1,973 matches
-
ultimii de ani de Humboldt ar fi putut fi, credeam, dezamăgirea tot mai profundă față de frivolitatea „angajării” intelectualilor În mișcările politice cărora le sacrificaseră luciditatea și cărora le concesionaseră ieftin nevoia de transcendență. Într-o plăcută cină la același restaurant franțuzesc din Vermont, În vara lui 2001, de data asta, Bellow s-a trezit brusc din apatie când editoarea sa, o indiană cam fandosită, după ce Întrebase pe fiecare ce crede despre „actuala decădere a culturii americane”, ajunsese și la el. Brusca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe genunchi, presupun: „Cacialma, ce zici? Turcesc, cuvânt turcesc, e clar. Ca și mahala, ca și sarma, narghilea, ciulama, nu? Dar cică, ce părere ai de cică? Și... cicăleală? Turcesc, tot turcesc. Colibă e slav. Influențe... Meseriile sunt nemțești, florile franțuzești... dar rastel vine din italiană: rastello. În latină: rastellum. Ca și rău, tot din latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și am aprins-o cu bricheta. Mi s-a părut tare ciudat gustul ei după atâta abstinență. Am amețit și mi-au amorțit vârfurile degetelor de la ambele mâini. Am intrat apoi în patiserie și am cumpărat patru tarte. Aveau nume franțuzești lungi și complicate, pe care le-am și uitat în clipa în care vânzătoarea le-a băgat în cutie. Învățasem eu ceva franceză în facultate, dar am uitat tot. Vânzătoarea arăta excelent, dar nu se pricepea la împachetat. Nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
prima dată în „Convorbiri literare”, apărută în volum în 1908, cu premiera la 22 februarie, în același an, la Teatrul Național din București) a înrâurit reacția comentatorilor care, cu rare excepții, au crezut că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
încă din prima carte și care aici erupe nestăvilit, purtând amprenta unui expresionism întunecat. SCRIERI: Gramatica morții, București, 1995; El-Roi, București, 1997. Traduceri: Helen și William McAlpine, Povești și legende japoneze, București, 1998; Barbara Léonie Picard, Legende, povestiri și basme franțuzești, București, 1999; Robert van de Weyer, Islamul și Occidentul, București, 2001; Geraldine Macaughrean, O mie și una de cărți arabe, București, 2002. Repere bibliografice: Marian Drăghici, Un poem matein, TMS, 1996, 3; Delia Cursaru, Tristețea „on line”, O, 2000, 6
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
basm horror în Antoku. Al doilea volum se deschide cu Divertisment cu Hamilkar Gabler - narațiune istoriografică fantastică, articulată pe tema diavolului și a „istoriei”, de unde o sumă de revelații-evenimente contrafăcute. Voltaire și Ignațiu de Loyola e o nuvelă de salon franțuzesc despre conflictul dintre scepticismul raționalist și militantismul greoi al doctrinei salvării, conflict tratat burlesc și rezolvat în aceeași manieră a ambiguității de semnificație. Într-o povestire pe o faimoasă temă iudaică, Golem, care reia motivul clasic în cheie parodică, dar
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
culturale este oricum compromis. Ieșim, Încet, dintr-o epistemă și intrăm Într-una În care identitățile culturale devin mult mai laxe. Se va uita faptul că niciodată nu a existat un discurs românesc, așa cum se uită că există un discurs franțuzesc. French Theory, titlul lui Franșois Cusset, vine să certifice că semnificațiile dacă nu chiar sensul discursului francez vine din altă parte, dinspre alt discurs. La fel și adjrectivele frenchy sau french determinînd substantivul literatură, sau ficțiune. Dinspre cel anglo-saxon care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pretenția estetică a armoniei. În sfîrșit, din preeminența monologului interior În fața celorlalte forme de discurs reiese ultima tendință Întruchipată de cartea lui Emmanuel Adely, minimalismul formal. În ciuda tematizării, cel puțin la nivel freatic, a excesului, veți fi remarcat deja: romanele franțuzești nu sînt lungi. Nu sînt lungi pentru că Istoria a făcut infarct, memoria o poate cel mult parazita, hrănindu-se cu ceea ce, intempestiv și capricios, Învie din ea cînd și cînd, ca-ntr-un spectacol absurd. Dacă literatura redă voci pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai