2,125 matches
-
o văzusem în întuneric, la lumina lunii, și care dispăruse acum, de teama luminii veiozei. Am stâns-o și am trasat frântura imaginar pentru că se ascunsese cu totul. Când am aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre tavan. Cineva mă cerea aproae, acolo undeva, în frântura aceea striga un glas, un glas pe care îl resimțeam în
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
aprins din nou veioza frântura era acolo, sau mai degrabă replica frânturii, acea fâșie pe care am trasat-o cu creionul. Am închis ochii și am simțit că ceva mă atrage spre tavan. Cineva mă cerea aproae, acolo undeva, în frântura aceea striga un glas, un glas pe care îl resimțeam în piept, aproape un destin care stătea încuiat înăuntrul meu și plângea cerându-se liber. Am luat un scaun care era aproape și m-am urcat pe el atingând tavanul
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
Erau niște făpturi cu trup de nevoie care se doreau repoziționate. Am pus vârful creionul pe tavan și am început să desenez mici casetuțe, către care, linii continue și curbe, șerpuiau că niște căi de acces. Ceea ce se născuse din frântură călătorea către casetuțe irigându-le. Se dezvoltase un labirint ca un interior omenesc, sau ca un spațiu citadin și simțeam nevoia să-l extind. Mi-am dat scaunul mai în stânga, apoi mai în dreapta, și am umplut tavanul de casetuțe care
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
casetuțe irigându-le. Se dezvoltase un labirint ca un interior omenesc, sau ca un spațiu citadin și simțeam nevoia să-l extind. Mi-am dat scaunul mai în stânga, apoi mai în dreapta, și am umplut tavanul de casetuțe care comunicau cu frântura la fel ca și celelalte. Apoi am simțit nevoia unei protecții și am venit în jurul fiecărei casete îngroșându-i pereții și întărind fortificațiile. E de ajuns. A năpădit afară ceea ce stătea ascuns, ceea ce nu-și găsea locul. Acum sunt mai
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
brusc, ridicându-mi genuncii în bărbie, parcă încercând să fac loc soarelui. Ori poate noaptea care a căzut peste mine ca o pătură mi-a răcit sângele? Am dat cu ochii de tavan și am văzut că totul prinsese viață. Frântura din tavan crescuse parcă și tot sistemul era din ce în ce mai viguros. Trăia și începea să se înzdrăvenească. Era o tăcere deja familiară. Am sesizat pașii unei femei trecând prin fața ușii mele și apoi s-a oprit. I-am auzit capul lipindu
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
ea. M-a privit și a cocoțat din nou privirea cu același spirit analitic, la fel ca și femeia care îmi adusese mâncarea, numai că de data asta părea cu mult mai profund. Încerca să izbutească ce se ascunde în frântura tavanului și mai ales care este mesajul meu, unde vroiam să ajung cu asta. S-a întors către geam și l-a deschis lăsând aerul curat să se bulucească asupra mea. -O să trimit să zugrăvească tavanul. -Până mâine o să
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
până la urmă nu te alegi cu nimic din conținutul lor>>.” Konstantinos Tsatsos 662. „Ca să începi să vorbești tu, trebuie să tacă mai întâi cărțile sau să fi vorbit viața. Și viața este o carte. După cum orice carte mare este o frântură de viață condensată.” Konstantinos Tsatsos 663. „Cartea poate fi și un stimulent, dar și o povară. Depinde de carte, dar și de modul în care știi tu să o folosești.” Konstantinos Tsatsos 664. „Deschide cartea, ca să înveți ce au gândit
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Ca viața preț să aibă și moartea s-aibă (preț) Deci aruncând în lături acele mii de cărți Care privesc viața din patruzeci de părți Și cred cum că o lume, o inimă se schimbă Cu dezlegări ciudate și cu frânturi de limbă.” Mihai Eminescu 754. „Nu lua comoara, ia cartea.” Proverb persan 755. „Cartea e izvorul cunoștințelor.” Proverb persan 756. „Cartea-i mai scumpă decât o comoară.” Proverb persan 757. „Cartea e cheia științei și a înțelepciunii.” Proverb persan 758
