12,214 matches
-
pentru care în 1878 avea să fie caterisit din clinul bisericesc), și în același timp un răzvrătit social care răbufnea de ură față de arendașii alogeni din Moldova. De starea aceasta de spirit s-a molipsit și fiul, formula interioară a filosofului Vasile Conta putînd fi redusă la trei termeni: ateism + materialism + socialism. Întors în țară, Conta va face patru lucruri: 1) intră în 1873 în Junimea, unde își arată talentul de orator în cursul conferințelor pe care le ține în fața lui
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
apoi în franceză și germană; 4) intră în politică, candidînd din partea unei facțiuni liberale locale și devenind, grație artei sale retorice, deputat în Parlamentul de la București. În latura ideologică, gîndirea lui Conta e bucățică ruptă din cea a lui Eminescu, filosoful dovedindu- se un sever conservator în diferendul etnic care îi opunea pe români evreilor. De altfel, în urma discursului din 4 septembrie 1879 din Parlament, cînd Conta se împotrivește modificării articolului 7 din Constituția din 1866 (privitor la criteriile de acordare
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
se împotrivește modificării articolului 7 din Constituția din 1866 (privitor la criteriile de acordare a cetățeniei române și a dreptului de proprietate), I. C. Brătianu, simțind stofa de orator a lui Conta, îi oferă portofoliul Cultelor și Instrucțiunii Publice, pe care filosoful îl acceptă cu o condiție: modificarea Legii Instrucțiunii Publice. Cum Parlamentul nu va vota noua variantă a legii, Conta își dă demisia în 10 aprilie 1881 și se retrage din viața politică, gestul avînd întîi de toate o cauză patologică
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
general de redacție: Mariana Stanciu) a atras atenția Cronicarului prin recenzia semnată de Bogdan Mihai Mandache la o carte apărută recent în Franța: La belle mort de l’athéisme moderne (Frumoasa moarte a ateismeului modern) semnată de Philippe Nemo, un filosof cunoscut în Franța prin comentariile sale lucide în marginea vieții politice și culturale contemporane. E de ajuns să amintim de volumul La régression intellectuelle de la France (Regresul intelectual al Franței, 2011), sau de La France aveuglée par le socialisme (Franța orbită
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
Bossuet și Renan, ceea ce înseamnă că își scrie cărțile fără să aștepte reacții în plan lumesc, dar avînd certitudinea că cuvintele îi sînt păstrate într-un palier superior, unde adevărul nu poate fi stîlcit. L-am socotit mereu istoric și filosof, și într-o măsură mai mică filolog, deși aplombul cu care îmi vorbea despre edițiile românești ale Bibliei, sau despre Cartojan și Samuil Micu, erau indicii sigure ale formației sale. Papuc are un simț acut pentru detaliile aspre, care izbesc
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
fiind, simpatia autorului față de Reformă e subînțeleasă, de aici interesul pe care îl arată pentru gîndirea celor care au reprezentat expresia ei laică în Germania: Kant, Herder, Hegel, Schelling. Nota comună a acestor spirite e surprinsă de o vorbă a filosofului Johann Gottfried Herder (el însuși pastor): „Evoluția lumii e autorevelarea progresivă, gradată, a Absolutului” (p. 78). Potrivit acestei optici, Universul e manifestarea treptată a ființei divine, detaliu care din păcate nu stă alături de revelația dintr-o dată, pe loc și pentru
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
Constantin Abăluță Sylvestre CLANCIER Născut în 1946. Atras de suprarealism, participă la mișcările de avangardă de la sfârșitul anilor ’60 și până în 1976. Pictor și poet, filosof în răstimpuri, devine editor pentru o vreme, revine la scriitură în 1990. Președinte al PEN Clubului francez. TOT ȘI NIMIC Nimicul nu-i nimic cât râvnește un tot și nu-n zadar toți zic ce flecușteț ne-tot! Și nu
Poeți francezi contemporani by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/4718_a_6043]
-
om serios, care nu se pretinde neapărat convins de realitatea unui coup monté, dar întrebările lui nu-l exclud. Hebdomadarul francez „Le Point” din 1 decembrie reia tema în mai multe variațiuni, în care câțiva oameni de știință, sociologi, psihologi, filosofi, încearcă să lămurească, nu cazul în sine, cât contextul lui complotistic. De unde nevoia oamenilor de astfel de scenarii? În ce ne privește, credem că, în epoca supremației mass-mediei, nevoia de scenarii trebuie legată de însuși tipul de circulație a informației
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]
-
