2,106 matches
-
găsit, cu toate că n-ar fi trebuit să fie consemnat. Vorbeam, Întins, cu mîinile sub cap. Rex latră În curte, cine știe de ce latră, Îmi spuneam. Eu Îmi răsfoiesc jurnalul, o părere, de jurnal, nu unul propriu-zis, ci sporadic, cîte o frîntură de zi apoi o părăsire Îndelungată, urmînd o reluare și iar... E cea mai condamnabilă neglijență; dacă aș fi ținut un jurnal cu adevărat, eram salvat, dar mai ales timpul acela care a căzut definitiv, nu mai are cine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
eram, nici mai tîrziu n-am fost, un asemenea Înotător, abia dacă puteam să dau din mîini, să plutesc sau nici atît. Ea avea tăria fixității cu care mă privea și căreia cu greu mă puteam sustrage, doar numai În frînturi de timp. „Cine ești?” Întrebai, dar de data asta numai În gînd. Cuvintele nu mai răzbăteau la suprafață. Tot ce se Întîmpla mi se părea În afara realității. Poate chiar era. Nu mai știam dacă trebuie să-i vorbesc la plural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
am redescoperit fiecare în parte, prin diverse sertare și sertărașe ale memoriei, pe care nici unul din noi nu le mai deschisese de peste 15 ani, amintiri care au ieșit de acolo cu amănunte și, pentru mine cel puțin, chiar cu răscolitoare frînturi de dialoguri. Oameni din care nu-mi mai aminteam decît numele au ieșit din acele sertare cu vorbele lor și cu sentimentele mele de atunci față de ei. Mă întreb însă cîte asemenea sertare și sertărașe ale memoriei mele nu vor
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
lăsăm pe ceilalți să ne cotrobăie în intimitate. Sau o expunem de bună voie. Sperînd ca asta să ne fie de folos. Să ne elibereze. Să ne ajute să ne cunoaștem și să ne rezolvăm viața, ce mai!... Dialoguri absurde, frînturi de fraze aberante, lipsite de sens, inhibiții, droguri, întîmplări fel de fel, vinovății, obsesii, slăbiciuni, frici conviețuiesc într-un text special, frust, dur, dar foarte puternic pentru mine. Ceva în același timp obișnuit și neobișnuit. Și ca scriitură, și ca
Șase personaje în căutarea.. - Despre senzualitate. Și Radu Afrim - by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8661_a_9986]
-
1911-2005) ce cuprind însemnări privitoare la editarea unei riguroase selecții din opera lui G. Ibrăileanu 8, precum și la proiectul lui Pericle Martinescu de a publica un amplu studiu despre edițiile „poetului nepereche“ în arhicunoscuta colecție Eminesciana a Editurii „Junimea“. Aceste frânturi de gânduri ale unui veritabil moralist vor contribui, esențial, la întregirea imaginii fixate în conștiința contemporanilor și, evident, într-o posteritate ce interoghează necontenit și așteaptă răspunsuri cât mai convingătoare. * Iași, 29 aprilie 1970 Stimate tovarășe Teodor Vârgolici, Am primit
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
nu, nu se stinsese pentru totdeauna acest surâs complice supus, stăpânit și tăcut al ființei ei lăuntrice... Cum, nu ne sărutăm și noi doi puțin?! Daaa, nici vorbă... "Lasă-mă să vorbesc, parcă îmi sugera (dar uneori îi scăpau și frânturi de idei), tu nu ești o problemă, știu că ești superior, cu mine e ce e... știu că ții la mine, nu prea mult, nu poți încă să mă iubești, acum mai degrabă iubești iubirea, ai vrea să iubești, chiar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
luptei din cealaltă galaxie; și am sentimentul teribil că ceva grozav s-a întâmplat iarăși." Gosseyn Trei nu avea timp să-și facă procese de conștiință. Pentru că exact în același moment simți o senzație ciudată în cap. Îi trebuiră câteva frânturi de secundă până ce memoria cumulată a lui Gosseyn Doi și Gosseyn Unu, (nu, el nu avea mișcări fizice personale asociate), să identifice senzația. Apoi... Doamne, Dumnezeule! Ceva încerca să pună stăpânire pe mintea sa... Cele douăsprezece minute prezise de Leej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și celuloză: Vaillant-urile, almanahurile „Scânteia“, vederile de epocă scrise pe spate cu cerneală roz, ghidurile montane, colecția ziarului „Curentul“ pe iulie-august 1940, Legendele Olimpului (repovestite de Alexandru Mitru), manualul micului grădinar, pozele sepia ale militarilor de la Oituz, cărămizile de „Omagii“, frânturi din colecția BPT, Rebarbor, Simion Săveanu, hărțile Cadrilaterului, Un om adevărat de Boris Polevoi, albumele Luchian și Mützner, poeziile lui Minulescu, O lume dispărută - toate străluceau stins în pupilă, sub mișcarea pofticioasă a pleoapelor. O dată pe an, de 1 martie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dreptul: un sărut într-un cinematograf, o vorbă bună după o ceartă cu maică-sa la telefon, un buchet de flori lăsat de 8 Martie pe noptieră. O imobilizam într-un pat imaginar, aducându-i cadouri peste