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Volumului i-am dat titlul Contrabanda memoriei Întrucît, printr-o astfel de operațiune ascunsă privirilor obișnuite, Încercam a tra fica peste frontierele timpului, din trecutul meu sau al altora, imagini ce mă prinseseră din urmă, ispitindu-mă să scriu. Din frînturi de povești și din țăndări de vise rostite cu voce tare, m-am Încumetat să refac mozaicul aventurii americane a mamei Floare, după cum mi-a fost ea istorisită de bătrînă, după cum am completat-o cu amănunte aflate de la fiica ei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la urmă, iar dacă nu recu nos cute, măcar reconstituite. El afirmă, iar eu confirm că am Întîlnit lumina acestei lumi doar prin vreo nouă așezări, Între care cinci sate din ținutul Sătmarului. Din trei dintre acestea am zărit doar frînturi. Răteștii Însă Îi cunosc pe toate cusăturile și cred că mă descurc destul de bine și cu Pișcarii. Syrioții ar putea observa, cercetînd cristalele din capul meu, că de Rătești e legată culoarea verde, iar de Pișcari cea galbenă. E satul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
focului din ’14-’18, cînd el fusese Înrolat de austrieci, nu de unguri, selectat direct din regimentele de gardă imperială de la Viena unde și făcea cătănia. Am stat prea puțin În preajma lui ca să-mi fi rămas mai mult de două-trei frînturi de peliculă din istorisirile sale. Astfel, știu că În Germania, unde a ajuns În ’43, s-a ocupat de aprovizionarea trupelor. Avea la dispoziție un atelaj cu care transporta alimente, muniții, combustibil, efecte militare. În țara lor, nemții recurgeau deja
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Fiecare poem din cartea de față cultivă teatralitatea, lăsând-o să coboare printre versuri, asemeni cortinei, între acte sau schimbări de decoruri interioare.“ Tot Doina Uricariu prezintă ca pe o realizare artistică meritorie ruperea frecventă a textului, practicată de autoare: „Frânturi de mărturisiri și dialoguri, desprinse unele din altele, cum ai elibera intimitatea unei cutii cu surprize, poezia Iulianei Petrian din volumul Aplauze înscenează și pune în scenă emoții, metafore, sentimente catifelate, un muzical monolog despre a fi sau a nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Vasăzică, un poet care târcolește după soartă este un embrion în stare oximoronică. Așa o fi. Dar ce legătură are asta cu poezia? Jocul de -a poezia Marian Ruscu scrie poezie cu dezinvoltura cu care cineva, fără ureche muzicală, fredonează frânturi de melodii mergând pe stradă. Totul în volumul său de versuri Jar printre friguri (Emia, Deva, 2007), începând cu titlul însuși, este improvizat și ieftin-spectaculos, lipsit de substanță lirică. Spontaneitatea excesivă, suficiența, convingerea că scrierea poeziei e o treabă simplă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
braț, cerându-le parcă să nu-l învinovățească. — Puteți pleca, spuse fermierul drept încheiere. După o clipă, spațiul din fața lui era gol, și nu se mai auzi decât lipăitul pașilor desculți dibuind prin întuneric drumul de-a lungul potecilor, și frânturi de vorbe din ce în ce mai mânioase. Jonas rămase lângă el. — Ei bine, Jonas? — Anul ăsta nu vreau să trag. Fermierul așteptă o explicație. Nu îl neliniștea ordinul pe care-l dăduse. În toți anii ăștia de când conducea ferma, încă nimeni nu fusese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
vodă dincolo de Nistru și care Îl doborâse pe Eminek baatur dintr-o singură lovitură de spadă. Căpitanul Oană. Alexandru auzi numele tatălui său tot mai des pe măsură ce se apropiau. Dar nu spuse nimic. Continuă să călărească În tăcere, acumulând imagini, frânturi de discuții, scăldându-se parcă În mirosul de pădure umedă, care Îl Înlocuia pe cel sărat al lagunei, amintindu-și uneori plecarea lui spre Veneția după atacul de la Albești, fragmentele de codru văzute atunci pe geamul trăsurii. Ajunseră la Cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mult mai clar. - Au trecut prea mulți ani În care n-am putut face nimic altceva decât să mă pregătesc. Și să lupt. Și să aștept. Iar acum vreau să fac totul dintr-o dată, deși nici eu nu Înțeleg decât frânturi din tot ce se Întâmplă. Vom discuta Întâi noi doi, noaptea asta. Mâine vom hotărâ ce măsuri trebuie luate. - Luminăția sa sultanul intră În Ak Sarai! anunță unul din Cuceritori. - Se pare că mai sunt și alte priorități... spuse Amir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
