7,518 matches
-
o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios, de vârstă, socioeconomic), distincția interior-exterior este mult mai vagă. De aceea, binomul conceptual „endogamie-exogamie” a fost înlocuit cu unul mai flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești (începând de la „aranjamente”, unde se desemnează și persoana concretă, și trecând prin restricții de principiu, precum tabuul incestului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
proveniență heterosexuală, precum nici referitor la șansele de a deveni homosexuali (Bolte, 1998). Nu s-au evidențiat deosebiri marcante între atitudinile parentale ale homosexualilor și heterosexualilor, doar că primii, atât în calitate de „mame”, cât și de „tați”, sunt mai sensibili, mai flexibili și mai puțin tradiționali în așteptările de rol de gen față de copiii lor (Patterson, 1995). Singurul argument invocat de oponenții creșterii copiilor de către cuplurile de homosexuali confirmat în parte este cel al sentimentului de jenă față de ceilalți copii (peer group
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de abilitățile respectivului membru, ci și de subsistemul din care acesta face parte; - interacțiunile din familie derivă din modelul structural al ei: indivizi, subsisteme, caracteristicile granițelor; - pentru a se adapta schimbărilor (dezvoltare internă sau evenimente exterioare), familia trebuie să fie flexibilă, să aibă capacitatea de modificare a structurii interne; - dacă structura este inadecvată, produce o adaptare inadecvată și, prin urmare, comportament disfuncțional și probleme familiale; - scopul terapiei este de a modifica granițele și ierarhiile din sistemul familial (structura lui), astfel încât prezenta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele de mai sus, terapia cognitivă are șanse mai scăzute la copii și la persoanele cu un nivel redus de inteligență. Fiind vorba în esență de depășirea unor îngustimi, blocaje, distorsiuni și stereotipii de gândire și practicarea unei gândiri deschise, flexibile, teoretic ea ar trebui să aibă succes mai mare la oamenii inteligenți. Paradoxal însă, e posibil ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie cognitivă sau să nu apeleze la ea. (Oricum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Timpul adițional, de peste 180 de ore, trebuie plătit cu 20% mai mult42. Într-un chestionar adresat directorilor de companii, În 2001, 60% dintre respondenți au spus că noua lege a dus la Îmbunătățirea productivității prin introducerea condițiilor de muncă mai flexibile și prin crearea unui nou dialog cu angajații, care ambele au dus la creșterea moralului 43. Mai mult timp liber a dus de asemenea la creșterea cheltuielilor consumatorilor la cafenele, cinematografe, evenimente sportive și alte distracții În Franța. Studiile au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lucrătorilor mai multă flexibilitate În binomul stil de viață - obligații de muncă. Belgia, de exemplu, a introdus o nouă legislație, numită credite de timp, care a intrat În vigoare În ianuarie 2000. Legea este destinată să creeze un echilibru mai flexibil Între viața la servici și viața de acasă și Îmbunătățește o lege anterioară numită Întreruperi de carieră 48. În acord cu noua lege a creditelor de timp, lucrătorii pot lua maxim un an liber În decursul Întregii lor cariere având
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o perioadă nelimitată 50. Însăși ideea de a permite Întreruperi de carieră și credite de timp ar fi prea mult pentru angajatorii americani, ei s-ar minuna cum pot companiile belgiene să-și mențină competitivitatea cu aceste orare de muncă flexibile. Totuși, este interesant de observat din nou, ca, la fel ca În Franța, lucrătorii belgieni au avut o productivitate orară mai mare decât cei americani În 200251. Europenilor le place să spună că „americanii trăiesc ca să muncească” În timp ce „europenii muncesc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideologică acerbă dacă regulile care guvernează activitățile de muncă, comerciale și profesionale trebuie să fie reformulate, iar dacă da - cum. Politicienii și liderii din mediul de afaceri și laboral se ceartă În privința unor chestiuni cum ar fi o politică laborală flexibilă, micșorarea taxelor, rescrierea regulilor care guvernează alocațiile pentru bunăstare socială și pensii și alinierea politicilor economice la cele ale Statelor Unite ale Americii. Dacă cheia pentru crearea de noi locuri de muncă era numai o chestiune de a face reformele de mai sus
