3,624 matches
-
id est calfă de spițer nu știm să se fi privit vreodată ca o espresie de dispreț, decât doar din când în când în conștiința nefericitului nostru secol, în care oamenii au început a se rușina de numele onestei și folositoarei lor meserii. Căci d-nul medic va concede că, oricâte titluri s-ar mai adăogi acestei meserii, ea rămâne ce este - o meserie (Gewerbe) și nicidecum o știință, căci ea consistă în executarea mecanică a ordinațiunilor medicilor și judecata individuală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de samă despre mișcarea spirituală a românilor în anul 1819. Reproducem următoarele: Cei ce din[tru] dragostea cea negrăită și din râvna cea fără de asemănare cătră folosul și luminare a naționului românesc nu au întîrziat a tălmăci și tipări cărți folositoare în limba acestui națion, în anul trecut: Preacinstitul părinte potropop Petru Maior de Dicio Sînmărtin, crăiesc revizor, au dat la lumină Telemachu, tălmăcit din limba italienească, cum și Orthografia română, de sine făcută, întru care învață cum are a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe Numa Pompilie. Onoratul dumnealui Naum Petrovici, case - perțeptor la mărita deputăție a fundusului școalelor românești, sârbești și grecești, au dat la lumina Methodica și Pedagogia din limba nemțească; carele și acum se gată a da mai multe alte cărți folositoare la tipari. Cinstitul și cu adevărat cultivirei românești rîvnitoriu dumnealui Nicola Nicolau au dat la lumină Plutarch nou în 2 părți tălmăcit din limba nemțească etc. Cinstitul cliric Vasilie Ghergheli de Ciocotici au dat la lumină o carte chemată Omul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ex.: "Populația noastră agricolă a discrescut în cei din urmă" cinci ani de uă manieră spăimântătoare " 2) A doua cauză a crizei financiare este că mulțime de oameni de teapa doctorului, cam târziori la minte, în loc să se ocupe cu lucruri folositoare, precum punerea în stare normală a ciubotelor vechi, revenirea asupra căilor acului de-a lungul pantalonilor sau eventual înlăturarea constipulațiunilor, din contra, pun la cale lumea toată, croiesc irigațiuni și scriu rețete pentru popoare întregi. Mulțimea acestor individe reformatoare ale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aspirațiile oricărui individ omenesc sânt nemărginite, încît funcțiunea principală a vieței, a inimei sale este nu realizarea unei dorinți, ci dorința, voința ca atare. De acolo proverbul: toată lumea să piară, numai Manea să trăiască. Acest element e și periculos și folositor. Periculos, dacă o putere mai mare nu-i pune margini; folositor, dacă în margini legiuite el caută a-și realiza prin muncă aspirațiile sale și, precum soarele este tatăl luminei și al umbrei, tot așa individualismul este tatăl înflorirei și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a dreptul natura, care produce materiile brute. Deci pe lângă aceea că statul va îngriji ca această clasă, acești hamali ai omenirei să stea cât se poate de bine, el va căuta a deprinde și clasele superioare la o muncă folositoare, care să compenseze pe deplin sacrificiile celor inferioare. De aceea el va fi, prin o aspră organizare, contra semidoctismului, contra spoielei, contra tendinței egoistice a acestor clase de a câștiga mult prin muncă puțină, de a nu se întreba în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
muncă puțină, de a nu se întreba în socoteala cui trăiesc. Deci societatea e câmpul schimbărilor vecinice, a luptelor pentru existență și supremație, un bellum omnium contra omnes, statul este regulatorul acestei lupte, el oprește ca aceste puteri egal de folositoare să nu se nimicească una pe alta. Societatea e mișcarea, statul stabilitatea. De aceea, pentru ca lupta să poată fi purtată în margini, trebuiește o familie ale cărei interese să fie acelea ale armoniei societății, care să fie bogată când toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mușterii, negustorul și ciubotarul românesc caută să devie boier. Dacă cu această boierie ar fi fost combinată arta războiului, ca în evul mediu, de sigur că cavalerii cotului și ai calupului ș-ar fi exercitat mai departe pacinica și mult folositoarea lor meserie, dar nefiind asemenea datorii, ci numai drepturi comode, boieria mică sau mare trebuia să fie un obiect de invidiat, pe lînga acestea cavalerismul devenise ieften în Moldova. În genere toată societatea secolului al XVI și al XVII se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
