3,170 matches
-
Nașterea a fost tare grea. După ce s-a născut copilul și s-a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un flăcău. Cornelius. Oamenii din sat erau liniștiți și săraci. Cei mai mulți erau căruțași. Își trimeteau copiii la școală numai la insistențe și nu toți. Școala și primăria erau pe deal, deasupra unui loc viran mare de unde, atunci când ploua tare și veneau șuvoaie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? Știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își schimbaseră numele în Constantinescu. Cel mai mare dintre ei era inginer agronom, directorul pepinierelor de stat de la Istrița, județul Buzău. Ceilalți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
din Bacău. Pe 25 iulie susțin examenul de sublocotenent iar pe 28 sunt mobilizat la partea activă cu gradul de sergent T.R. Pe 27 iunie a venit soția la Bacău. O avea pe Cezărica în brațe și alături cei doi flăcăi de șase și patru ani. Venise din Basarabia doar cu o valiză plină de scutece. Mi-a spus că în tren se vorbea despre cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice. I-am interzis să mai spună cu voce tare așa ceva pentru a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Am mers și eu așa, pentru spectacol. Băieții jucau frumos dar prea îndârjit,oarecum nepotrivit cu starea de armonie pe care trebuia s-o ai la dansul de perechi. De vină era pârdalnica de pălincă din care, înfierbântați de mișcare, flăcăii mai luau câte o porție. Am chemat un bătrân și l-am rugat să mă ajute să ascund sticlele. Or să ne omoare ăștia dacă află. Nu-i bai. Altfel o să-i omoare băutura. Și am ascuns sticlele. Le-au
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
am ascuns sticlele. Le-au căutat în mai multe rânduri și negăsindu-le m-am bucurat să văd că irișii ochilor au căpătat blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai ve niți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Din păcate Năstase Negru, directorul, refuza categoric să accepte locuirea noastră acolo. Mi-a spus că dacă mă înscriu la țărăniști am putea discuta. Și abia după memoriul trimis prefectului am primit dreptul de folosință. Cu ajutorul mamei, a celor doi flăcăi de clasa a treia și a cincea, Coca și Petrișor, a învățătorului Alexandru Starșii, refugiat ba sarabean din 1940 am reușit să refacem clădirea. Eu nu aveam pe mine decât hainele militare cărora le-am scos epoleții iar mantaua am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Domnul învățător și soția sa îi iubea și pe cât puteau îi ajutau pe băieții orfani și-i încurajau să învețe carte, căci erau inteligenți și silitori. Au trecut anii cu greutăți, nevoi și Sărăcuții au crescut. Ionel a ajuns un flăcău frumos, dar slab de muncă, de lipsuri și de grijile familiei. Măriuca s-a făcut o fată frumoasă, cu părul auriu împletit într-o coadă groasă. Era tăcută și sfioasă, neîndrăznind să meargă la horă cu fetele de vârsta ei
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
palmă... „Așa-i că ai cam obosit, fiule?” aud vocea bătrânului, cu inflexiuni părintești. Așa-i, părinte, dar nu mă dau bătut - m-am grozăvit eu. „Atunci îi bine.” „ Cum să te dai bătut, conașule? Unde ai mai văzut un flăcău ca matale să se deie învins de te miri ce? Păi matale nu ești unul de ici de colea. Doar ai stat lângă marele Ștefan vodă cel fără de seamăn. Și cine a stat în fața lui nu are voie să se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
despre asta om vorbi noi altădată. Acum, limpezește-ți chipul în izvoraș și hai să ne așezăm la masă. Am urmat sfatul bătrânului, trăgând cu coada ochiului la el. Am băgat de seamă că se mișca mai mult ca un flăcău decât ca un bătrân... „Păreri” - mi-am zis eu, terminându-mi treaba. După ce a binecuvântat bucatele, ne-am așezat la masă și ne-am ospătat cu îndestulare... Cum ți s-au părut ciupercile, fiule? m-a întrebat bătrânul, ca o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