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale și a puterii politice. Clasa burgheză În curs de apariție era, totuși mai grăbită să-l lase pe fiecare om liber să-și caute calea. O clasă aristocratică bine așezată a mers Împreună cu burghezia. Nobilimea s-a dovedit foarte flexibilă În a se adapta la noile regimuri republicane și dovedindu-se abilă În a folosi În propriul beneficiu resursele ei financiare și legăturile sociale, pentru a face afaceri foarte bănoase pe piață. Lucrătorii Însă nu au apucat să se bucure
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mari. Noile tehnologii au dus la apariția unei clase capitaliste, foarte hotărâtă să exploateze Întregul potențial al acestora. și-au găsit modelul comercial În piețele libere și autoreglementate. Ce lipsea Încă era un nou cadru politic, lărgit și mai flexibil, care putea să-și impună voința miilor de municipalități și să forțeze eliminarea vămilor, taxelor și a nenumăratelor statute și coduri locale, care mențineau În viață o economie medievală Îmbătrânită. În plus, era necesar să se stabilească o limbă comună
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Autorii studiului (realizat la Universitatea Johns Hopkins), cu privire la creșterea semnificativă a instituțiilor societății civile, au conchis că succesul acestor organizații poate fi atribuit abilității lor de a umple golul lăsat de eșecurile pieței și ale guvernului. OSC-urile sunt mai flexibile decât guvernele și mai ancorate În geografia locului decât corporațiile. Sloganul societății civile este „Gândește la nivel global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și să administreze, În mod eficient, mai mult de un miliard de oameni, fiecare sub egida unei identități naționale unice, este greu de Înțeles Într-o lume În care identitățile și loialitățile multiple Împing oamenii către rețele de oportunitate mai flexibile. șansele sunt că, atât India, cât și China, se vor separa, cel puțin parțial, În regiuni locale semiautonome și că aceste regiuni vor stabili propriile lor rețele comerciale și politice transregionale și globale. Ambele state-națiune ar putea să dispară În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează cunoștințe, atitudini și moduri de comportare și prin modalități mai complexe, cum ar fi relatările altora, lectura, deducția logică sau reflexivitatea cotidiană mai „moale”, „slabă” (soft) ca strictețe pur logică, dar foarte flexibilă. Multe dintre atitudinile noastre etnice (dintre care o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grup și studiile care s-au efectuat în acest domeniu se referă la situația de adoptare a unei singure soluții, de aici și putința de a stabili hotărârea prin votul majoritar. Există însă și împrejurări în care soluțiile sunt mai flexibile, stabilindu-se decizii de genul: „S-a hotărât că, dacă..., atunci...”. Oricum, elaborarea unei decizii și adoptarea ei depind fundamental de procedurile utilizate. Astfel, se poate recurge la: prezentarea de către lider a mai multor variante, a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca un fel de intermediar între stat și individul singular. Și e foarte important de subliniat că acest spațiu-„tampon”, o dată cu sporirea numărului de tineri care urmează învățământul superior, se umple din ce în ce mai mult cu membri bine informați, deschiși la probleme, flexibili și activi, având resurse sociointelectuale bogate în a mobiliza oamenii să acționeze. Atunci când democrația ia formă directă - fiecare cetățean cu drept de vot participă prin opțiunea sa nemijlocită la decizii -, întrebarea gravă care se ridică privește competența acestuia, gradul său
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nuanțat și extins, elevul/studentul preia, într-o perspectivă modernă, anumite segmente (de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse de informare, posedând câteodată o informație mai bogată, mai actuală sau mai flexibilă decât profesorul său). În acest sens, la rândul lor, rolurile de emițător deținute de cadrul didactic devin mai puțin stricte, înglobând - pe lângă tradiționalele atribute de claritate, coerență internă și expresivitate - unele noi, la fel de importante; astfel, în ipostaza de emițător, cadrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la rândul lor, rolurile de emițător deținute de cadrul didactic devin mai puțin stricte, înglobând - pe lângă tradiționalele atribute de claritate, coerență internă și expresivitate - unele noi, la fel de