cadouri, mângâieri și frânturi de conversații flatante, care nu avuseseră niciodată loc, gesturi și vorbe alese, măsluite cu luni, zile și ore, din ce în ce mai greu de refuzat. Cu temerile, mergea chiar mai ușor, trebuia doar să știi când să apeși pedala și să iei piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nici nu-i trecuse prin minte să plece; părea că a uitat cu totul de lume și era gata să stea și doi ani la rând în locul în care i s-ar fi arătat. De sus ajungeau uneori la el frânturi dintr-o discuție alarmată. Nici el n-ar fi putut spune cât a stat aici. Se făcuse târziu, se lăsase întunericul. Deodată, pe terasă intră Aglaia; părea calmă, deși era puțin palidă. Văzându-l pe prinț, pe care „evident, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-și facă apariția ca însoțitor al doamnei Belokonskaia. De faptul că va veni Belokonskaia prințul aflase cu vreo trei zile înainte; despre serata propriu-zisă fusese prevenit doar în ajun. Desigur, observase aerul preocupat al membrilor familiei și chiar, după unele frânturi de discuție și aluzii îngrijorate, își dăduse seama că aceștia se temeau de impresia pe care o poate face el. Dar Epancinii, toți ca unul, își făcură ideea că el, în simplitatea lui, pentru nimic în lume nu este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
documentară) cu interpretări ale poeziei ca rezultat al transfigurării creatoare a experienței, în care meșteșugul (craft) joacă și el un rol important, "Daddy", poezia socotită centrală în opera Sylviei, poate da răspunsul cel mai clar: da, Sylvia Plath nu aruncă frânturile de experiență personală, chiar traumatice, dar sfidează, exagerează și mitizează în scopuri artistice. Sylvia, cu sprijinul mamei, evitase să își reamintească momentele triste ale copilăriei, în care figurau boala și apoi moartea tatălui atunci când fata avea doar opt ani, o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
va încerca să îmbrățișeze cu privirea întreaga noastră viață națională, pentru a o înfățișa în lumina postulatelor evangheliei ortodoxe”. Publicația își propune să ofere „pilde și îndemnuri spre a zidi caractere”, să zugrăvească chipuri de mari înaintași și să publice „frânturi din istoria măririi noastre naționale”, scrieri literare educative, dar și povățuiri pentru viața cotidiană. Primul număr include câteva articole privitoare la dogmă, precum și un fragment din misterul creștin ortodox Cerurile spun de Victor Papilian (piesă care va fi publicată până în
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
ezoterice, cu miturile păgâne și cu cele creștine. Dar se afla și în postura monarhului absolut, care trebuia să rămână dedicat ritualurilor creștinismului strict, catolic, riguros. Prin urmare, asemeni marilor inițiați alchimiști, alege calea artei pentru a arăta profanilor o frântură din marile secrete ale lumii, transmițând un posibil mesaj cifrat:„eu Regele Soare, cunosc dedesubturile lumii. Însă, dat fiind că imaginea mea actuală trebuie să reflecte religia timpurilor pe care le trăim, aleg să nu duc până la capăt ritualul inițiatic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pavel îi șoptește bătrânului comunist interpretat de Nucu Păunescu : „Ai să pici în fund, am fost numit directorul uzinei”. Este mecanismul pe care scenaristul Popovici îl va folosi cu măiestrie în tot filmul : contrapunctarea momentelor „înalte”, ideologice, morale, politice, cu frânturi „omenești”, „din viață”, care le înalță și mai mult pe primele. Tov. Stoian dă la păstrăv pe râu. Întoarce o privire lungă către cuplul tânăr Duma- Ana, ea în costum de baie, hârjonindu-se pe pajiște. E o privire de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Arhitectura, transcendentul prin care sensibilitatea se concretizează în frânturile unor linii drepte. Spiritul visător vibrează în acorduri rigide care înnobilează pași severi și perpendiculari. Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
Arhitectura, transcendentul prin care sensibilitatea se concretizează în frânturile unor linii drepte. Spiritul visător vibrează în acorduri rigide care înnobilează pași severi și perpendiculari. Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli care sfidează aparența. Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