3o mai 2o1o Teodor Pracsiu OLARITI Chemarea izvora, parcă, din adâncul inimii munților. Și se prăvălea,în ecou repetat, către necuprinsul întins al marginilor, joase, ale acestora. De bună seamă că a fost irezistibilă, de vreme ce tânărul zvelt, frumos ca toți flăcăii de la marginile munților, i-a răspuns, prin prezență. Prin prezența, pe acel minunat pisc, situat, nu tare departe de fața strălucitoare a soarelui de sfârșit de primăvară. Când a văzut minunea de față, de acolo, a întrebat: tu ești Olariti
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care pătrunsese, adânc și pe săturate, pentru prima dată în viața sa. Da. Pentru că, minunata chemare, nu s-a mai rostogolit, apoi, niciodată, de-acolo, către întinsul necuprins, de dincoace de marginile munților, aceasta, fiind înlocuită cu strigarea perpetuă, a flăcăului, după iubita sa de câteva momente. Momente care au cuprins o viață. O viață de om. Fiindcă, flăcăul era ca rupt din soare și, iubindu-se cu fata minunată a munților, a crezut în cuvintele ei, precum, că, intrându-i
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a mai rostogolit, apoi, niciodată, de-acolo, către întinsul necuprins, de dincoace de marginile munților, aceasta, fiind înlocuită cu strigarea perpetuă, a flăcăului, după iubita sa de câteva momente. Momente care au cuprins o viață. O viață de om. Fiindcă, flăcăul era ca rupt din soare și, iubindu-se cu fata minunată a munților, a crezut în cuvintele ei, precum, că, intrându-i în brațe, i-a intrat și-n inimă și-n suflet, dar, de fapt, totul s-a petrecut
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ivers. Ea a fost aceea care a pătruns, profund și definitiv,în inima și-n sufletul său, nu, el,în ale ei. De ce spun asta? Pentru că, de atunci, din acea zi, de aur, cum și-a numit-o, el, fostul flăcău, strigă zi de zi, către pisc, chemând, fărăîncetare: Ola Olariti? Olariti? Ola... Pe când, ea, nici că răspnde. Și, potrivit credinței mele, nici că va răspunde. Cu siguranță că nu. Fiindcă, dragostea, e ca un sclipăt. Ca o scăpărare, din amnarul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
să acționezi, pentru ca unul să vă lipiți de celălalt, așa cum clipele se lipesc una de alta, alcătuind o viață, zadarnice sunt, mai apoi, orice fel de strigări, de chemări, de căutări... și... de suferințe! Cum i s-a întâmplat, zic, flăcăului din povestirea de față. Căci, de îndată ce s-a săturat din plin, de dulceața primei clipe de dragoste, gata!, s-a și grăbit,înapoi, către întinsul necuprins din care venise, iar, mai pe urmă, când l-a apucat, iar, setea de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
dulceața primei clipe de dragoste, gata!, s-a și grăbit,înapoi, către întinsul necuprins din care venise, iar, mai pe urmă, când l-a apucat, iar, setea de dragostea primei clipe, aceasta dispăruse, pierzându-se în neant. Acum, el, nepriceputul flăcău, strigă, cheamă, suie la pisc, așteaptă, olaritizând, până către înserare. După care, bătrân ca toți bătrânii, coboară, spre marginile de jos ale munților, la cioporașul de oițe și de căprișoare, cu care l-a înzestrat, prin timp, sfânta viață! NICIODATĂ
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
interesaseră femeile. E drept, nici dânsul nu le încânta pe ele. Într-o zi, pe ușa primăriei intră o fată bălană, puțintică la trup și care ducea după ea un copil. Deși nemăritată, în felul său Ioana avea mândrie : nici un flăcău din sat nu se putuse lăuda vreodată că a intrat la dânsa în timpul nopții. Mai darnică se arăta însă cu străinii. La ea trăgeau în fiecare vară mecanicii care dădeau grâul la treier, colindând prin sate. Timp de o săptămână
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
naștere. Neculai urma în continuare instruirile de la raion. Înghesuit, cu brigăzile de agitație, în camioane, făcea vizite prin gheaceuri. Acolo, de fiecare dată, le erau arătați oameni grași, cu chipurile roșii, are se lăudau că trăiesc mai bine decât altădată. Flăcăul își făcea munca cu tragere de inimă pentru că, în ce-l privește, nici o comparație nu se putea face între ceea ce fusese și ce era dânsul acuma. Nemaifiind cunoscut, prin sate începuse să se bucure de respect, acel soi de respect
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
