6,463 matches
-
guvernul monarhist s-a aflat o vreme lipsit total de sprijin militar. Era necesar să se întreprindă o epurare masivă a forțelor militare; aproape zece mii de ofițeri și alți militari au fost trimiși în lagăre de concentrare. Au fost apoi formate unități noi din rîndul celor considerați cu adevărat oameni de încredere, care să-l sprijine pe rege și să slujească deci interesele Marii Britanii în Grecia. A fost totodată efectuată o reorganizare majoră a componenței guvernului de la Londra și s-a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu cel al Europei medievale: o Europă care în curînd va cunoaște din plin consecințele lungii și dureroasei crize a secolului al XIV-lea. Note și comentarii 1 "Legiștii" (de la etimonul latin lex, legis = lege) erau specialiști în drept roman, formați, cu începere din secolul al XH-lea, la marile Universități europene. Ca membri ai Consiliilor regale, atît în Franța, cît și în Anglia sau în Peninsula Iberică, ei și-au pus competența cîștigată la dispoziția statului monarhic, constituind astfel nu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
după ce prima cărămidă a unirii principatelor de la 1859 a fost așezată, a implicat investirea masivă în sistemul educațional, ceea ce s-a și petrecut în această perioadă pe care o avem în orizont. Acum este momentul în care statul român, odată format, să demareze programul național de formare a românilor. Celebra afirmație enunțată de Massimo D'Azeglio, "L'Italia è fatta. Restano da fare gli italiani" (Am făcut Italia. Rămâne să facem italieni), este aplicabilă și noului stat român. Prin plasarea centrului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fanariotismului; d) Epoca Românismului (1821-1894), epocă deschisă prin Revoluția de eliberare națională a lui Tudor Vladimirescu soldată cu restabilirea domniilor pământene. Cele patru acte ale istoriei române stau sub semnul relației ireconciliabile dintre libertate și subjugare națională. Naționalitatea română, odată formată și conștientă de sine, a fost trecută prin ordalia îndoită a slavonismului și grecismului. Românismul nu doar că a supraviețuit acestei judecăți a istoriei, ci a și triumfat lingvistic și politic, mai întâi parțial, în 1821, când a fost recâștigat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Unitatea de destin istoric a neamului românesc, fragmentată sub efectul marilor migrații, se reafirmă odată cu așezarea primelor fundații ale statalității românești: "la mijlocul secolului al XIII-lea, vedem că Românii din toate țările românești trăesc viața lor proprie, cu o limbă formată, cu biserică, în confederații de cnezate, unele cu un voevod, având armamentul lor. Dintre acești voevozi se va ridica unul, apoi altul, cari vor începe să adune țările românești. Dar opera lor nu se va îndeplini decât peste 700 de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică și fără a atinge nivelul unei teoretizări abstracte (pentru un bilanț, Graziano 1986). În Spania În Spania întoarcerea la democrație a fost precedată, într-o mică măsură, și însoțită, în mod simțitor, de viguroasa dezvoltare a științei politice. Cercetători formați în mod diferit, mai întîi în străinătate (în universitățile engleze, franceze și americane), apoi în Spania, au realizat numeroase analize empirice asupra sistemului lor politic și impor-tante speculații referitoare la natura democrației, la dinamica și transformarea sa. Dacă manualele au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sistemelor de partide contemporane, pentru că este necesar să depistăm la ce condiții răspund diferitele transformări în curs. În legătură cu acest aspect există două interpretări fundamentale. Continuitate sau... Prima este cea care insistă pe o substanțială continuitate între sistemele de partide, odată formate și consolidate. Pentru a folosi definiția lui Duverger care a scris primul și independent de Rokkan și Lipset, cei care au evidențiat, totuși, "înghețarea" sistemelor de partide s-a configurat în sistemele de partide ale democrațiilor occidentale o diviziune stabilă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ales în ceea ce privește atingerea bunăstării, nu reușesc în cadrul lor apare un nivel ridicat de insatisfacție, chiar și în pătura politică dominantă, care deschide drumul tranziției, dar cu toate diferențele, explorate înainte, care derivă din gradul post-totalitarismului: inițial, înghețat, sau matur, deja format. Analizată critic din multe puncte de vedere [Collier 1979], utilitatea categoriei regimurilor birocratico-autoritare poate fi considerată de-acum încheiată, fiind aplicabilă aproape în exclusivitate pentru fotografierea unui stadiu aparte al apariției regimurilor autoritare în America latină. Bineînțeles că ea a exagerat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a proteja cercetarea. Singurul lucru pe care îl pot face deocamdată