2,002 matches
-
Pensiuni turistice: Dana, Daniela, Criveanu, Moara Viselor, Ioana, Horezu, Casa Marcea, Vila Ralufello, Evrica. - important centru ceramic; - pensiuni turistice. MALAIA. - m. arh.: biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Înc. Sec. XIX); - centru etnografic și folcloric: comună păstorească, vatră folclorică, formație de fluierași; - localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII-lea; - m. i. arh.: schitul Bradul, cu pictură, Începutul sec. XIX, satul Gurguiata; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Voievozi” - Valea de case, cu pictură interioară și exterioară (1820); - m. arh.: biserica din satul Comarna, sec. XIX, cu pictură; - m. arh.: casa Turcă, Slănescu, Bădescu, sec. XIX; - etnografie și folclor: formație de dansuri populare și cor laureate, formație de fluierași; - stațiune balneoclimaterică de interes național; - 30 de izvoare de ape minerale; - hoteluri: Alice, Bitu, Elisabeta, Livadia, Nina, Olănești, Parâng, Premier, President, Podium, Select, Stogu, Suprem, Tisa; - vile: Aida, Ally, Ana, Ambien, Bebe, Bonsai, Belladonna, Brădișor, Corona, Elandra, Ema, Feny, GNR
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie și folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m. arh.: biserica de lemn din satul Budurești, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1820), cu pictură interioară și exterioară; - m. i. și arh.: schitul Igneabu, 1820, cu pictură, În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
biserca de lemn din satul Marița; - m. arh. pop.: casa de lemn Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de costume, formație de fluierași, meșteri de instrumente populare: fluiere, arta cioplirii lemnului; - sărbătoare folclorică „Învîrtita Dorului” (păstorească), serbare interjudețeană (prima duminică din iunie).
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Marița; - m. arh. pop.: casa de lemn Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de costume, formație de fluierași, meșteri de instrumente populare: fluiere, arta cioplirii lemnului; - sărbătoare folclorică „Învîrtita Dorului” (păstorească), serbare interjudețeană (prima duminică din iunie).
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m-am reîntors singur. Taică-meu, probabil împins de mama, mă aștepta la ușă. Mi-a ars vreo 2-3 curele la fundul gol. Și... același efect contrariu! Am ieșit pe balconul interior, ce da spre curte, și am început să fluier fericit... cu gândul la Instructoarea mea cărnoasă... Nu am mai întâlnit-o niciodată... Însă atunci, în seara aceea de pomină, mirată, și-a dat seama că o iubesc ca pe o femeie... BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Taxi (IĂ Merg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
casă. Seara, am luat adresa tipei, i-am jurat că o să ne revedem și-am alergat la tren, că nu mai era mult până să plece. Acolo, văr’miu nu-i... Dăi căutătură. Lume peste lume, vermuială. Văr’miu nicăieri... Fluieră trenul și pleacă... Am rămas în Gara de Nord cu câțiva lei în buzunar... Hai să mă calmez, că văd eu, zic. Nici măcar țigări n-aveam și eram și leșinat de foame. Alt tren, peste două ore... Mă așez pe-o bancă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
o frecventase). — De-a știrbușonul, zise Nora, plictisită. — De-a „mor de sete,-n marginea fântânii“, villoniză (sau orléansiză) profesorul Vasile Elisav. — De-a mor de sete, sete de amor, îi ținu hangul Carmen Carpen. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
aș nara amuzat despre cei doi nesimțiți care se lingeau în boscheți, iar el, handralăul, o mamelea cu nerușinare la un metru de noi, încât era să mă înec cu cojile semințelor în momentul în care am început să-i fluier, după care am strigat discret: ##te-o, băi! Ce să-i faci, avem viziuni scriitoricești diferite. Dar, dacă omul nu poate, înseamnă că nu poate. Ce vreți, să-i dăm în cap? De asta avem prieteni, nu? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Hapax
