3,336 matches
-
un raport către Minister, își afirma această orientare în modul următor: "Chimia, care azi a ajuns așa de departe, aduce cel mai mare folos medicinii. Astfel fiziologia fără chimie nu poate face un pas și medicul care nu cunoaște profund fiziologia nu merită acest nume. Clinicianul, de exemplu, stă la patul bolnavului, observă decursul boalei, trece apoi în laborator și caută a reproduce experimental ceea ce a adus o stare morbidă; aceasta însă nu se poate face decât cu ajutorul chimiei. Adică cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu balanța într-o mână și cu observația în cealaltă. Astfel este croită calea adevărului medicinii pur științifice, care prin observații și experiență să caute a reproduce o stare morbidă în laborator". Profesorul Riegler este autorul a două tratate: "Chimia, fiziologia și patologia urinii umane" (1904) și "Terapeutica boalelor interne" (1913), de mare reputație la timpul lor. A fost cel mai fertil cercetător și publicist dintre pionierii învățământului medical din Iași. Lucrările sale i-au adus un renume binemeritat, onorând timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
local al U.M.F. (astăzi total reconstruit). A publicat, împreună cu școala sa, în care colaboratorii erau prieteni (mă refer îndeosebi la prof. Traian Baran), un număr foarte mare de lucrări de electrofiziologie, ergonomie, electroencefalografie etc. Și a pus bazele laboratoarelor de fiziologie, fizică, biofizică și secției de cercetări din cadrul Academiei. Mult, desigur suficient pentru o viață, mai ales completându-se cu realizările celor care au urmat (astăzi sub eminenta îndrumare a academicianului Ion Hăulică). Mult pentru o viață, dar nu tot. Sensul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-o în 1918. Avea o formație de clinician și fiziolog. După absolvirea Facultății din Iași, a lucrat câțiva ani în Laboratorul fiziologilor englezi, de reputație universală, Sherrington, Langley și Douglas. După ce a funcționat ca șef de lucrări al Catedrei de fiziologie, concomitent, practicând și medicina clinică, a preluat apoi Catedra de psihiatrie, în cadrul școlii create de C. I. Parhon. A deținut-o din 1933 până în 1965, dată când a devenit profesor consultant. Numele profesorului L. Ballif s-a identificat cu Spitalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cea mai mare parte, "un romantism nebulos și sincretic", marcat de "livresc liric". O altă direcție, a "fabulosului popular", avem în Făt Frumos din lacrimă, pentru ca pe o direcție ce merge în sensul "tradiției moraliștilor" să se reveleze aceea a "fiziologiilor" (Aur, mărire și amor, La curtea cuconului Vasile Creangă, Visul unei nopți de iarnă, Părintele Ermolachie Chisăliță și Moș Iosif), unde "lirismul este comprimat și cruzimea realistă din pamflete se află încă în stare incipientă". În fine, cea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
trebui să amintim În primul rând pe acelea care provoacă o incompatibilitate mediu-organism. Astfel, poluarea biologică și chimică, precum și unele tipuri fizice, Între care poluarea radiativă, induc modificări În chimismul mediului; alte tipuri fizice, precum poluarea termică, induc modificări În fiziologia organismelor care devin astfel incompatibile cu mediul. Toate acestea se Întrepătrund cu acțiunea factorilor mutageni, ce se concretizează tot În modificări fiziologice. În ultimă instanță, e vorba de modificări traductibile chimic, motiv pentru care aceste tipuri de poluare pot fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cel puțin pentru mine inedit, așa că vă cer o amânare pentru a aborda altceva, ceva ce continuă foarte bine capitolul anterior, căruia Îi oferă Încă un argument sau, dacă vreți, o Învățătură. Chiar dacă vă mai plictisesc cu incursiunile mele prin fiziologie, adică foarte aproximativ vorbind, funcționarea organismelor, vă rog să nu mi-o luați În nume de rău. Asta, pentru că nu poți iubi natura dacă n’o cunoști cât de cât. Subiectul de astăzi? Evident tot copacul, dar mai ales suferința
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
v-ar pune, sunt sigur, pe gânduri sau v-ar lăsa indiferenți), ci mai degrabă un șir de fenomene inconsistente și parazite, ciudate și inexplicabile, născute și vehiculate pe acele unduiri ritmice și armonice, opera ciocanului și a nicovalei din fiziologia urechii omenești; fenomene ușor de recunoscut când Îți pleci auzul la mai fiecare cuvânt de aci, ales cu diapazonul, sau la mai fiecare frază de aici, cadențată În liniștea odăii mele. [...] Am suferit, așadar, cu toți oamenii din seria mea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sănătate, slăbiciu nea lor trezind În tine latura simpatică a firii tale drăgăstoase.“ Erau așa de slabe aceste iubite ale mele, că unele se refuzau - și nu chiar din pudoare sau din cochetărie, ci dându-și seama de paupera lor fiziologie - atingerilor noastre lu mești, uimite, pe bună dreptate, că cineva ar putea râvni la un trup ca al lor, cu atât de anemice posibilități nu amoroase, dar de viabilitate. Iar alura lor nesigură și paradoxală pe lungi picioare sche letice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