în treacăt, dar având legătură cu viziunile lui Miller, găsim și ultimele pagini lucrate de el la Paris, și anume studiile despre două dintre scrierile esoterice ale lui Balzac, Seraphita și Louis Lambert, cu referințe din Swedenborg și din Saint-Martin, „filosoful necunoscut”. Peisajul lui Miller e lucrat, transfigurat, mai ales, prin simbol și printr-o perspectivă religioasă asupra existenței, care exaltă caracterul miraculos al acesteia, făcând din relația omului cu viața un standard suprem de comparație („The yardstick I employ is
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
de opinie, implicat în realitățile care ating omul de acum și de aici. Cu accente lirice, fără patetismul genului, trasat prin linii emoționale viguroare, textul face o notă vizibil discordantă cu restul cărții. Aici, nu mai vorbește criticul, până și filosoful își oprește referințele culturale și lasă loc poetului și prozatorului Marta Petreu. Durerea, ca temă centrală, ca prezență constantă, e denunțată din perspectivă umană. Corpul medical, singurul investit cu puterea de a îmbunătăți starea fizică, se arată incapabil și rudimentar
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
fatală (207), e dispus să culeagă orice buruiană spre a-și ostoi foamea și își compară situația cu a gânditorilor elini care și-au legat soarta de o plantă, Socrate și Pitagora: Și de-aș fi fost măcar cine știe ce mare filosof grecesc! Aș fi mâncat, fără multă vorbă, cucută sau ceapa ciorii și, scurt, aș fi pășit fie ad inferos, fie la nemurire; m-aș fi mulțumit chiar cu smerita glorie a lui Pythagoras, care mânca bob și născocea table de
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
scrisului. Metafizica astăzi ARCA, revista elegantă și cu personalitate care îi grupează pe scriitorii arădeni, ne oferă în numărul triplu 4- 5-6, un dialog, realizat de Ciprian Vălcan și de Alin Tat, cu Vittorio Possenti, „unul dintr cei mai importanți filosofi italieni ai momentului”. Discuția se axează pe teme cruciale, cum ar fi gândirea socială, laicitatea, binele comun, metafizica, dar și raportul dintre știință și credința religioasă, cu „alianța, nu un conflict, între religie/ revelație (Moise) și rațiune (Socrate)”. Reproducem cîteva
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
putea fi, potrivit previziunilor pedagogice, decît apariția unui intelect de sclipire meteorică. Pe scurt, don Avito aplică o schemă de eugenie cu intenția de a dărui speciei un exemplar impecabil sub unghi spiritual. În efortul său educativ este ajutat de filosoful Don Fulgencio de Entrambosmares, care joacă în roman rolul unui alter ego al lui Unamuno, prin gura căruia autorul formulează ideile care îi definesc concepția. Rezultatul instrucției de elită e însă deplorabil, tînărul trecut prin furcile pedagogiei pozitiviste dovedindu-se
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
nu atinge treapta romanului, mai justificat fiind să vorbim de o schiță umoristică în care personaje derizorii rostesc niște cuvinte gongorice, cu aerul că fac profeții docte. În totul se simte un damf de caricatură neizbutită, în cuprinsul căreia un filosof e trădat de natura sa intimă: Unamuno e un cabotin care savurează ridicolul unor personaje în care se regăsește într-o măsură îngrijorător de mare. E aici un miros de badinerie, de glumiță spusă cu scopul unui amuzament îngust, Unamuno
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
Besançon și François Furet. S-a condamnat nazismul, iar negaționismul este sancționat prin lege. Nu s-a condamnat comunismul de către «Comunitatea Europeană» pentru că au fost împotrivă Rusia și Franța, chiar dacă «imperiul comunist» a produs o sută de milioane de victime. Filosofii care încearcă să reabiliteze comunismul, Alain Badiou și Slavoj Zizek (Pour défendre les causes perdues), se află în prima linie de bătaie a neocomuniștilor. Ei promovează un marxism... fără Marx! Despre scriitorii ruși care au fost arestați și condamnați după
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
atenția două texte: unul circumstanțial și ușor amuzant, celălalt sobru și clar. Primul aparține lui Adrian Grănescu (Misterele Pieții Păcii Eterne- ce titlu gongoric!) și privește două poze pe care autorul le-a descoperit întîmplător, din chenarul cărora se distinge filosoful român alături de cîțiva cunoscuți. Pozele sunt făcute în Piața Sfîntul Gheorghe din Cluj, una chiar în fața statuii cu pricina, cealaltă la întretăierea a două străzi din apropiere. Straniu e că, în afara chipului lui Blaga, semnatarul nu a reușit să identifice
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
