3,085 matches
-
deoarece în ordinea activităților contează punerea elevului în situația de a mânui, a rezolva contradicții, probleme” (I. Neacșu). Importanța jocului didactic ca metodă modernă constă în faptul că facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor, având un caracter formativ care favorizează dezvoltarea personalității elevului. Valoare formativă: - se cultivă inițiativa, voința, inventivitatea, flexibilitatea și fluiditatea gândirii; - se dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă, de disciplină, de ordine; - facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor; - formează și dezvoltă unele
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în situația de a mânui, a rezolva contradicții, probleme” (I. Neacșu). Importanța jocului didactic ca metodă modernă constă în faptul că facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor, având un caracter formativ care favorizează dezvoltarea personalității elevului. Valoare formativă: - se cultivă inițiativa, voința, inventivitatea, flexibilitatea și fluiditatea gândirii; - se dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă, de disciplină, de ordine; - facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor; - formează și dezvoltă unele deprinderi practice elementare de muncă organizată; - antrenează
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
capacitățile creatoare; își expun atitudinile față de problema ce se dezbate; se creează un climat de încredere și exprimare deschisă fără reținere; divergența de opinii se rezolvă pașnic. În afara activităților desfășurate în clasă, cele extradidactice și extrașcolare au ample funcții stimulative, formative pentru creativitatea elevilor și educatorilor. Amplificarea participării efective a elevilor la activitățile productive, creatoare din cadrul cercurilor științifice, tehnice și practico - aplicative, în colective de cercetare și creație este o cale principală în dezvoltarea creativității. Concursurile de creație artistică, culturale, taberele
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
competentă a nivelului de creativitate al elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe și practica original diferite strategii de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ, ca: euristica, descoperirea, problematizarea, procedeele imaginativ - creatoare ale lui A. Osborn, rezolvarea și punerea de probleme. II.6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Creativitatea a fost considerată atributul unei minorități deoarece se avea în vedere nivelul creativității inovatoare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
aceasta având și o influență deosebită asupra dezvoltării capacităților intelectuale și a potențialului creativ. Considerate ca veritabilă poartă de intrare a cunoașterii, procesele senzoriale ale elevilor trebuie cunoscute și modelate astfel încât să fie optim „deschise” și adecvate recepționării informațiilor școlare, formative și informative. Solicitările activității școlare provoacă dezvoltarea tuturor formelor de sensibilitate (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică), precum și a formelor complexe ale percepției: percepția spațiului, timpului, mișcării. Astfel, percepția își diminuează caracterul sincretic, sporind în precizie, volum, inteligibilitate. De aceea, acum trebuie
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
natural va face Morris, prin corelarea dimensiunii semnificării cu cea a utilizării, la intersecția cărora se constituie un anumit tip de discurs, ca specializare a limbajului natural (cf. Sălăvăstru, 1995:144): Uzaj Mod Informativ Evaluativ Incitativ Sistemic Designativ Apreciativ Prescriptiv Formativ Științific Mitic Tehnologic Logico- mate- Matic Fictiv Poetic Politic Retoric Legal Moral Religios Gramatical Cosmologic Critic Propagandistic Metafizic Am putea spune, prin urmare, că practica discursivă din orice domeniu cognitiv (fie el științific, filosofic, religios, etc.) sau din orice situație
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
concepție, limbajul nu are nici o influență asupra gândirii, nu are decât menirea de a întrupa gândirea deja constituită. La extrema cealaltă avem poziția „determinismului lingvistic”, în care limbajul este văzut ca având nu doar influență asupra gândirii, ci chiar rolul formativ de constituire a acesteia. Kant evidențiase rolul constructiv al gândirii în ce privește experiența sau cunoașterea lumii, Humboldt reflectase acțiunea formativă a limbajului asupra gândirii afirmând că „limba este organul constituant al gândurilor” și vorbise despre „forma interioară a limbii”, deși avea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
extrema cealaltă avem poziția „determinismului lingvistic”, în care limbajul este văzut ca având nu doar influență asupra gândirii, ci chiar rolul formativ de constituire a acesteia. Kant evidențiase rolul constructiv al gândirii în ce privește experiența sau cunoașterea lumii, Humboldt reflectase acțiunea formativă a limbajului asupra gândirii afirmând că „limba este organul constituant al gândurilor” și vorbise despre „forma interioară a limbii”, deși avea în vedere și faptul că limbajul exprimă gândirea, „forma sonoră constituie expresia pe care limba o făurește gândului”. (cf.