desfăcute, închinat bărbaților din Lisa căzuți în primul război mondial. Numele lor erau săpate cu litere aurite pe patru plăci de marmură. Acolo se ținea, duminica, hora. Țipetele vesele ale clarinetului și bufniturile tobei, amestecate cu praful stârnit de cizmele flăcăilor și de sandalele fetelor, luau monumentului orice nimb de solemnitate. Nimeni nu se gândea la cei "căzuți". Noi, copiii, cu atât mai puțin. Când ne săturam să căscăm gura la horă, ne aduceam și noi obolul la lipsa de respect
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a avut dreptate, adăugă doctorul Luca, urmărind un gând nemărturisit. 13. Într-o dimineață ploioasă, (mă aflam în vacanță), "omul cu goarna" ne-a adus la cunoștință intrarea României în război. În zilele următoare, au început să plece pe front flăcăii și bărbații tineri din sat. Întors, toamna, în București, n-am observat schimbări importante, provocate de război în atmosfera orașului. Cucoanele își etalau toaletele de toamnă, iar trăsurile treceau pe Calea Victoriei ca în vremurile normale. În schimb, mă apropiam de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nenea Fănică și-a plecat amărât spre casă. După vreo patru-cinci zile de neastâmpăr, nemâncare, nesomn și neviață și-a luat inima-n dinți și s-a dus la regiune. A întrebat acolo de Victor al lui Costică Dîrlea, un flăcău de la ei din sat, ajuns șoferul unui șef foarte mare. A avut noroc: Victor era chiar în fața sediului și ștergea mașina de praf. A, ce bine-ai picat! Tocmai voia tovarășu’ să mergem în satul nostru, la Folești, pe teren
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ăluia de duzină, Willie the Shake, pe care i-o cântase împreună cu prietenii lui la telefon, ca dedicație de Valentine’s, de parcă ar fi fost un număr umoristic de colegiu din 1928: Cine-i Sylvia? Și ce are De toți flăcăii o slăvesc? Frumoasă-i și-nțeleaptă tare, Cu-atâta grație cerurile-o dăruiesc Că n-are asemănare. După ce se săturase să râdă de interpretarea lor, tânăra Sylvie îi certase pe toți pentru că se apucaseră să cânte fărăea. —Hei! Luați-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și el, cu Vladimir jucându-se pe patul din spatele lui sau în scăunelul înalt, portocaliu : la ordinea zilei era Valsul câinilor de Andreev, care s-a montat mai întâi la Radio și apoi la Teatrul Mic. Obișnuia să glumească, atunci când flăcăul a mai crescut, c-au tradus-o împreună. Eu am mai primit la tradus, după Girard, un dicționar de științe politice ; apoi, după ce Cristian s-a mutat la Editurile ALL, o piesă de Ghelderode. După asta m-am oprit, aveam
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
cabina șapte, se... După ce transmise informația În această manieră delicată, se Întoarse spre Însoțitorul ei - un marinar voinic și zîmbitor, Îmbrăcat În uniforma Flotei Navale a Statelor Unite - și-l Întrebă cu un umor vioi, dar cam provocator: — Ei, ce spui, flăcăule? Te-ai plictisit? Ei, hai, că nu mai avem mult... Ăștia termină imediat și pe urmă-i rîndul nostru. — Măcar de-ar termina! răspunse marinarul cu o brutalitate glumeață. Că, dacă nu, sparg porcăria asta de dugheană! Dumnezeule! exclamă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
năpustim din tufe și ne prefacem că-l lovim în burtă și el se repede cu pumnii la noi și toți ne rostogolim și înjurăm. De fapt, nici nu ne atinge, dar prin întuneric e al naibii de convingător. îi vezi pe flăcăi cum aleargă țipînd să vină poliția. — Și poliția nu vine? — Fugim înainte să apară. Tatăl lui Murdoch Muir e polițist. Cînd îi povestim ce facem, se tăvălește de rîs și ne zice ce ne-ar face de ne-ar prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
subțirel, de scopit, nu se potrivea cu vorbele. Era caraghios să pomenești cu un asemenea glas, de copil, despre toate alea. Doctorul știa, ca toată lumea, că birjarii aparțin unei secte muscălești și că se lasă castrați de bunăvoie, unii de flăcăi, cei mai mulți abia după ce fac doi copii. Dar lui îi povestise chiar Evdoșka mai multe, și anume că, în veacul celălalt, a trăit un om sfânt, Selivanov, din gubernia Tula, care a avut o revelație la versetele Apostolului Matei despre fameni
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]