nu au bani să plătească asigurări pentru case (... dacîmi dați dumneavoastrî), 2) profesorii trăiesc foarte greu În această Țară, 3) situația ei, a doamnei P, este una specială: este singură (fără soț) și are un copil În Întreținere. Avalanșa de frânturi lingvistice exprimă avalanșa de sentimente care Îi definesc coordonatele interne În calitate de receptor al unui asemenea enunț. Starea psihică atât de “efervescentă” a profesoarei pare a fi determinată nu atât de gravitatea situației sale, cât de faptul că acest lucru nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trebuie să fie aceleași indiferent de țara în care își desfășoară activitatea specialistul. Acestea se dobândesc printr-o formare continuă, bazându-se pe aptitudinile individuale. într-un articol, Jean Michel spunea: în societatea cunoașterii, nu mai gestionăm suporturi [informaționale], ci frânturi de informații. Mediul informatic a cunoscut o dezvoltare fără precedent: web2, cartea electronicaă, fotografii digitale, televiziune digitală, programe de socializare de tipul:Facebook, Twitter se impun din ce în ce mai mult. Misiunea specialistului din info-documentare a rămas acceași, doar activitatea s-a diversificat
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și dorințelor”, dar nu în sensul „reprezentărilor unor lumi nefamiliare”, „drept cauze ale abilității noastre de a face o mulțime de alte lucruri...fără a fi necesar să interpretăm aceste din urmă abilități drept funcții ale unei abilități cognitive sporite...frânturi de poezie care ne provoacă fiori pe șira spinării, expresii non-propoziționale care reverberează neîncetat, care schimbă eurile noastre și modelele noastre de acțiune, fără a ajunge vreodată să exprime credințe sau dorințe”. (Rorty, 2000:294-295). Prin urmare, accentul cade pe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
îl sintetizează în enunțul: „arta este formă semnificantă”. Warburton consideră că ideile lui Bell despre obiectele artei, despre forța lor generatoare de emoție estetică, despre relevanța combinațiilor de linii, forme și culori și despre relațiile dintre ele pot oferi:„o frântură din structura lumii de dincolo de aparențele ei”. Warburton crede că teoria lui Bell definește, în esență, maniera de abordare a unor post-impresioniști ca Cezanne, Matisse sau Picasso care: „în ciuda înclinației spre abstracțiune...au făcut ceea ce fac artiștii dintotdeauna: au creat
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
la Hărlău, militari de excepție care și-au adus o contribuție hotărâtoare la învingerea Ungariei bolșevice, eliberarea Ardealului, respingerea armatelor ungare și ocuparea pentru câteva luni a Budapestei. Nu este o lucrare vastă, însă pentru locuitorii Hârlăului este revelația unei frânturi din istoriei acestui oraș, aflat la 630-a aniversare de la atestarea documentară (1 mai 1384). Colonel în retragere Miron Dumitru Hârlău 2014 1. Premizele constituirii Corpului Voluntarilor Ardeleni Primul război mondial, pe lângă lanțul nesfârșit de moarte, suferințe și nenorociri, a
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
acumulată în peste 40 de ani în lumea informației - tinerilor specialiști din structurile infodocumentare, tuturor acelora ca re doresc să se implice în meseriile profesiei. Nicoleta Marinescu <citation author=”Jean Michel”>„În societatea cunoașterii , nu mai gestionăm suporturi [informaționale], ci frânturi de informații“</c itation> Jean Michel <contents> CUPRINS Nota autoarei....................................... ...........13 Prefață Științele informării și documentării - dinamica unui domeniu profesional și de cercetare ................. 15 Colecțiile structurii infodocumentare (întreb.1 22)............................................ ......21 Prelucrarea resurselor ........................................30 Descrierea fizică (întrebări 23-52) ....................... 30 Indexarea
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
lor contemporane, ne deschid porțile sufletelor lor de actori naivi ai penelului.” În anul 2008, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, redeschide porțile pentru artiștii naivi, la inițiativa referentului etnograf Margareta Mihalache, organizând o expoziție sub titlul „Frânturi de vitalitate”. Inițiativa a urmat și în 2009, prezentând pe simeze lucrări ale pictorilor naivi. Artiști participanți la expoziția Frânturi de vitalitate, Botoșani, 2008 A Acasandrei Valentina 1963 Pictor Născută la 26 octombrie în Iași. Studii: Liceul de Artă „Octav
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, redeschide porțile pentru artiștii naivi, la inițiativa referentului etnograf Margareta Mihalache, organizând o expoziție sub titlul „Frânturi de vitalitate”. Inițiativa a urmat și în 2009, prezentând pe simeze lucrări ale pictorilor naivi. Artiști participanți la expoziția Frânturi de vitalitate, Botoșani, 2008 A Acasandrei Valentina 1963 Pictor Născută la 26 octombrie în Iași. Studii: Liceul de Artă „Octav Băncilă”, Iași. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Gheorghe Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii în viață, Ed. Timpul, Iași
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]