63,117 matches
-
Marină Constantinescu Orice iubitor de teatru năzuiește la cîteva întîlniri fundamentale pentru receptarea fenomenului, pentru menținerea sau abandonarea unor mituri. O seară cu Royal Theatre din Londra, cu Piccolo Teatro din Milano, cu trupa Comediei Franceze se înscrie în spațiul nobilelor vise. Oricît ai fi de informat, oricîte povești ai fi auzit, impactul pe
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
spontan. El îi include pe Sabin Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusa nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai mult sau mai putin oficiale. Alegerea a fost
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
repet, cît de adînc și de fecund meditează autorul asupra cîtorva chestiuni cu adevarat nevralgice ale istoriei contemporane a României. Aflăm aici studii despre construcția României Mari, despre România interbelică democrată, despre Carol al II-lea, despre Ion Antonescu, despre fenomenul legionar și P.N.T.C.D. Și, sîntem avertizați, va urma un al doilea volum, aducînd în dezbatere alte momente devenite adevărate litigii ale istoriei României din perioada amintită. La început sînt cîteva dintre paradoxurile caracteristice ale fenomenului românesc, (autorul le enunța, într-
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
-lea, despre Ion Antonescu, despre fenomenul legionar și P.N.T.C.D. Și, sîntem avertizați, va urma un al doilea volum, aducînd în dezbatere alte momente devenite adevărate litigii ale istoriei României din perioada amintită. La început sînt cîteva dintre paradoxurile caracteristice ale fenomenului românesc, (autorul le enunța, într-un ansamblu, la singular) din care n-ar trebui să se înțeleagă că noi am fi un unicat pentru că și alte popoare, așezate geopolitic nefericit, au avut parte de situația lor paradoxala. Dar, oricum, fenomenul
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
fenomenului românesc, (autorul le enunța, într-un ansamblu, la singular) din care n-ar trebui să se înțeleagă că noi am fi un unicat pentru că și alte popoare, așezate geopolitic nefericit, au avut parte de situația lor paradoxala. Dar, oricum, fenomenul devenirii românești nu poate fi înțeles fără luarea în considerare a situației sale paradoxale. Primul studiu din carte se apleacă asupra chestiunii construcției României Mari. România Mare se dublase teritorial și se triplase că populație. La Conferința de pace de la
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
15), ori frecia "săgeată" în loc de freccia ("la bordul fregatei Frecia Rossa" - RL 2149, 1997, 4). În unele cazuri, s-ar părea că sînt greu de acceptat două cazuri de consoane duble în același cuvînt, așa că se simplifica măcar una; fenomenul apare des în două cuvinte mult vehiculate în articolele sportive - gazetta în loc de gazzetta și azurro în loc de azzurro: "Gazetta dello sport" (RL 2657, 1998, 3), "squadra azzura" (RL 2501, 1998, 12), "Bombola Azzura" (RL 2083, 1997, 10). Așa cum se întîmplă adesea
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
activitatea să desfășurîndu-se în principal în domeniul istoriei și al esteticii literare." În continuare, i se impută îndepărtarea de spiritul călinescian, erezie gravă care se manifestă - citez - "printr-o anumită disperare (sic!) a discursului critic și o viziune livresca asupra fenomenului investigat." Adică, ce mai încoace și încolo, dl Marino se lasă surprins în flagrant delict de abordare livresca... a literaturii. După ce se fac uitate monografia despre Eliade și Hermeneutica ideii de literatură, e amintită în grabă Biografia ideii de literatură
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
lui Procust de Camil Petrescu, Creangă de aur de Sadoveanu, Drum ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu. Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cuvânt. Nu trăim în timpul lui Alecsandri, ca să putem reproduce orice, de oriunde. Practic, fiecare autor supus acestui tratament abuziv ar putea să-l dea în judecată pe Cezar Paul-Bădescu. Autorul antologiei pretinde că procedează imparțial, mulțumindu-se să consemneze un fenomen publicistic, edificator pentru cine studiază (sau va studia) conștiința literară românească de la sfârșitul secolului douăzeci. în realitate, însă, el este tendențios. Mai exact, apără dreptul unora de a nega valoarea operei lui Eminescu și contestă dreptul altora de a nega