anii copilăriei; Maia, căreia i am dăruit Încă cinci ani de viață, condamnată fiind de medici pentru o dublă pneumonie, dar salvată de mine În ultimul moment și numai cu vin negru și vechi picurat În trupușorul ei cu o fiziologie ele mentară de femeie cu șapte suflete, ca pisicile; Înviată brusc și ca prin minune de acest balsam distilat din razele soarelui și de care Maia, suflet sănătos de ardeleancă din Dăișoara, sat vecin de peste deal cu al mamei mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1984 a lui Orwell, lipseau șireturile de pantofi, vata, nasturii, chiloții, fustele, hârtia igienică. Cum nu-mi place debalarea intimității în public, nu voi da amănunte despre inovațiile igienice pe care trebuia să le facă femeia în momentele delicate ale fiziologiei sale ciclice. Eram însă foarte departe de dezinvoltura tinerelor domnișoare din anumite reclame, care, pe un fond pur, luminos, pot să sară, să danseze, să facă tot felul de nebunii fără ca cea mai neînsemnată umbră să maculeze albul perfect al
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
preocupă și ne determină în mod fundamental pe toți, de unul dintre cele mai teribile mistere ale lumii acesteia etc. Dincolo de implicațiile mistice sau filozofice, moartea propriuzisă (ca și sexualitatea sau nașterea) este în primul rând ceva care ține de fiziologia noastră. Iar, într o lume decentă, chestiunile fiziologice nu devin subiecte de spectacol. Toată frenezia funebră care a cuprins unele televiziuni (în principal pe cele de știri) săptămâna trecută a demonstrat încă o dată că nu există limite de bun-simț în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Și-a continuat studiile la Facultatea de Medicină Generală, din cadrul Universității ieșene, pe care le-a absolvit în 1949 cu Diplomă de Merit. Activitatea didactică a început-o, încă din anul al IIIlea de studii, ca preparator în cadrul Laboratorului de Fiziologie și Fizică Medicală al Facultății de Medicină Iași, condus de renumitul academician prof.dr. Vasile Rășcanu. După absolvirea facultății cu rezultate meritorii, a fost reținut în învățământul universitar la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, la aceeași Catedră, din care
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pe probleme de Biofizică și Medicină nucleară. La 21 decembrie 1974 a susținut la Institutul de Medicină și Farmacie teza de doctorat cu lucrarea intitulată Modificări biofizice ale organismelor vii induse de iradiere, obținând titlul de Doctor în Medicină, specialitatea Fiziologie. S-a pensionat din învățământ în 1990. Și-a continuat activitatea pe linie de rețea sanitară până în 1997. În 1963 a înființat la Spitalul Clinic „Sf. Spiridon“ din Iași, primul Laborator de Medicină Nucleară din Moldova, unul din cele mai
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Kogălniceanu“ din Vaslui (1945) și diploma de licențiat în Științe Naturale la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași (1949). Remarcat ca un pasionat și ingenios student, încă din ultimul an de facultate este oprit ca preparator (1949) la Laboratorul de Fiziologia plantelor, unde a fost, apoi, promovat asistent (1950), șef de lucrări (1957), conferențiar (1978), profesor (1990). În 1992 a ieșit la pensie și a devenit profesor consultant. A obținut titlul de doctor în Științe Biologice în anul 1973, cu teza
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
l-au cunoscut. Prof. univ. dr. ing. Iulian Graur a trecut în neființă, la 30 mai 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“. HĂULICĂ, IOAN D. (1924-2010) MEDIC și PROFESOR Personalitate marcantă a medicinii românești, renumit savant în domeniul fiziologiei, academicianul prof.dr.doc. Ioan Hăulică a fost creator de școală, formator a numeroase generații de studenți, medici și cercetători. S-a născut la 29 octombrie 1924, în comuna Ipatele, județul Iași. Studiile liceale le-a efectuat la Iași, iar în 1943
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Fiziopatologie, dedicându-se cu toată ființa sa școlii superioare ieșene de medicină, onorând de-a lungul anilor, cu înaltă competență și măiestrie pedagogică, calitățile de dascăl și de specialist de mare valoare. Fiind disponibilizat, s-a transferat la Institutul de Fiziologie Normală și Patologică al Academiei Române din București, unde a lucrat timp de 12 ani, ca cercetător științific și șef de sector sub îndrumarea renumiților academicieni prof.dr. D. Danielopolu și Gr. Benetato. După obținerea titlului de Doctor în științe medicale, specialitatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Normală și Patologică al Academiei Române din București, unde a lucrat timp de 12 ani, ca cercetător