este să vă prezint câteva elemente care m-au determinat să realizez dialogul fără a avea temerea despre care vorbeam. Doru Tompea nu a făcut parte din categoria activiștilor formați exclusiv la Academia "Ștefan Gheorghiu" și nici din a celor care și-au proiectat un viitor politic în comunism de pe băncile școlii. Iar pregătirea sa ca absolvent de Filosofie, chiar în forma în care se preda atunci filosofia, i-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Amfiteatru". S. B.: Să mergem mai departe, la "Amfiteatrul cinefililor". D. T.: Am distribuit răspunderile pe instructori, iar de "Amfiteatrul cinefililor" se ocupa instructorul de profil. Dacă nu mă înșel, era vorba de Ilie Aurelian, dar el avea un board format din activiști ASC. Fac o remarcă: în afară de instructorii Casei Studenților (10 oameni, plus funcționarii, administratorii și contabilii, încă vreo 5-6), toată trupa de management, de organizare, de staff a fost formată din 250 de oameni, formată exclusiv din studenți. Gigi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
condițiilor lor "descriptive" de posibilitate nu reduc, propriu-zis, ceva la altceva, acest altceva fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la unitatea lor originară logos-ul formal ca timp, întâi, apoi logos-ul ca atare -, unitate preeminentă față de aceste fapte și tocmai de aceea expusă unei reducții (desigur, și în măsura în care "lumea vieții" umane îl dispune pe locuitorul ei, într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de ipoteză, în cazul unor "adevăruri necesare"). Perspectiva din urmă, a convențiilor logicii aristotelice, așează propoziția și judecata în anumite poziții: propoziția (sens predominant lingvistic) este adecvată sau neadecvată lucrurilor, într-un mod strict formal (este sau nu este bine formată, respectă sau nu anumite reguli de compunere, de formare, se așează sau nu în anumite relații "logice" cu alte propoziții), în vreme ce judecata (sens predominant logic, așadar ontic și lingvistic, totodată) cea care așează în "sinteză" propoziția și lucrurile (enunțarea și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
astfel, dată fiind norma pe care se întemeiază toate aceste prescripții, principiul care susține toate regulile funcționale în topos-ul discursivității, decisive în privința acceptării elementelor semnificative ale analiticii și dialecticii, precum și în aceea a respingerii elementelor care nu sunt bine formate: adevărul însușire fundamentală a cunoștințelor este calitatea unei singure forme a gândirii, anume judecata; ceea ce înseamnă că logicul se concentreză în judicativ, că logos-ul însuși, redus la aspectul său formal, locuiește exclusiv în topos-ul judecății. Dar normativitatea judicativă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
S P. În privința obiectului, putem spune de la bun început: gândirea are de-a face, în intenționalitatea sa, adică în mod obișnuit, cu "lucrurile" din orizontul experienței (ele însele problematice în privința statutului lor ontic, de simple ființări, și ontologic, de conținuturi formate (așezate în forme) prin preluarea lor de către o facultate, o capacitate, corespunzătoare, de către un "subiect", care le dă "sens" și "ființă"). Dar gândirea are de-a face și cu un alt fel de obiect, care nu se arată ca atare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exigența primară pe care judicativul constitutiv o transferă, odată cu sensul de legitimitate, analiticii și dialecticii: corespondența între un enunț (propoziție enunțiativă, judecată) și faptul ("real") la care el se referă este condiția de constituire a oricărui gând, rostire, făptuire "bine formate". Cum ne va arăta reducția judicativă a dictaturii judicativului, acest principiu cu sens de element originar pentru orice tip de discurs este, în primul rând, un aspect al judecății, alături de structura judicativă originară S P; el este, în fapt, aspectul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față, al cunoașterii. Așadar, nelimitația se manifestă "logic" și, cumva, negativ (sau negator), fiindcă ontologicul își pierde sensul; și-l va căpăta, desigur, chiar în scenariul kantian, dar condiționat prin fel de fel de reguli de construcție a gândurilor "bine formate". A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii filosofice ale în-ființării, și cea de-a doua mijlocire dintre cele amintite, anume cea direct temporală, cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
