1,799 matches
-
În aruncarea suliței. HRANA ȘI ADĂPOSTURILE Aborigenii sunt foarte pricepuți În obținerea focului prin diverse procedee: lovirea cremenii cu o bucată de pirită, frecarea a două bucăți de lemn prin „pilire” (frecare) și prin „sfredelire”(răsucire). Uneori, pentru a mări frecarea, băștinașii toarnă În adâncitura scândurii puțin nisip. „Odată focul aprins, băștinașii caută să-l Întrețină cât mai multă vreme, chiar dacă pleacă dintr-un loc În altul, În care caz femeile duc ele câte un tăciune sau o bucată de scoarță
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu habitatul aborigenilor, simple colibe sau adăposturi din frunziș și crengi de copac, să degustăm preparatele lor naturiste (În special semințe și fructe) aranjate pe o platformă de lemn. Ni se face pe loc o demonstrație de obținerea focului prin frecare sau sfredelire. Primul procedeu constă În frecarea unei bucăți de lemn tare de o altă bucată de lemn moale sub un unghi drept, În timp ce sfredelirea reprezintă introducerea unui bețișor ascuțit, dintr-un lemn tare, Într o adâncitură mică făcută pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din frunziș și crengi de copac, să degustăm preparatele lor naturiste (În special semințe și fructe) aranjate pe o platformă de lemn. Ni se face pe loc o demonstrație de obținerea focului prin frecare sau sfredelire. Primul procedeu constă În frecarea unei bucăți de lemn tare de o altă bucată de lemn moale sub un unghi drept, În timp ce sfredelirea reprezintă introducerea unui bețișor ascuțit, dintr-un lemn tare, Într o adâncitură mică făcută pe suprafața unei scândurici de lemn uscat și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și în măsura în care substanțele și preparatele sunt explozive, sub forma în care sunt comercializate. Este obligatorie atribuirea unei fraze de risc care este specificata pe baza următoarelor: R2 - Risc de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. - Substanțe și preparate, cu excepția celor indicate mai jos. R3 - Risc mare de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. - Substanțe și preparate deosebit de sensibile, așa cum sunt sărurile acidului picric sau PETN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
obligatorie atribuirea unei fraze de risc care este specificata pe baza următoarelor: R2 - Risc de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. - Substanțe și preparate, cu excepția celor indicate mai jos. R3 - Risc mare de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. - Substanțe și preparate deosebit de sensibile, așa cum sunt sărurile acidului picric sau PETN (tetraazotatul de pentaeritritol, pentrită). 2.2.2. Oxidant Substanțele și preparatele vor fi clasificate că oxidante și li se va atribui simbolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
o anumită temperatura. ● Criterii de utilizare: - de regulă, limitat la cazuri speciale (de exemplu, anumiți peroxizi organici). S48 - A se păstra umezit cu ... (materialul adecvat se specifică de producător). ● Aplicabilitate: - substanțe și preparate care pot deveni foarte sensibile la scântei, frecare sau șoc, dacă sunt lăsate să se usuce. Criterii de utilizare: - de regulă, limitat la cazuri speciale, de exemplu, nitroceluloza. S49 - A se păstra numai în ambalajul (recipientul) original. ● Aplicabilitate: - substanțe și preparate sensibile la descompunere catalitica. ● Criterii de utilizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
progresul tehnic (ATP), inclusiv Directivă Consiliului 2001/59/EC, conținând adaptarea pentru a 28-a oară la progresul tehnic. Anexă 5 NATURĂ RISCURILOR SPECIFICE ATRIBUITE SUBSTANȚELOR ȘI PREPARATELOR PERICULOASE R1 Exploziv în stare uscată. R2 Risc de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. R3 Risc mare de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. R4 Formează compuși metalici explozivi foarte sensibili. R5 Pericol de explozie sub acțiunea căldurii. R6 Pericol de explozie în contact
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