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ne va acuza cineva de pornografie tipărită sau verbală. Dacă până nu demult pe unii dintre noi cuvântul „păsărică“ îi trimitea cu gândul doar la niște zburătoare, între timp am avut posibilitatea să ne dumirim că e la modă să fluieri după o femeie pe stradă, strigând-o cu acest apelativ. Despre „țigancă împuțită“ nici nu mai are rost să vorbesc. Iar de curând s-a produs și încuscrirea spirituală totală a președintelui Băsescu cu cel pe care unii îl văd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
pleca". Ștefan simțea cum crește în el dorința de a vedea superbul animal zburdând. Îi aruncă prizonierului haina și armele lui, spunându-i să încalece. Fără grabă, Corbea îmbracă haina și își pune sabia la cingătoare. Se apropie de cal, fluieră într-un fel cunoscut, iar Roșul îngenunchează bucuros. Corbea încalecă și, fără măcar să-l atingă cu călcâiul, pornește la pas prin curte. Un murmur de admirație se aude printre boieri. Atunci Corbea se întoarce și spune: "D-alei, doamne Ștefan-vodă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
stâlpii de înaltă tensiune să se zguduie. Intră-n legătură cu trăsnetele și fulgerele din norii atomici. Atuncea ai belit-o. Zboară electricitatea-n toate părțile. Îți dai seama? ăia toți, carbonizați, scheleți în flăcări prin jurul meu, și eu trec fluierând sub umbrelă. Ca un supraviețuitor ce sunt. Ce-o să fiu. Ups. Hai că vine. Troleul. Te am pupat. Își bagă repede calabalâcul înapoi în rucsac. Se suie în troleibuz. Să-mi zici când mai ai spectacolul ăla haios cu zarurile
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
care aveau și ei crăpături mari, dizgrațioase. Un nor de praf alb, uscat, înecăcios s-a ridicat în jur, încât casa, ceea ce mai rămăsese din ea, nu se mai vedea. Camionul alerga departe, trecuse fulgerător, nimeni nu-l văzuse. Șoferul fluiera fericit că-și depășise norma. Când ultimele cărămizi și grinzi se prăbușiră peste alte cărămizi și grinzi, praful se ridică spre cer și casa își dezvălui deodată goliciunea, dezmățul obiectelor din interior: lustre sparte, tablouri rupte, dulapuri pline de cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
niște spectacole de Povestirile lui Hoffmann și l-au chemat pe John Alexander. Era... pe la pensie. O tăcere, o ghețărie în sală, ca la Pompe Funebre... Nimeni nu aplauda, silenzio totale. Vezi însă că nimeni nu și-a permis să fluiere? Respectul pentru ce a lăsat acel om pe scenă în anii lui buni era mai puternic decât orice altă pornire. — La Scala ați avut și privilegiul deschiderii unei stagiuni, la 7 decembrie 1972, cu Bal mascat, alături de Domingo, Ca ppu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu maestrul Antonio Beltrami, lumea tot mai voia. M-am așezat în locul lui la pian și am cântat romanțe. După ce le-am terminat și pe astea, pentru că nu se dădeau duși, am trecut la niște cântece țigănești, unde am și fluierat... "Vedeți, asta e o premieră pentru Scala, pentru că, de obicei, se fluieră dinspre sală spre scenă, nu invers!" Trebuie neapărat să implici publicul, să îl scoți din morgă. A, la început, și eu sunt morgoasă: Bach, Mozart, Rossi... — Dacă despre
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lui la pian și am cântat romanțe. După ce le-am terminat și pe astea, pentru că nu se dădeau duși, am trecut la niște cântece țigănești, unde am și fluierat... "Vedeți, asta e o premieră pentru Scala, pentru că, de obicei, se fluieră dinspre sală spre scenă, nu invers!" Trebuie neapărat să implici publicul, să îl scoți din morgă. A, la început, și eu sunt morgoasă: Bach, Mozart, Rossi... — Dacă despre Don Carlo din timpul Bicentenarului am vorbit - cu Claudio Abbado, José Carreras