două "poziții" din judecată, S și P, sunt: (1) părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice", dar, în consecință, și ontologice); (2) ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice); (3) autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea faptelor "bune" sau "bine formate"). Toate aceste acte au un evident rost pragmatic, spre deosebire de actele aparținând primei timporizări a subiectului și predicatului, preponderent "sintactice". Pozițiile corespunzătoare ale timpului față de "pozițiile" logice ale judecății, în orizontul celei de-a doua timporizări, sunt: timpul-părtinitor, timpul-ordonator și timpul-autoritate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mod necesar, ca individual, acceptând, așadar, implicații ontologice) este înaintea celui de predicat. E drept, raportarea și ea necesară la timp aduce cele două sensuri la același nivel: altfel nu ar mai fi posibilă nici simpla construcție de judecăți "bine formate". Dar regula este aceea a poziționării ierarhice, în felul precizat, a celor două sensuri ontologice, respectiv logice. Poate că nu întâmplător ontologia a căpătat o poziție structurantă pentru discursul filosofic, ea apărând în reprezentările noastre ca disciplină filosofică fundamentală. Judicativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fundamente solide pentru actele de autorizare din orizontul dictaturii judicativului. Părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice" și ontologice), ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice) și autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune", "reale", "bine formate") sunt înseși formele "raționalității dominante" în "lume". Din ele au rezultat, prin accentuarea rolului reglator al ideologiilor formele desăvârșite ale gândurilor, rostirilor și făptuirilor de sens judicativ pentru "spațiul public", din ce în ce mai larg de-a lungul istoriei, fenomene precum: publicizarea, massificarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
universal) și autorizarea (ca act). Capitolul 6 Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ "A fi fără ființă", expresia folosită la sfârșitul subcapitolului anterior, pare a fi cel puțin greșit formată. Orice este socotit într-un fel sau altul trebuie acceptat cu un sens ontic sau ontologic, fiindcă respectă norma minimă de constitutivitate: este sau măcar presupune "ceva". De exemplu, cum să vorbim, fără nici un angajament ontologic, despre "iubirea fără ființă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființă", "fără ființă fiind", "este ființă", "nu este ființă" etc. Diferența ontologică evocată mai devreme ne ajută, într-o oarecare măsură, în a lămuri astfel de expresii, sau cel puțin în a înțelege cum sunt ele posibile ca formule "bine formate" ale rostirii judicative. Ea propune o distincție între ființă și ființare, dar ființa exprimă un maximum de constituire obiectuală care nu poate fi depășit, ceea ce înseamnă că ființa stabilește și o anumită modalitate de a fi gândită (ea însăși) și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o mustața în perfectă armonie cu conturul feței, cu un surâs totdeauna pe buze și o lumină a chipului ce te invita să fii atent la tot ceea ce urmează. Ne-ați cucerit prin fizic, carismă, cultura biologica de tip enciclopedic formată și din multitudinea de provocări pe care le-ați primit în carieră, dar mai ales prin ușurința și firescul cu care realizați divagații admirabile, logice, juste ce te determinau să te întrebi: Cum de nu m-am gândit și eu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a constituit baza de pornire a viitorului Institut teologic din anii treizeci ai secolului al XIX-lea. Școala clericală a avut menirea de a pregăti viitorii preoți, în spiritul ideilor iosefiniste, cu un grad sporit de cultură și civilizație. Bine formați și educați, aceștia trebuiau să fie nu numai păstori spirituali ai neamului, ci și principalii educatori ai acestuia. Aderența populației locale, în special a celei rurale, la măsurile reformatoare și la legislația școlară iosefină s-a realizat inegal și relativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Homo sapiens acum vreo o sută de mii de ani. Mulaje endocraniene făcute pe rămășițele de Homo habilis, unul dintre predecesorii noștri îndepărtați, arată că lobul frontal stîng și așa-numita arie a lui Broca, centru al limbajului, erau deja formate acum mai bine de două milioane de ani. Așa cum subliniază numele cu care a fost botezat, Homo habilis fabrica unelte, cu siguranță, rudimentare, dar care corespundeau unor forme standardizate. Nu e lipsit de importanță să obser văm în această privință că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dovezi. Aș vrea să arăt acest lucru pe un exemplu (Lévi-Strauss, 1985). Să luăm drept punct de plecare lutul pentru olărit. De la acesta se trece la Rîndunica-de-noapte, pentru că, în unele mituri, lutul este efectul, iar pasărea respectivă este cauza. Abia formată, imaginea Rîndunicii-de-noapte se inversează în cea a Leneșului, care, prin mai multe trăsături, formează cu ea un cuplu opozițional. Similaritatea dintre genul de viață al Leneșului și cel al altor animale incită atunci la subsumarea tuturor conceptului de faună arboricolă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]