-a oară la progresul tehnic. Anexă 5 NATURĂ RISCURILOR SPECIFICE ATRIBUITE SUBSTANȚELOR ȘI PREPARATELOR PERICULOASE R1 Exploziv în stare uscată. R2 Risc de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. R3 Risc mare de explozie la șoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. R4 Formează compuși metalici explozivi foarte sensibili. R5 Pericol de explozie sub acțiunea căldurii. R6 Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul. R7 Poate provoca incendiu. R8 Contactul cu materiale combustibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
Se execută activitățile de la întreținerea zilnică, controlul exterior și în plus; - curățirea contactelor prizelor, fișelor și regletelor din exteriorul aparatului/blocului dispozitivului cu tampoane ușor înmuiate în spirt industrial; - curățirea întregului lot de antene și verificarea fiderilor; - ungerea elementelor în frecare, prin punctele de ungere prevăzute în instrucțiunile de întreținere și exploatare; Lista va fi completată cu activități specifice conform instrucțiunilor de exploatare a tehnicii respective. Efectuarea întreținerii lunare se înscrie în cartea tehnică a aparatului/dispozitivului respectiv; FIȘĂ TEHNOLOGICĂ DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207573_a_208902]
-
Se execută activitățile de la întreținerea zilnică, controlul exterior și în plus; - curățirea contactelor prizelor, fișelor și regletelor din exteriorul aparatului/blocului dispozitivului cu tampoane ușor înmuiate în spirt industrial; - curățirea întregului lot de antene și verificarea fiderilor; - ungerea elementelor în frecare, prin punctele de ungere prevăzute în instrucțiunile de întreținere și exploatare; Lista va fi completată cu activități specifice conform instrucțiunilor de exploatare a tehnicii respective. Efectuarea întreținerii lunare se înscrie în cartea tehnică a aparatului/dispozitivului respectiv; FIȘĂ TEHNOLOGICĂ DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205142_a_206471]
-
imaginar, iar mișcarea acestuia în plan vertical sau orizontal poate sugera oprirea oricărei activități sau întreruperea unei idei; uneori pot indica și agresivitate, mai ales atunci când sunt cuplate cu o mimică agresivă sau cu gesturi care exprimă o oarecare nervozitate (frecarea palmelor, pocnirea degetelor, formarea unui pumn). TIMPUL în care s-a ghicit în palmă! Încă din vechime, apar în unele peșteri, imprimate ori pictate, imagini palmare. Cele mai vechi informații despre lectura palmelor apar în India, acum 5000 de ani
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mâna pe vârful nasului), ori care exprimă reflecția (mâna la tâmplă, sprijinirea bărbiei, mâna prin păr). Expresia dorinței și tendinței de exagerare depinde de împreunarea mâinilor; neplăcerea se exprimă la femei prin ducerea mâinii la gât, iar la bărbați prin frecarea obrazului cu palma. Mâinile oratorului pot avea priză de precizie (vârful degetelor). LIMBAJUL MÂINILOR și ființa contemporană! Scrierea se realizează cu ajutorul mâinii; de obicei se scrie cu dreapta. Leonardo da Vinci (1452-1519) scria cu mâna stângă invers. . Limbajul gesturilor rămâne
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de dezvoltare a medicinei în Mesopotamia sec. IV I I î.Chr. și dacă etiologia simptomului nu era cunoscută, ci atribuită zeului, medicul empiric intervenea ca și în cazurile când cauza era vizibilă: o cădere, o insectă sau animal, praf, frecarea ochiului cu mâna nespălată, frigul, vântul, focul etc. Recomandarea medicală era ca în cazurile bolilor infecțioase ori nevindecabile, medicul să nu se atingă de pacient. Farmacia naturistă botanică, zoologică, minerală era destul de bogată, unele substanțe având o folosință anterioară magică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sau patru degete, destul de ușor, așezat pe un pivot, ca o busolă magnetică; dacă apropii de extremitatea lui o bucată de chihlimbar frecată în prealabil, versorium-ul se rotește. Nu a cruțat nici timp, nici bani pentru a studia electrizarea prin frecare la numeroase corpuri din chihlimbar, diamante, safir, opal, ametist, rubin, smarald, cristal de stâncă, sticlă, sulf, ceară, rășină, arsenic, sare. Și-a adus materiale de pe înălțimile munților, din adâncurile mărilor, din minele ascunse. A făcut pentru prima dată distincție între
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