științific și șef de sector sub îndrumarea renumiților academicieni prof.dr. D. Danielopolu și Gr. Benetato. După obținerea titlului de Doctor în științe medicale, specialitatea Fiziologie, în anul 1963, s-a întors la Iași. În 1964 a devenit, prin concurs, conferențiar la Catedra de Fiziologie a Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, iar în 1968, profesor. În 1968 a primit titlul de Doctor docent și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de sector sub îndrumarea renumiților academicieni prof.dr. D. Danielopolu și Gr. Benetato. După obținerea titlului de Doctor în științe medicale, specialitatea Fiziologie, în anul 1963, s-a întors la Iași. În 1964 a devenit, prin concurs, conferențiar la Catedra de Fiziologie a Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, iar în 1968, profesor. În 1968 a primit titlul de Doctor docent și a preluat coordonarea activității didactico-științifice a disciplinei de Fiziologie, în cadrul căreia a lucrat până la pensionare, în 1994. În cele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În 1964 a devenit, prin concurs, conferențiar la Catedra de Fiziologie a Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, iar în 1968, profesor. În 1968 a primit titlul de Doctor docent și a preluat coordonarea activității didactico-științifice a disciplinei de Fiziologie, în cadrul căreia a lucrat până la pensionare, în 1994. În cele peste cinci decenii de activitate științifică a abordat o gamă variată de teme actuale de fiziologie normală și patologică, aducând contribuții originale la: fiziologia și farmacologia sistemului nervos vegetativ; studiul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
primit titlul de Doctor docent și a preluat coordonarea activității didactico-științifice a disciplinei de Fiziologie, în cadrul căreia a lucrat până la pensionare, în 1994. În cele peste cinci decenii de activitate științifică a abordat o gamă variată de teme actuale de fiziologie normală și patologică, aducând contribuții originale la: fiziologia și farmacologia sistemului nervos vegetativ; studiul sistemului renină-angiotensină de origine extrarenală (creier, hipofiză, epifiză, cord, vase și glob ocular al mamiferelor); identificarea și rolul fibrei nervoase purinergice din măduvă, trunchiul cerebral și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
coordonarea activității didactico-științifice a disciplinei de Fiziologie, în cadrul căreia a lucrat până la pensionare, în 1994. În cele peste cinci decenii de activitate științifică a abordat o gamă variată de teme actuale de fiziologie normală și patologică, aducând contribuții originale la: fiziologia și farmacologia sistemului nervos vegetativ; studiul sistemului renină-angiotensină de origine extrarenală (creier, hipofiză, epifiză, cord, vase și glob ocular al mamiferelor); identificarea și rolul fibrei nervoase purinergice din măduvă, trunchiul cerebral și hipotalamus; rolul modulator al endoteliului și oxidului nitric
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ca mediator chimic al fibrelor purinergice centrale, sunt citate și confirmate de numeroși autori din țară și străinătate. În sprijinul procesului de învățământ a elaborat și publicat două tratate folosite ca manuale în universitățile de medicină din țară: Elemente de fiziologie umană (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, în colaborare cu P. Groza); Fiziologie umană (Editura Medicală, București, în trei ediții - 1989, 1996 și 2007, în colaborare cu colectivul disciplinei). Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în peste 293 lucrări de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
autori din țară și străinătate. În sprijinul procesului de învățământ a elaborat și publicat două tratate folosite ca manuale în universitățile de medicină din țară: Elemente de fiziologie umană (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, în colaborare cu P. Groza); Fiziologie umană (Editura Medicală, București, în trei ediții - 1989, 1996 și 2007, în colaborare cu colectivul disciplinei). Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în peste 293 lucrări de specialitate, în reviste de profil din țară și străinătate. A elaborat și publicat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu tema Synaptic transmission, cu participarea unor specialiști din SUA și 12 țări europene. A fost decan al Facultății de Medicină (1972-1976) și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa“ Iași (1981-1988). În 1997 a înființat Laboratorul de Fiziologie experimentală și aplicată, subordonat filialei Iași a Academiei Române, în cadrul căruia sunt continuate cercetările asupra căilor alternante, extrarenale, ale sistemului renină-angiotensină și influența speciilor radicalare ale oxigenului, azotului și carbonului asupra reactivității vasculare centrale. Fiind o autoritate în domeniu, a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]