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
alte conotații. Dacă acceptăm premisa că „cel puțin ca intenție, orice discurs ce stă sub semnul retoricului urmărește să <<facă>> din auditoriul său <<altceva>>, atunci vom putea accepta și concluzia că „prin aceasta el se manifestă ca un discurs educațional”, formativ. (Sălăvăstru, 1995:211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sub semnul retoricului urmărește să <<facă>> din auditoriul său <<altceva>>, atunci vom putea accepta și concluzia că „prin aceasta el se manifestă ca un discurs educațional”, formativ. (Sălăvăstru, 1995:211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii - va spune Rorty - tindem încă să considerăm „cunoașterea” drept
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
manifestă ca un discurs educațional”, formativ. (Sălăvăstru, 1995:211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii - va spune Rorty - tindem încă să considerăm „cunoașterea” drept cel mai mare compliment pe care-l putem aduce discursului”, iar în ce privește limbajul metaforic va afirma că „Davidson ne permite să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lași întinderea minții să fie ordonată prin limbajul pe care alte ființe umane l-au lăsat în urmă”.(Rorty: 1998:69). Totuși, acest „non-limbaj” va putea fi propus sau impus și celorlalți. Din cele afirmate mai sus, reiese clar rolul formativ și autoformativ al limbajului metaforic, faptul că el ne determină atât atitudinile cât și comportamentele noastre. Cum, de cele mai multe ori, ideile filosofice devin ipoteze științifice, tot astfel și ideile de mai sus sunt exploatate de științele socio umane, vorbindu-se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
încercarea de a descrie eforturile intelectuale ce o compun ca derivând din două poziții arhetipale aflate într un dialog permanent, deși nu întotdeauna în mod conștient și, mai ales, nu întotdeauna de pe poziții contradictorii. Astfel, Hollis și Smith prezintă anii formativi ai existenței teoriei relațiilor internaționale ca disciplină academică drept o perioadă marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire realism și o abordare idealism/liberalism: 1. Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Aceste exerciții, prezentate în manuale și culegeri metodice, sunt concepute în structuri precise, cu rol de a ușura pătrunderea treptată, pe etape rațional concepute, în problematica disciplinelor respective. Exercițiile sunt „modele” consacrate și standardizate ce au influențe atât pe plan formativ cât și pe plan informativ „înarmându-i” pe subiecți cu instrumente necesare corelării relațiilor existente între diferite fenomene, lecții de antrenament. În antrenamentul sportiv, în activitatea competițional sportivă precum și în educația fizică exercițiile fizice se constituie în mijlocul specific de bază
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tema delimitării și prevenirii acestor dificultăți. Plecând de la aceste constatări, motivele pentru care mi-am ales această lucrare s-au bazat, în primul rând, pe dorința de a înțelege mai bine rolul pe care comunicarea îl are în procesul educativ formativ, în care aceasta poate întreține relațiile de interdependență între școală și familie, între membrii familiei. Lucrarea de față, structurată pe patru capitole, își propune să analizeze impactul pe care comunicarea îl are în procesul educativ formativ, să realizeze o diagnosticare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
are în procesul educativ formativ, în care aceasta poate întreține relațiile de interdependență între școală și familie, între membrii familiei. Lucrarea de față, structurată pe patru capitole, își propune să analizeze impactul pe care comunicarea îl are în procesul educativ formativ, să realizeze o diagnosticare a relațiilor de comunicare dintre profesori, elevi și familie la nivel personal și la nivel instituțional și să identifice soluții de îmbunătățire a comunicării dintre școală și familie, dintre membrii familiei. Primul capitol Comunicarea. Delimitări conceptuale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
hărți, materiale didactice, filme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sau radiodifuzate . . Profesorul conduce întregul proces instructiveducativ desfășurat în școală, nu doar învățarea elevilor. El este responsabil și ca atare dirijează viața de grup, influențele formative ale acesteia, poate lua decizii cu privire la tot ceea ce se întâmplă în procesul instructiv educativ, își exercită puterea asupra principalelor fenomene ce au loc în grup, supraveghează și îndrumă întreaga activitate a clasei”. Din acest punct de vedere, se poate observa
