adaugă iubirea imposibilă dintre doi creatori ale căror destine s-au întâlnit casnic, dar fatal pentru ea, pentru Sylvia. Mă mai gândesc la poeta americană Anne Sexton, la poezia "Her Kind", cu imaginea feminității ciudate, de "vrăjitoare", la confesionalismul poeziei ei, de aceeași natură cu al Sylviei Plath, la tulburările și la sinuciderea ei. M-aș mai putea gândi, în același spațiu dintre mine și oglindă și atunci îmi răsună în minte ecourile ideilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]