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și mă ia o porcărie în gât, cred că din avion. Vocea, fâs! Eram pregătită până în dinți, mai ales că nu era limba mea, iar rolul era imposibil. Atât de drăguț a fost Maestrul Sawallisch, că m-a lăsat să fluier, în loc să cânt în primele zile! Mi-era îngrozitor de jenă, pentru că atâta visasem să cânt cu el... Noroc că am avut multe repetiții și am avut răgazul să îmi revin. În plus, mie întotdeauna mi-a plăcut să cânt Strauss mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Era clar că suntem rasă de hoți și criminali. Mă gândeam să plec de la ea, dar mă temeam să nu fie controale pe drum. La un moment dat, Valentina, o româncă din Onești care lucra dincolo de râul vecin, m-a fluierat. Eram în grădină, m-a vă zut; fluiera ca ciobanii, tare-tare, cu două degete în gură. Îmi făcea semne să cobor spre râu să-mi spună ceva. Nu puteam. M-a sunat: — Intrăm în Uniune. Gata! Poți să pleci de la
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
criminali. Mă gândeam să plec de la ea, dar mă temeam să nu fie controale pe drum. La un moment dat, Valentina, o româncă din Onești care lucra dincolo de râul vecin, m-a fluierat. Eram în grădină, m-a vă zut; fluiera ca ciobanii, tare-tare, cu două degete în gură. Îmi făcea semne să cobor spre râu să-mi spună ceva. Nu puteam. M-a sunat: — Intrăm în Uniune. Gata! Poți să pleci de la Concetta. Poți să pleci unde vrei. Putem merge
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
din care nu rezultă nici o armonie. Ducesa este un spectacol încărcat cu mașinării și cu decoruri, unde se pot găsi câteva fragmente minunate, fără suită și fără ordine, un spectacol pe care parterul îl admiră, dar pe care lojile îl fluieră. Doamna ducesă d’Aiguillon ar putea fi comparată cu acele statui făcute pentru interiorul bisericilor și care, puse afară, par monstruoase. Nici înfățișarea, nici spi ritul ei nu trebuie văzute, nici examinate din apropiere; pentru a părea frumoasă, este nevoie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ne-a sosit Și ne-a-nveselit Că Mântuitorul Și izbăvitorul În trup a venit Raiul cel închis Azi iar s-a deschis, Șarpelui cumplit Capul s-a zdrobit Și strămoșii iară Prin sfânta Fecioară Iar s-au înnoit Îngerii cântau, Păstorii fluierau Magii se-nchinau, Toți se bucurau. Dar Irod era Că se tulbura De nașterea sa. El îl căuta Voind morții-al da, Dar pruncul Isus Din țară s-a dus, Fie lăudat, Binecuvântat În veacuri. Amin. Săltăți câmpuri și livezi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
făcut, Bucurie ne-ncetată Nouă ne-a adus, Bucurie ne-ncetată Noua ne-a adus. Păstorii la înștiințare Îndată-au plecat; Și Lui, ca-unui Mare-Împărat I s-au închinat. Ingerii din cer cântau, Pe Cristos îl lăudau; Păstorii versuri frumoase Cântau și fluierau, Păstorii versuri frumoase Căntau și fluierau. Filozofii de departe Îndat-au venit, Și Lui, ca unui Împărat Scump dar i-au cinstit. Aur, smirnă și tămâie, Mila Domnului să fie; Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie, Mila Lui cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
adus, Bucurie ne-ncetată Noua ne-a adus. Păstorii la înștiințare Îndată-au plecat; Și Lui, ca-unui Mare-Împărat I s-au închinat. Ingerii din cer cântau, Pe Cristos îl lăudau; Păstorii versuri frumoase Cântau și fluierau, Păstorii versuri frumoase Căntau și fluierau. Filozofii de departe Îndat-au venit, Și Lui, ca unui Împărat Scump dar i-au cinstit. Aur, smirnă și tămâie, Mila Domnului să fie; Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la jocul ursului. Ursul ascultă mereu de indicațiile date de ursar prin strigături. Ursarul spune: Bună seara, bună seara Venim cu ursul din Tansa Să vă urăm sănătate, Mulți ani, mulți ani și bucate! Ursul nostru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]