3 octombrie 1876] CARTE NOUĂ ["AU IEȘIT DE SUB TIPAR CRONOLOGIA... Au ieșit de sub tipar Cronologia raționată de A. D. Xenopol. Această carte cuprinde în 200 de pagini istoria pe scurt a tuturor popoarelor și acea a românilor și va fi foarte folositoare pentru toți tinerii ce se prepară pentru examene. [1 octombrie 1876] {EminescuOpIX 221} ["ALALTĂIERI ÎN 29 SEPTEMVRIE... Alaltăieri în 29 septemvrie a încetat din viață unul din cei mai nobili bărbați ai românilor - Constantin Negri. În vârstă de 64 de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și din tot fondul ce se va crea astfel are să se susție întîi clerul greco-răsăritean, apoi are să se înființeze cel puțin o școală, fie la Cernăuți sau în Suceava, și ce va mai rămânea are să se păstreze spre alte întrebuințări folositoare. În privința administrării fondului religionar, rescriptul Consiliului Suprem din 10 ianuar 1784, cătră generalul Enzenberg, spune următoarele: Spre a da pretutindene, iar mai ales poporului din Bucovina, dovadă vederată că economia cea nouă introdusă la moșiele episcopești și preuțești nu are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sperăm că guvernul va lua măsuri de pază, cu toate că credem că chiar guvernul otoman va face această pază destul de bine spre a nu lăsa ca pământul nostru să fie călcat de bandele sălbatece de bașibuzuci. O asemenea pază ar fi folositoare mai cu osebire Turciei. Ce mai "corajie " și-n Bucureștii ciia! Doar n-a făcut tata Krupp porumbrelele lui degeaba. [26 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 273} CE SE 'NTÎMPLĂ NESUPRAVEGHEREA CÎNILOR D. N. Pascu, subprefect în ținutul Dorohoiului, primblîndu-se pe ulițele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astfel s-au alocat de exemplu câte o subvenție de 2000 l. n., împreunată c-un privilegiu pe cinci ani pentru oricine ar voi să deschidă o farmacie în centrele plășilor Turia, Braniște și Stavnic. Deși această măsură e necontestabil folositoare, totuși credem că numai foarte puțin se va răsfrânge asupra populațiilor rurale, pentru că adevărata cauză a mortalității țăranului român este mizeria, provenită din greutățile fiscale și din angajamentele peste măsură oneroase al căror izvor sunt tocmai acele greutăți. {EminescuOpIX 279
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să cruțe Sodoma, nu putem, pentru numărul mărginit de evrei folositori țării, să dăm depline drepturi sutelor de mii de venetici neproductivi, care-n ultima linie trăiesc din precupețirea muncii, ba a vieții poporului nostru. [5 decembrie 1876] REVISTA TEATRALĂ ["JOIA TRECUTĂ S-A REPREZENTAT... Joia trecută s-a reprezentat două
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
temut de unele, au iubit pe celelalte, însă nu in abstracto, ci în formele cu totul concrete în cari i se prezentaseră. De-aci s-a născut fetișismul, adorarea obiectelor din natură, întrucît ele erau privite ca cauze stricăcioase sau folositoare omului. După aceea însă inteligența omenească bagă de samă că o serie întreagă de fenomene e pătrunsă de o singură lege, că afară de șirul văzut al lucrurilor trecătoare există oarecum ceva mai nalt decit ele și mai presus lor. Cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care să se deie școlarilor învățătura cuvenită. Cu toții știm astăzi ce însemnează metoda intuitivă, însă la noi sunt foarte puțini care s-o știe aplica bine și încă mai puține sunt școlile în cari acea metodă a devenit familiară și folositoare într-adevăr. Una din aceste puține școli este institutul d-nei Humpel. Învățarea pe de rost cu scop de-a dobândi nouă cunoștințe este aproape cu totul esclusă, memorizarea regulelor - regulă generală la noi - este înlocuită printr-o învățătură minuțioasă, treptată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numită " Foișoara Telegrafului romîn", se îndeletnicește mai cu samă cu răspândirea științelor practice trebuitoare plugarului și grădinarului; ea e menită a pune în mâna învățătorului sătesc și-a preotului o lectură scrisă românește de-a dreptul, lesne de înțeles și folositoare. Totodată găsim în foaie dări de samă asupra cărților străine care ating întrucîtva și pe români, dizbateri asupra limbei ș. a., destul numai că partea de căpetenie o formează studii de-o netăgăduită utilitate. Ortografia e fonetică, cu concesiile etimologice pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-lor Comșa și Eug. Brote au avut anul său întîi (1877) două ediții. Anul al doilea (1878) credem că va avea acelaș succes. îl recomandăm mai cu samă tuturor gospodarilor, cari vor găsi în el o mulțime de învățături folositoare în ramura lor de activitate. La noi în România, unde calendarele se editau odată de oameni ca Alexandri, Cogălniceanu, Asaki ș. a., au ajuns astăzi o speculă curată și conțin, unele din ele, lucruri stricăcioase pentru limbă și pentru obiceiuri și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