importante; astfel, în ipostaza de emițător, cadrul didactic trebuie să aibă un comportament flexibil și adaptat, dezvoltând simultan anumite roluri de receptor tocmai, fapt aparent paradoxal, pentru a-și îmbunătăți rolurile de emițător. În același timp, emițătorului i se pot atribui grade diferite de prestigiu sau credibilitate, aspecte care au un impact puternic asupra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care „au toate răspunsurile” ne vor provoca, probabil, o atitudine defensivă; aceste persoane sunt percepute ca rigide și „închise”; - prin contrast față de certitudine, provizoratul unor „minți deschise” încurajează dezvoltarea și încrederea în celălalt; aceste persoane sunt percepute ca fiind mai flexibile. Trebuie să facem însă câteva precizări în ceea ce privește modelul propus de Gibb, și anume că, spre exemplu, extrapolându-l pe Miller când acesta se referea la filtrare, considerăm că nu trebuie caracterizată ca rea sau bună în sine o persoană care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă vom concepe o analiză procesuală, sistemică și profundă, vom putea identifica trasee comune care unesc așa-numite valori-tranzit, valori pe care individul nu le oferă în interrelaționările cu celălalt, dar prin prisma cărora își gândește acțiunile. Aceste valori-tranzit sunt flexibile și permit variații destul de mari în funcție de o altă componentă esențială a procesului comunicațional: este vorba despre învățare. De altfel, poate suporta matricea unei definiții și extinderea termenului oferită de H.Lloyd Goodall, Jr., care spune: „Comunicarea este învățare” (Goodall, 1990
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o sală de clasă veche, nezugrăvită, cu mobilier neadaptat particularităților de vârstă ale elevilor etc. și o sală modernă, cu mobilier modular, luminoasă etc.); - caracteristicile comunicatorilor, ca și cele ale mesajului însuși (anumite tipuri de mesaje susțin o prezentare mai flexibilă, mai adaptată decât altele, iar în ceea ce privește cadrul didactic și cursanții săi, caracteristicile personale ale acestora au un impact profund asupra comunicării ca atare prin anumite atribute, dintre care menționăm: tipul de personalitate, experiența în acte de comunicare, vârsta etc.); - subprocese
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare subiectivă a valențelor individuale, percepute ca atare de individul însuși. Construirea și dezvoltarea acestor criterii flexibile, permanent adaptabile la fluxul de informații, trăiri și reziduuri comunicaționale din mediu (ca să numim doar câțiva dintre acești factori, practic nelimitați), oferă imaginea complexității comunicării intrapersonale (figura 13). Figura 13. Comunicarea intrapersonală (adaptare după Hybels, S. și Weaver, R., 1989
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Albert Mehrabian a estimat că 39% din înțelesul comunicării este afectat de paralimbaj. Iată de ce trebuie remarcat că numai în mod arbitrar sau în scop funcțional-didactic putem separa comunicarea verbală de cea nonverbală, ele aflându-se pe un continuum extrem de flexibil; într-adevăr, un mesaj este mai credibil și suportă o înțelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui, suporturile verbal și nonverbal se îmbină eficient. La celălalt capăt al perspectivei la care facem apel, putem să ne închipuim cum ar fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem să nu tragem o concluzie logică după care partea comunicării nonverbale din impactul total al comunicării este suficient de extinsă pentru ca acest domeniu să reprezinte o arie de cercetare și dezvoltare a teoriei și practicii comunicării (o perspectivă mai flexibilă o întâlnim la Mark Knapp și Ray Birdwhistell șapud Gamble, Gamble, 1993, p. 104ț conform cărora canalul verbal ocupă o proporție de 35% din totalul comunicării, restul de 65% fiind ocupat de canalul nonverbal). Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Woodman, 1992, p. 119). Practic, acest proces care presupune includerea unei baze informaționale într-un sistem mai larg, ținând cont de experiența noastră, este unul natural și util în învățare; totuși, în anumite momente, atunci când această matrice nu mai este flexibilă, avem de-a face cu un stereotip, fenomen care, departe de a aduce ușurință și eficiență în comunicare și în procesul instructiv-educativ ca atare, are tocmai rezultate inverse. Donelson Forsyth spune că, atunci când vorbim despre stereotipurile care apar în cazul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]