1,758 matches
-
Mare, cantitatea de ioni bicarbonici a fost de 12018,97 mg/l în luna septembrie 1962. Acest lucru dovedește că apa nu poate fi folosită pentru fertilizarea terenurilor, iar suprafețele ocupate de aceste lacuri nu se pot utiliza. În orizontul freatic din arealul localităților Poiana Mare, Tunarii Vechi, unde concentrația de săruri ajunge la 2500 mg/l, apele nu sunt potabile. Stația Hidrometrică pentru ape subterane care se află la Poiana Mare, a realizat foraje până la 50 m. Apa recoltată din
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
50 m. Apa recoltată din forajul hidrologic Poiana Mare - Nord nu este nocivă asupra solului și poate fi folosită la irigații. S-a constatat că în partea de nord a comunei, folosirea sistemului de irigații a dus la ridicarea pânzei freatice. Creșterea rapidă a potențialului industrial și extinderea culturilor irigate, sporirea populației și modernizarea economiei naționale și locale nu se poate realiza fără asigurarea unor cantități tot mai mari de apă. Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
si apa din sol fiind optim. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării. Relieful minor, care predomină pe podul terasei, este constituit din dune și interdune remaniate eolian. Nisipurile aduse și sedimentate de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare slabă în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru cultura porumbului
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare slabă în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru cultura porumbului, cerealelor de toamnă, plantelor furajere. Lucrările de ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar prin lucrările de nivelare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru cultura porumbului, cerealelor de toamnă, plantelor furajere. Lucrările de ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar prin lucrările de nivelare, nu trebuie aduse straturi de sol din orizonturile inferioare fiind solonetizate. Relieful minor, pe care au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
nu trebuie aduse straturi de sol din orizonturile inferioare fiind solonetizate. Relieful minor, pe care au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
perioadelor de vegetație din era glaciară). Are o suprafață de 38 hectare, habitatul caracteristic fiind reprezentat de o turbărie acidă ombrotrofică, săracă în nutrienți minerali și hidrologic menținută în principal prin aportul precipitațiilor. Nivelul apei est mai înalt decât pânza freatică înconjurătoare, iar vegetația perenă este dominată de perne (movilițe) viu colorate de "Sphagnum spp." (ce permit supraânălțarea mlaștinii în partea ei centrală), "Erico-Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae p.p."). Peste fondul vegetației alcătuit din mușchi arctic
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
iarna, înmoinări ale gerului, ceață și chiciură. În timpul verii pătrund, uneori mase de aer fierbinte și uscat, de origine mediteraneeană sau nord-africană, provocând canicule cu temperaturi de până la 35-36șC. Hidrografia este formată din ape subterane și ape de suprafață. Stratul freatic este situat la adâncimi de 2-3 m în luncă și de 18-33 m pe dună, aceste ape având un caracter slab mineralizat, bicarbonatat, un debit redus și fluctuant în funcție de precipitații. În a doua jumătate a sec XX apele freatice au
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
Stratul freatic este situat la adâncimi de 2-3 m în luncă și de 18-33 m pe dună, aceste ape având un caracter slab mineralizat, bicarbonatat, un debit redus și fluctuant în funcție de precipitații. În a doua jumătate a sec XX apele freatice au fost poluate cu nitriți datorită folosirii iraționale a îngrășămintelor chimice azotoase. Din acest motiv dar și din cauza debitului redus nu pot fi folosite pentru alimentarea unui sistem de distribuție a apei potabile, locuitorii exploatând această apă pentru consum cu ajutorul
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
totdeauna pârâul Corna și pârâul Abrud care traversează orașul Abrud. În plus, pe partea stângă apar formațiuni din gresii poroase cu o frecvență de 80-90%, care accentuează infiltrația în subsol a soluțiilor puternic nocive, fapt ce va determina contaminarea apelor freatice și de adâncime din mai multe sate precum Muntar, Rodu, Bucium-Sat, Cerbu și a orașului Abrud.