activitate. La noi în România, unde calendarele se editau odată de oameni ca Alexandri, Cogălniceanu, Asaki ș. a., au ajuns astăzi o speculă curată și conțin, unele din ele, lucruri stricăcioase pentru limbă și pentru obiceiuri și nici un fel de lectură folositoare. Ne pare bine că firul scăpat aicea în mînele unei specule de rând au încăput la Sibiiu pe mâni așa de bune și conștiințioase. Limba este curată, ortografia fonetică, tiparul citeț și frumos, hârtia bună. Bogăția și utilitatea cuprinsului, apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care] chiar publicului i convine de-a [o] numi frumoasă, care va să zică îi place. Nimic n-ar fi mai ciudat decât un teatru ai cărei membri sa aibă fiecare o coloratură diferită în pronunție. Cercetările sânt foarte interesante, foarte bune, foarte folositoare ca atari, dar a trece cu ele în domeniul faptului, astfel încît fiecare descoperire nouă să fie mama unei ortografii și-a unui sistem de limbă nouă, ni se pare a fi fapta cea mai nedreaptă față cu o lume
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nenumărate și grele sunt lucrurile ce trebuie împlinite pentru a face fericirea unei nații. Chiar un individ, până s-ajungă binecrescut, asigurat în esistența sa, luminat la minte, c-un cuvânt bine preparat pentru a aduce o viață demnă și folositoare, de câte ajutoare nu are trebuință?! Dar încă o nație întreagă, și mai ales o nație ca a noastră! "La lucru dar barbați și femei, tineri și bătrâni ", ne strigă puternica voce a secolului al nouăsprezecelea. Departe de noi odihna
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dumnialui boerul logofăt și cavaler Costachi Conachi, soma de nouă mii una sută douăzăci galbeni”, rămânând astfel cumpărător. Prin urmare, o trecere de stăpânire între rude, fiindcă vânzătoarea îi era nepoată de vară primară logofătului care a dat cel mai „folositor preț”. Nu știm ce a făcut Costache Conachi cu această moșie cumpărată, doar bănuim că va fi făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului, unde îl aflăm stăpânind cam în aceeași perioadă. Din jurul acestei date se pierd informațiile documentare privitoare la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturie peste milenii de capacitățile omului din totdeauna. Deci și trăitorii de pe străvechile vetre ale așezărilor umbrăreștene vin cu partea lor de contribuție la patrimoniul valorilor perene rezultate din muncă, asiduitate și abnegație pentru lucrul bine făcut și atât de folositor spre utilitatea și armonia vieții. Ce păcat că oamenii zilelor noastre, într-o prea mare majoritate, nu găsesc timp și nici nu consideră necesar de a se opri măcar cât de puțin din goana cotidianului spre satisfacerea doar a plăcerilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost obținută prin decretul regal de amnistie a celor arestați și condamnați, dat în august 1907. Prețul sângelui vărsat de miile de flămânzi morți și răniți a fost, până la urmă, răscumpărat de către legiuitorii timpului prin câteva măsuri juridice, mai folositoare țăranilor fiindu-le Legea din 4/17 aprilie 1908, de înființare a Casei Rurale, „societate bancară specializată în finanțarea țăranilor care doreau să participe la cumpărarea unor moșii scoase la vânzare”. În spiritul acestei legi s-a procedat cu moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un fapt atât de grav și oare nu privim problema din perspectiva unei ideologii conformiste care nu-i decât fructul unei epoci, al unei clase sociale? Și dacă suprimarea aceste metode bune și vechi, care s-a dovedit atât de folositoare, ar fi o catastrofă? Sunt oameni de vază care gândesc astfel. De pildă, în Franța, Guy Baret semnează un editorial în Le Figaro din 29 septembrie 2001, cu titlul plin de umor: "Bătaia franțuzească ar putea primi o palmă serioasă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să bea apă, dorințele după apele din pârâiașele de munte se înnobilează în chip pasionant. Apa pârâului de munte, știi, munți înalți, cascade, freamătul naturii, și pustiirea săracilor în apă. EA: Folositorul și Dorința: una peste alta fals. Inutilul și Folositorul, Dorința și Viciul, Bucătăria și Vârfurile munților. O legătură de iubire între Folositor și Dorință și apoi o conductă de apă din munți. La fiecare munte iubește și se hrănește Utilitatea unei bucătării. Și în spălător totul va fi adeverit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]