reputate contribuții europene - germane, franțuzești și românești. Este prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe analiza cauzalității sociologice, îndeosebi a legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic” al sociologiei clasice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1986 stabilindu-se în SUA. Debutează în 1960, în „Luceafărul”, dar în volum publică abia în 1970 proza umoristică Locatarii din Strada Fecioarei. Recunoașterea și-o va câștiga însă datorită genului de aventuri, intrigă și spionaj, mergând pe o filieră franțuzească, de tipul romanelor de capă și spadă. Cele mai importante realizări ale scriitorului, evocări axate pe Evul Mediu românesc, centrate pe figurile lui Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul, dar și pe cele ale unor eroi „anonimi” exemplari, adevărate modele
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele Vestului îndepărtat (1966). Filmul va rămâne o constantă a preocupărilor sale: ca autor de
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
secolul al XIX-lea, a reprezentațiilor de la Curte, a clubului englezesc (model de asociere liberă constituit, cel mai probabil, în secolul al XV-lea și extrem de prolific în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea) și a cercului, corespondentul franțuzesc din secolul luminilor. Totodată, întrucât în orașele secolului al XVII-lea și ale celui de al XVIII-lea locurile publice se înmulțesc, c.l. va deveni din ce în ce mai apropiat de cafenea, de zonele de manifestare ale boemei și ale dandysmului. În
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
O replică vioaie animă piesele lui G., comediile îndeosebi (numai Iadeș și Sterian Pățitul apar în volum, în 1866), lipsite, altfel, de orice consistență și dând să se piardă într-un verbiaj obositor. Morala nu e absentă niciodată. Debitor literaturii franțuzești, comediograful preia de acolo subiecte, motive, uneori maniera. A mai însăilat piese istorice (Mircea cel Bătrân), cu monoloage emfatice, o ambianță lugubră și multe anacronisme, cuplete, pe care le interpreta amicul său I.D. Ionescu, „cânticele comice”, o revistă slabă, Ai
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici. Un exemplu tipic este cel al restaurantelor tradiționale (de pildă, chinezești, indiene, braziliene, franțuzești, italiene etc.) în orașele mari din țările dezvoltate. Relația dintre capitalul uman și antreprenoriat este un subiect important. Antreprenorii nu sunt în mod obligatoriu oameni cu un nivel ridicat de educație formală; pe deasupra, „psihologia antreprenorului” este în mod sigur diferită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
traduceri sunt tipărite, la fel ca și tălmăcirile pe care le meșterește de unul singur: piesa Fiica omului de Jean de Beer (1956) și romanul lui Aleksis Kivi, Cei șapte frați (1963), pentru care s-a folosit de o versiune franțuzească sau nemțească. Deși cu intermitență, a făcut și publicistică (portrete de artiști, note de drum, polemici), ocupându-se aproape numai de teatru - în „Vremea”, „Secolul”, „Facla”, „Rampa”, „Arta nouă”, „Caietele Teatrului Național”, ca și în „Viața românească”, „Veac nou”, „Steaua
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
o pastă. Pasta de ouă - 5 cartofi fierți, 5 ouă fierte tari, 200 g de unt, o ceapă tocată fin, sare și piper; ouăle și cartofii se pasează și se amestecă cu restul, până se face o pastă cremoasă. Pasta franțuzească - un ficat mare, fiert și măcinat se amestecă cu 4 linguri de unt, o lingură de muștar, o lingură de smântână, o ceapă tocată fin, 3-4 linguri de maioneză groasă, sare, piper și pătrunjel tocat fin. Pasta de fasole - 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la cuptorul încins timp de 20 de minute. CARTOFI ȚĂRĂNEȘTI 1 kg cartofi fierți în coajă, curățați, tăiați felii, se călesc în unt. La sfârșit, se servesc ca garnitură la fripturi și rulade de carne, presărați cu verdeață pe deasupra. CARTOFI FRANȚUZEȘTI CU CÂRNĂCIORI 6 cartofi mari, fierți în coajă, 4 cârnăciori, 2 cepe, sare, piper, delikat, 3 ouă, 300 g brânză telemea, 100 g unt Ungem o tavă cu 50 g unt, peste care punem cartofii curățați și tăiați rondele. În