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
a sănătății publice” și prin publicarea unei prime sinteze în revista American Scientist, dar se pare că deja, după trei ani de utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe „scăpări” importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracturare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului). Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni și EPA a încredințat propriului Birou de
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
300 de furnizori de buștean nu au putut lucra în zonă. Până în momentul erupții climatice, magmă dacită din vulcan a forțat flancul de nord din exterior aproape 150 m incălzindu-se apele subterane ale vulcanului, cauzând multe explozii de abur( erupții freatice). Pe 18 mai la 7 dimineața, vulcanologul David A. Johnston, care a avut sâmbătă noapte obligația de a observa aproximativ 10 km la nordul vulcanului, prin radio, rezultatele a laser-beam. Activitatea muntelui St. Helens în acea zi nu a prezentat
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
cei din cursul superior al văii Borod, se întâlnesc alunecări de teren. De asemenea se mai întâlnesc și pe Dealul Codrișoare în localitatea Cetea. Pe alocuri apar aflorimente și linii de izvoare care indică o zonă de descărcare a stratului freatic. Râul nu a secat niciodată , iar viiturile se produc destul de des, accesul la miră este posibil la orice viitură, malurile fiind în această zonă destul de înalte. Fenomenele de iarnă sunt destul de intense mai frecventă este gheața la mal, gheața la
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de nord pe valea
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
mm, care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere, fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate; sunt adaptate la mediul marin, libere sau parazite la pești și crustacei; există forme dulcicole, de ape freatice, sau terestre. Include circa 10 000 de specii. le sunt crustacee mici de 0,5-20 mm, cu corpul ușor turtit dorsoventral. Sunt lipsite de carapace ca și la amfipode. La cap se sudează primul și cel de-al doilea toracomer
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin, libere ("Idothea", "Sphaeroma" ) sau parazite la pești și crustacei ("Anilocra"). Există forme dulcicole ("Asellus"), de ape freatice, sau terestre ("Oniscus", "Porcellio", "Armadillidium"). Izopodele terestre au structuri speciale care le permit să respire aer atmosferic. Denumirea de izopode a fost dată în opoziție cu cea a amfipodelor, datorită faptului că izopodele au picioarele toracice identic conformate.
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
în anii 1995-96 și în 1998 focarul avea lățimea 350 m, lungimea 250 m. Cea de-a doua zonă se află la vestul cartierului, pe locul fâșiei forestiere. Alunecările au fost provocate de însăși configurația versantului, de ridicarea nivelului apelor freatice pe coastă ca rezultat al acțiunilor tehnogene (irigarea grădinilor, scurgeri din conductele de ape, densitatea construcțiilor, etc.) și infiltrația înaltă a precipitațiilor care sporesc forțele hidrostatice și hidrodinamice, ce dereglează echilibrul rocilor, conduce la pierderea rezistenței a pantei. De asemenea
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite în nordul municipiului, iar solonceacurile se întâlnesc în lunca Răutului în apropiere de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite în nordul municipiului, iar solonceacurile se întâlnesc în lunca Răutului în apropiere de Elizaveta. Proprietățile și componența substanțială a acestor soluri sunt nefavorabile pentru plantele agricole, ele se deosebesc
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
adâncime de mai mult de 200 de picioare (61 m) sub pământ, cel mai adânc tunel din toate cele existente în Londra. In prezentarea sa către comisia parlamentară, avocatul CCE&HR a ironizat obiecțiile: "Vedeți ce lucru absurd! Deranjarea pânzei freatice când suntem la 240 de picioare în argila londoneză - cel mai impermeabil material care ar fi putut exista; aproape mai impermeabil decât granitul! Și vibrațiile acestei căi ferate ar urma să dărâme copacii! Ar putea fi ceva mai ridicol decât
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
atingea aproape 14 metri. O importanță particulară în internul citadelei l-a avut "il cisternone" (cisterna), un edificiu circular situat în piața de arme. Acest puț a asigurat pe toată perioada asediului o rezervă constantă de apă furnizată de pânza freatică. Cu un diametru de 20 de metri și o profunzime de 22 de metri, era o construcție unică în fortărețele europene. Locuitorii s-au pregătit cu grijă în vederea asediului. Hrana era furnizată de proviziile acumulate și de micile grădini din
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
Stavru Cosifide si al inginerului E. Satâru, iar executarea lucrărilor a fost coordonată de arhitectul Eugen Chefeneux. Pictura a fost refăcută de Niculina Dona. Biserica a fost resfințită la 7 iulie 1957. Cutremurul din 1977, dar mai ales ridicarea pânzei freatice în zonă, au determinat degradări care au impus noi lucrări de consolidare, care au constat în realizarea unei rețele de centuri și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]