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
fost convingerea orgolioasa a românilor că au avut o rezistență prin umor, preponderent oral (bancul, parodia) care le-a adus cel putin supremația an domeniu. Legendar, bancurile românești ar fi fost cele mai numeroase; din păcate, cum au observat cercetătorii fenomenului, majoritatea bancurilor, mai ales a celor politice, circulă cu rapiditate și se regăsesc, cu adaptări și contextualizări (substituții de nume, adaosuri de detalii specifice) an mai toate culegerile naționale care le revendică, evident, paternitatea (cf. Victor, Raskin, Semantic mechanisms of
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
poetică de rang european, scriind o poezie care este viață de toate zilele în sufletul omului, ca pâinea și apa este hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții nepieritoare în inima omului.” (VRF, 8 sq.). Fenomenul poetic românesc basarabean, generația resurecției basarabene despre care vorbește Ioan Alexandru, având drept lider pe Grigore Vieru, viiază în condiții social-istorice specifice, radical deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
că pe lista să fie și el trecut, ca să scape de iminentă ocupație rusească, pentru că după instalarea acesteia să-i devină un servil instrument... ASEMENEA "metamorfoze" nu reprezintă cazuri izolate, dimpotrivă, ilustrează mai curând, si an manieră ăntrucătva anecdotica, un fenomen de mari dimensiuni, a cărui natură complexă va face probabil anca multă vreme de acum ăncolo obiect de cercetare. Iar istoria literară, desi domeniu specializat, nu poate, nu are cum să nu fie implicată. Dar cum?! Unul dintre efectele cele
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
apariția primului volum al Esteticii (vezi "Adevărul literar și artistic" din 29 decembrie 1935) cu un omagiu formulat pertinent. El vede an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată de o reală cunoaștere a fenomenelor artistice..." Și fiindcă e vorba de situația culturală a momentului, atat Tudor Vianu cat și G. Călinescu ași iau un răgaz să descopere că au aceleași aspirații. Sub un cer ăntunecat, conflictual, căci izbucnise al doilea război mondial. an chiar
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Sigur că, prin comparație, conferințele lui Constantin Moisil și Ion Simionescu - reconstituind istoricul Arhivelor Statului sau enumerînd bursierii Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg; nu furnizează, deci, o descriere specializată a structurii limbilor (cu particularitățile lor propriu-zis lingvistice - tipologice, gramaticale), chiar nivelul lexical fiind evocat doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că este
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
e ipocrita. Ea anulează, pentru o clipă, distanțele sociale și-i da filantropului sentimentul că a reparat o nedreptate. E un alt fel de a-ți adormi conștiința." Ș.a.m.d. În general, însă, cartea reușește să redeschidă discuția în legătură cu fenomene care păreau de multă vreme clasate și să trezească gustul pentru comunicarea liberă, lipsită de ipocrizie. Opiniile lui Val Condurache despre scriitorii care l-au susținut în mod declarat pe Ion Iliescu sunt exprimate la fel, fără menajamente, cu o
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
limba uitată?" Este fascinantă căutarea lui Andrei Șerban. Este fascinant să descoperi cum și-a format echipa de la La MaMa, în cap cu actrița Priscilla Smith, cum a plecat cu artiștii într-o aventură spirituală numită Trilogia antică și cum fenomenul nu s-a stins nici după douăzeci de ani. Pentru cititorul român avizat cartea naște și emoții speciale, care însoțesc studiul metodei lui Șerban, al tehnicii și inovațiilor, al spiritului sau tumultuos și provocator, al originalității sale. După douăzeci de