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de comunicare. Indiferent de caracteristicile psihosociale ale celor ce comunică, aceștia sunt parteneri (nu opozanți, subordonați etc., indiferent de statutul profesional) de comunicare.” În cadrul interacțiunii profesorelev, comunicarea didactică îndeplinește mai multe funcții: funcția informativă, de transmitere a mesajului educativ; funcția formativă, de stimulare/dezvoltare a tuturor capacităților psihice; funcția educativă, de transmitere a influențelor educaționale, de coeziune și afirmare a grupurilor școlare; funcția de evaluare și reglare a procesului de predare-învățare; funcția de rezolvare a problemelor educaționale și a conflictelor școlare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
disciplină asigurată numai prin interdicții și solicitări, tranzacții compromițătoare, reacții exclusiv punitive la eșec, încurajarea vedetismului și multe altele), atunci vom putea acționa în cunoștință de cauză în sensul prevenirii blocajelor și, respectiv, al deblocării fluxului informațional și de influențare formativă în relația profesor-elev. Pentru înlăturarea blocajelor în comunicare se pot folosi diverse modalități, unele dintre acestea fiind arătate în continuare. * Folosind unele strategii activ - participative de predare și învățare, profesorul trebuie să îi determine pe elevi să aibă inițiative, stimulează
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mândrie Cetatea Neamțului de atâtea veacuri" (I. Creangă-"Amintiri din copilărie"). LECTURA SUPLIMENTARĂ Gânduri ale unui bun român: (M. Eminescu) Literatura pentru copii este variată și complexă prin: -caracterul informativ (cognitiv)- bogăție de informații; -expresivitate - virtuți estetice ale limbajului; -caracter formativ - mesaj artistic capabil să formeze și să modeleze caractere, să stimuleze dorința de cunoaștere, să pună în valoare imagini vizuale, auditive sau motorii, să identifice jocuri de umbre și lumini, susurul izvorului, murmurul apei, freamătul de codru, mișcarea personajelor, să
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
acțiuni tactice ale jocului. În elaborarea lucrării, problemele abordate au fost tratate în capitole distincte, cuprinzând tehnica, tactica și metodica jocului, considerând această formă ca fiind cea mai indicată pentru informare și învățare. Autorul Capitolul I INTRODUCERE 1.1. Influențele formative ale jocului de badminton asupra organismului Jocul de badminton face parte din grupul sporturilor spectaculoase și complexe, care contribuie din plin la întărirea sănătății, dezvoltarea fizică armonioasă și creșterea capacității motrice a oamenilor. Datorită spectaculozității și complexității lui, el se
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
dezvoltate prin practicarea badmintonului. 1.2. Formele practice și teoretico-metodice ale jocului de badminton Ca proces social și istoric general, fenomenul de practicare a exercițiilor fizice s-a constituit și a evoluat în două direcții principale: * una cu caracter preponderent formativ, numită educația fizică; * una cu caracter competitiv, numită sport. Educația fizică este un domeniu distinct al practicării exercițiilor fizice care are obiective, mijloace, metode și forme de organizare proprii. Este un proces complex, stabilit de obicei la nivel național și
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
răspunderea pentru ca pregătirea lui să fie astfel realizată încât, orice împrejurare, el să se poată adapta pentru a răspunde în mod adecvat, cu maximum de promptitudine și eficiență, cerințelor social-economice. Un deziderat important al învățământului modern este asigurarea caracterului său formativ prin deschiderea unui orizont larg de pregătire a elevului spre perspectivele concrete ale vieții de mai târziu în vederea integrării socio profesionale optimale a viitorilor muncitori. Adaptarea școlară nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor . Aceștia se referă la preferințele pe
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
are responsabilitatea de a realiza o corespondență între actul transmiterii/ comunicării de informații și actul receptării și însușirii informațiilor. Procesul de evaluare antrenat de către trei factori principali- profesorul, elevul deficient de auz și părintele-, este realizat prin evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și evaluarea sumativă (finală). Evaluarea scrisă (în cazul terapiilor prin stimulare cognitivă, formarea autonomiei personale, socializare) și evaluarea practică (în cazul terapiilor ocupaționale și ludice) sunt unele dintre cele mai folosite modalități. Strategiile de evaluare trebuie concepute, astfel încât
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
reciprocă, notarea reciprocă; testele de confirmări sau corectări imediate ale răspunsului. În contextul educației speciale, rezultatul învățării școlare trebuie privit sub două aspecte: unul informativ, care constă în asimilarea unui conținut informațional util, a unor scheme de acțiune și unul formativ, care urmărește formarea și dezvoltarea personalitații elevului. Evaluarea devine un concept riguros ce necesită stăpânirea procedurilor de evaluare și respectarea unor cerințe precum faptul că întrebările trebuie să fie centrate pe obiectivele operaționale, să fie corect formulate, să fie însoțite
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]