traduse. Albi la față, se ridică de pe scaunul așezat În apropierea sultanului și se duse la fereastră. Sultanul rămase Încremenit fiindcă Înțelesese și fără traducere. Dar totul i se părea imposibil. Știa că Cei Patru Îi ascund multe, dar prinsese frânturi din discuții privitoare la căutarea unui copil. Revenirea acestuia era o primejdie de moarte pentru ei, dar și una pentru imperiu. Și acum, iată-l aici. Căci numai despre el putea fi vorba, despre acest tănâr cu ochi albaștri, căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai aproape de el. CÎnd ei sosiseră, Însă, sultanul nu se mai afla În tabără. Din câte Înțelegea Oană, plecase spre nord-vest, mai sus de ținutul Romanului. Lăsase, totuși, ordine limpezi. Din acele ordine, strigate de comandanții de detașamente, căpitanul Înțelese frânturi din realitatea războiului. Trupe suplimentare erau trimise spre Orhei și Cetatea Albă. Două regimente de ieniceri porneau spre Cetatea Neamțului. Grosul armatei era convocat peste două zile pe malul pârâului numit Valea Albă. Acolo, se pare, voievodul blocase trecerea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
viața de dinainte va străbate În sfârșit prin crăpături și Îi va umple visele ca un torent fierbinte și Învolburat, Încărcat de amintiri. Aceasta nu se Întâmplă Însă niciodată, așa că nopțile Îi sunt pustii și fără vise. Uneori, arareori, Întrezărește frânturi dintr-o imagine, una singură, ceva care abia pâlpâie, pentru a dispărea imediat: mucegaiul negru de pe un perete de beton, lemnul zgâriat al picioarelor unei bănci de școlar, tavanul unei Încăperi lungi și Întunecoase, o pânză, o masă cu tăblia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ungher Îi e binecunoscut, constată că poate să reînvie atunci când dorește fiecare clipă trăită În această casă cu un singur nivel, construită din bârne și din ciment. Alteori Încearcă să evoce câte ceva din vremea petrecută la orfelinat, să așeze laolaltă frânturi care i se Învârtesc În minte, Însă nimic nu se Înfiripă și se simte pedepsit pe loc. N-ar trebui să se poarte atât de prostește. Doar știe că oricât s-ar chinui, primii cinci ani o să-i scape Întotdeauna
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spre colina care domina satul. El avea un pas ușor și sprinten. — Eu am plecat din Buru la patru ani. Părinții mei s-au Întors În Olanda. Așa că nu știu chiar nimic despre locurile-acelea. — Nu-ți amintești nimic? — Doar niște frânturi. — Eu țin minte tot, vreau să zic chiar tot! Bine, nu chiar din clipa când m-a făcut mama, uite că de-asta nu mi amintesc, dar Îmi aduc aminte de lucruri care mi s-au Întâmplat pe când aveam doi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
numai vreo zece ani, până la numai treizeci și doi de ani, când a fost Înghițit de mare. Se dusese cu mica lui pirogă departe, În larg. Cu coca ei frumos pictată, barca a Înfruntat valurile mari din dimineața aia, după frânturile mărturiilor ori ale relatărilor reproduse de către cei care aflaseră cine-știe-cum de Întâmplare. Toate acestea au fost Între timp strânse laolaltă și au devenit legendă. El cunoștea bine marea, orice școlar cunoaște faimoasele lui versuri „Marea mi-e patrie, / Glie și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Doctorul Îmi spune că o să rămân cu un mers mai curios. Dar cred că greșește. A râs, un râs limpede, plăcut, care a făcut-o să se simtă mai bine. Dar ce s-a Întâmplat, de fapt? Am auzit doar frânturi. Karl a oftat și a Înclinat capul. — E groaznic. Nu Înțeleg cum e cu putință să facem altora așa ceva! A stat pe gânduri un moment, cu ochii la picior. Eram la Walter, la cină. Tocmai ne așezasem la masă, când
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sute de kilometri de casă, Își dădea seama că nu-i așa. Amintirile triste sunt mai persistente. Uneori Însă tristețea limpezește lucru rile, iar limpezimea aduce cu ea o anume liniște. Asta simțea acum Adam. În noaptea din ajun, când frânturi de imagine din viața trecută Începuseră să-i revină, căzuse Într-un somn adânc, În vreme ce durerea din piept se mai potolise și lăsase loc unei senzații de amorțeală aproape confortabile. Își amintea că Z l-a sărutat pe frunte, Își
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lucrurile pe care vor ele să le știe cu precizie. Ce altceva s-a mai acoperit: lucruri înghițite rușinos, fapte ascunse sub deghizări diferite. Care se cuibăresc ca lindina păduchilor în țesătura sacului. Cuvinte evitate printr-un exces de cuvinte. Frânturi de gând. Lucruri care dor. Încă mai dor... El se numea Noi-nu-facem-așa-ceva M-am surprins pe când răsfoiam înapoi și m-am privit cum săream pagini și cum, acolo unde se căscau hăuri, mâzgăleam ornamente și omuleți din liniuțe. Înflorituri inutile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]