o pertinentă incursiune în cele două tipuri de metafore pe care Blaga le teoretizează în Geneza metaforii și sensul culturii: metafore plasticizante și revelatorii. În totul, Meridianul Blaga editat de filiala clujeană a USR este un colaj meritoriu despre figura filosofului din Lancrăm.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
M”, 2011, 320 p. Nu știu dacă această nouă ediție revăzută și adăugită de la Polirom a cărții lui Ion Vartic despre Cioran poate fi privită ca „o nouă carte”; mai degrabă nu. Cert este însă că aduce la zi dosarul filosofului și a generației sale, recuperînd, între altele, volumul inedit De la France, strălucita exegeză „genetică” a lui Nicolas Cavaillès, și noile controverse prilejuite de Liviu Bordaș în marginea acuzelor de plagiat legate de Nae Ionescu. Nu sunt multe cărți despre Cioran
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
au fost reluate și reconfigurate în Cioran naiv și sentimental (2000). E vorba de Cioran înainte de Cioran, O carte din biblioteca tînărului Cioran, „Ce mai fac domnișoarele Domnaru?” și Craii de sub Arini, ultimul - despre pitoreștii prieteni „ratați” din Sibiu ai filosofului disperă rii. Ele arată continuitatea perfectă dintre gîndirea „adolescentului” și cea a „bătrînului” Cioran și sunt infuzate de confesiunile lui Vartic cu privire la vizitele pe care, la începutul anilor ’90, i le făcea în mansarda pariziană din Rue de l‘Odeon
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
ea, la o audiere publică pe tema “Tineretul și lipsa locurilor de muncă”. Vă prezentăm și declarația președintelui Traian Băsescu din ședința de Guvern din 2009, atunci când cerea ministrului Educației ca școala românească să înceapă să pregătească și altceva decât filosofi. “D-na Andronescu, o mare rugăminte la dvs.! Să facem să nu ratăm încă un an fără reformă în educație, pentru că situația educației în România este dramatică, dramatică din punct de vedere al calității. Nu vreau să fac niciun fel
Elena Băsescu: Este oportun ca tinerii să aleagă să fie tâmplari sau instalatori () [Corola-journal/Journalistic/46205_a_47530]
-
are un precedent în schițele lui Caragiale. Absolut uimitoare este referința la Monciu-Sudinschi, care, din păcate, n-a atras, în măsura cuvenită, atenția tinerilor comentatori ai lui Sorin Stoica. Într-o „pseudobiografie clișeizată”, acesta reproduce un dialog cu Michi, pompierul filosof de la Muzeul Țăranului Român unde Sorin Stoica era cercetător (numeroase detalii și nume sunt reale în proze: Irina Nicolau, Emil Constantinescu, eu însumi, așadar și Michi). Pompierul îi spune naratorului: „Tot ce trăim noi e decupat din Monciu-Sudinschi”. Sorin Stoica
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
Petru Vaida Pentru filosoful și esteticianul german Theodor W. Adorno (1903-1969), arta apare ca un fel de putere binefăcătoare care se opune la tot ce este rău în societatea actuală. Două sunt relele pe care le identifică Adorno: „principiul schimbului” și oprimarea naturii de către
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
a evenimentelor: „Prin dominarea dominantului, arta revizuiește în modul cel mai radical dominarea naturii”. Soluția conflictului dintre om și natură, Adorno o vedea nu în întoarcerea rousseauistă la natură, ci în concilierea dintre om și natură. Un germene al acesteia filosoful îl vede, de exemplu, în „peisajul cultural” (Kulturlandschaft), în care arhiectura se integrează armonios în ambianța naturală 2. Ideea unei lumi viitoare mai bune, principiul utopic, nu lipsește la Adorno. Critic radical al capitalismului tîrziu, pe care îl numește „societate
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
ei. El știa totul despre logica maculatoare și creatoare a vieții. Mergi cu ea, numai cu ea, niciodată cu moda. 3. Nu uita lecția lui Caragiale: fără cofeturi. 4. Dacă n-ai ce spune, trebuie să taci. Ceea ce dovedește că filosofii sînt și ei buni la ceva: Wittgenstein, de pildă.) Platon avea dreptate, există un daimon care dictează, așa că stai cu auzul la pîndă și-ascultă vocea care e-n tine. Dacă vocea tace, taci dracului și tu. 5. Nu scrie
Decalogul by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/4643_a_5968]
-
mai recent volum al său, Însemnări din ținutul misterios. Lectura poetică a fost dublată de o lectură critică a lui Nicolae Manolescu, acesta ținând, practic, un curs despre „metamorfozele poeziei” contemporane și, concomitent, ale gustului poetic. Da, panta rhei, vorba filosofului. Merită toată lauda, pentru generozitate și ospitalitate, organizatorii locali ai acestui Colocviu: Petre Tănăsoaica și Ilie Amuzan (primarul orașului Călimănești), Aurel Pantea (de la care ne-am luat la revedere de vreo zece ori, că tot pleca acasă, dar reapărea miraculos
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]