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
se va găsi o scânteie de lumină și o dioptrie pentru nasul meu ăncălecat de un ochelar, simt că nu mă voi lăsa". Răspunsul Hortensiei Papadat-Bengescu e lung, explicativ, mărturisind trecerea ei de la Viață Românească la cenaclul "Sburătorul", si lămurește fenomenul gestației unei scrieri. "an fiecare carte, ăncepe mărturisirea romancierei, mă ăntreb de ce scriu. Am avut, desigur, o vocațiune ănconstientă; de mică". Și, apoi, o mărturisire de tehnica a creației ei: "Nu scriu, de altminteri, decât când vine. Aștept să se
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
disperare, vizitat de furor și apoi abandonat forței sale lăuntrice, nu intră în nici un tip admis; el interesează prin intensitatea dramatică a aventurii sale". Mircea Eliade socotea că geniul, aidoma sfîntului, e un mîntuit încă din lumea terestră, grație unui fenomen comun și anume "paradoxul ruperii de nivel", cînd "esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, spiritul cu un obiect (...), transcendentul cu imanentul, absolutul cu relativul (...), geniul cu nongeniul, cu mediocrul și nesemnificativul" (Fragmentarium, 1939). Deci un caz de coincidentia
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
naționale poate fi cercetat cu folos pentru a obtine dacă nu mari generalizări, cel putin descrierea anumitor elemente constante care depășesc lumea fotbalului. Disputa dintre câțiva jucători notorii ai echipei de fotbal a României și antrenorul lor seamănă izbitor cu fenomenul producerii de rupturi politice din lumea partidelor autohtone. Deosebirea e că politicienii se despart la pagubă, ăn vreme ce fotbaliștii o fac la câștig. Asemănarea apare atunci când an lumea fotbaluluii câștigul și gloria trebuie ămpărtite. Antrenorul Victor Pițurcă a avut
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
Dicționar pentru îndrăgostiții de graiuri” publicat în anul 2009, la Paris. Era locul meu de întâlnire cu scriitorul Claude Hagege, vedeta europeană a Salonului de carte din acest an, lingvist celebru, cunoscător a peste 50 de limbi străine, un adevărat fenomen. Domnul Claude începuse să dea autografe pe volumul său de peste 700 de pagini, așa că cei care erau la rând știau bine ce vor și cu cine au de-a face. Fiecare dorea să stea cât mai mult de vorbă cu
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
adaugi și tu ceva/ putreziciunii progresive/ an care se lăfăie un urlet ănghetat./ El, - afli -/ stă de-acum ăncolo la baza/ oricăror simțuri (Puntea măgarilor, podul minciunilor). Efectul acestei demonice absorbții a Râului exterior al reprezintă dorința exasperata a accentuării fenomenului. O masochista aspirație către indistincția "buimaca" a existenței, catre conglomeratul sau amoral, catre universul dereglat, prin asumarea Râului sau intrinsec. Discursul liric, patetic an diformitatea lui secret-miloasă, functioneaza precum un filtru, reținând impuritățile spre a le neutraliză: "De-as avea
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
ediții critice și nu cu carul an drum, cu ediții neăncheiate și an unele cazuri (de pildă, Arghezi) nici macar ăncepute. Paralel cu ediția C. Negruzzi și monografia despre același scriitor, dl. L. Leonte a scris, cu mari intermitențe, despre autori, fenomene literare sau publicații, propunând puncte de vedere demne de reținut. Și, probabil, faptul că au rămas an revistele vremii nu le-a oferit posibilitatea că ideile de aici să circule. La această aș adaugă imediat că practicarea istoriei literare prin
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia stănesciană din această perioadă a "momentului '68" este triumful imaginarului absolut an care mitologia eului liric populează universul poetic cu stări de spirit stranii, dureri abstracte, suferințe ale creierului, bătăi ale inimii, imagini ale timpului, viziuni ale sentimentelor, ideilor
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]