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
colectivă, exercitată de mai mulți indivizi cu dotări superioare. Tot așa funcționează și o altă imagine, aceea a geniului ca dinastie 67. Nu o să mă aventurez într-o analiză amănunțită a acestor idei, care provin la Heliade Rădulescu din lecturi franțuzești, amestecând în grade variabile temele originale și compilațiile. Se poate însă observa faptul că geniile apar aici ca o clasă, aranjați în funcție de o logică serială. Concret, cursul de istorie a literaturii e conceput ca o amplă colecție de "geniuri": e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comune. În Renaștere, în spațiul francez găsim sub numele de marguerite un gen al culegerii de sintagme folositoare. Marguerite nu denumește aici planta, ci ilustrează un sens vechi, atestat în jurul lui 1130-1140: margerie, adică "perlă", sens păstrat în locuțiuni: dicționarele franțuzești 115 citează de pildă Jeter des marguerites aux pourceaux care are echivalent și în română. Una dintre aceste culegeri, cu numeroase ediții și reimprimări în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, se intitula Marguerites françoises ou Fleurs de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care le-ați trăit în detenție. Îmi spuneați de acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
amiază și până în zorii zilei următoare - și chiar și 3-4 zile, locuri unde șirul trăsurilor nu se mai termina, aducând și descărcând oaspeții, pe domnii în costume de epocă, doamnele și domnișoarele în rochii strălucitoare, purtătoare ale mirosurilor de parfumuri franțuzești care făceau „casă bună" cu aerul proaspăt al dealurilor noastre ori cu cel din câmpiile întinse, că erau astfel de locuri de întâlnire și la Grajduri, Dobrovăț ori la Scânteea, și la Solești ori la Codăești, existau și la Răducăneni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl face D-lui Richardson este că pierde din vedere măsura subiectului său și că se pierde în detalii: am dus un război necontenit cu această lipsă a proporțiilor". "Ca să placă la Paris, am socotit că-i trebuie o haină franțuzească", scrie La Place 649. Atitudinile se vor schimba în cursul ultimei treimi a secolului al XVIII-lea, în care se va arăta mai multă atenție față de originalitatea și geniul celuilalt, al străinului. Acum lumea începe să creadă că pitorescul, culoarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a discursului care să conțină și pasajul respectiv. Kulik precizează că pasajul `n discuție se regăsește doar `n stenograma neprelucrată a dezbaterilor de la consfătuire, iar traducerea din limba chineză realizată `n acel moment a fost și ea deficitară. O variantă franțuzească a textului poate fi găsită `n cartea istoricului François Fejtö, Chine - URSS..., ed. cit., (p. 199), fiind preluată din ziarul L’Humanité din 23 septembrie 1963. O variantă românească este redată de Paul Niculescu-Mizil `n volumul De la Comintern la comunism
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcu apariția corpolenta Dacie 1300, semn că omului de rând îi fusese rezervat ceva mai fain, că insul nostru era încurajat să țintească mai sus, cu de trei ori mai mulți cai putere - ca să nu mai vorbim de apetisantele piese franțuzești. Printre cei deciși să aibă parte de standingul celor cinci confortabile locuri ale incitantului produs, depusei la CEC șaptezeci de mii de lei, încrezător în spornic asigurata creștere ritmică a economiei naționale, la care, de altminteri, îmi aduceam modesta contribuție
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
servită în cea mai mare farfurie văzută vreodată, cât o piscină. Se pare că această descoperire care îi trezește autoarei ,bucurie" a fost și cea care i-a spulberat accentele caustice care ar fi penalizat oferta unui restaurant cu bucătărie franțuzească și cu grave greșeli de ortografie în meniul care i se înmânează consumatorului. Cu toate că nuanțele foarte critice lipsesc din descrierea fiecăruia din localurile frecventate, înlocuite fiind de observații ironice, sau doar punctate de exclamații în ansamblu, clivajele existente între ambianță
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]