rubin, smarald, cristal de stâncă, sticlă, sulf, ceară, rășină, arsenic, sare. Și-a adus materiale de pe înălțimile munților, din adâncurile mărilor, din minele ascunse. A făcut pentru prima dată distincție între corpurile care se electrizează sau nu se electrizează prin frecare. Deoarece electroscopul său nu era izolat de pământ nu a putut descoperi acțiunea de respingere a corpurilor electrizate. Gilbert a sesizat că atracția electrică depinde de distanță, că existența unui obstacol oricât de mic împiedică atracția electrică și a elaborat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
alt corp. Un fulg se comporta în felul următor: lua contact cu sfera de sulf, era respins, zbura spre un corp vecin, după ce lua contact cu acesta, revenea la sferă și totul se repeta. Astfel Guericke a descoperit electrizarea prin frecare și prin influență. Din păcate, opera intitulată Experimenta nova, publicată în 1672, în care Guericke descrie experiențele și descoperirile sale, a fost uitată și redescoperită după aproape 50 de ani. Astronomul francez Jean Picard (1620-1682) a făcut observația că la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
făcute între 1705 și 1709 sub clopotul mașinii pneumatice de fizicianul englez Francis Hawksbee (1661-1713), elev al lui Robert Boyle. El a explicat fenomenul de electroluminiscență care se produce în camera barometrului cu mercur, când acesta este agitat, pe baza frecării mercurului de sticlă. De asemenea, a demonstrat că dacă se freacă cu lână un tub de sticlă golit de aer, în interiorul acestuia apare o lumină roșiatică, diferită de scânteile care apar pe suprafața exterioară a tubului. Hawksbee este considerat inventator
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și fenomenele electrice. A început experiențele de electricitate în 1746 și a descoperit, independent de Guericke și Gray, proprietatea vârfurilor ascuțite de a transmite focul electric altor corpuri, dar și de a-l primi. Studierea electricității care ia naștere prin frecare l-a convins că fluidul electric transmis poate fi negativ sau pozitiv: Focul electric poate fi făcut să circule ... poate fi făcut să se acumuleze pe un corp oarecare și poate să-i fie sustras. Pentru prima dată în istoria
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că făcuse o descoperire importantă: electricitatea animală. Descoperise un detector extrem de sensibil la curenți sau la descărcări electrice,care nu a fost încă studiat; acest detector i-a dezvăluit în curând un mod de obținere a electricității (în afara electrizării prin frecare și prin influență, cunoascute pe atunci). Credea chiar că a descoperit electricitatea animală universală, că este pe cale de a lămuri taina influxului vital care ar sta la baza vieții. El s-a apucat imediat să modifice condițiile experimentale. Într-o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
experiențelor cu nervi și mușchi de broască. Încă din 1779 Alessandro Volta (1745-1827) era profesor de fizică la Școala Regală din Como, Italia. El a inventat electroforul în 1774, dispozitiv pentru experiențe de electrostatică, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc, prima mașină electrică cu influență mai comodă din multe puncte de vedere decât mașinile cu frecare care a dat posibilitatea atât lui, cât și contemporanilor lui, să
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
dispozitiv pentru experiențe de electrostatică, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc, prima mașină electrică cu influență mai comodă din multe puncte de vedere decât mașinile cu frecare care a dat posibilitatea atât lui, cât și contemporanilor lui, să facă numeroase experiențe noi. În 1781, Volta a construit un electrometru foarte sensibil cu fire de pai, care nu era decât o perfecționare a unui aparat al fizicianului francez
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Mică (Turcia de azi) și de aici provine termenul de magnetism. Nu se știe cine a realizat prima busolă. Într-o lucrare chineză din sec. al XI-lea se indică felul în care se poate obține un ac magnetic prin frecarea unui ac de fier de o piatră magnetică. De asemenea, sunt descrise diferite dispozitive pentru orientare: acul magnetic este fie așezat pe un suport care plutește, fie suspendat de un fir, fie pivotează pe un ax. Utilizarea acului magnetic în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
luminoase ce se produc într-un tub de sticlă în care se face vid cu o pompă pneumatică. Tubul avea la capete câte un electrod metalic, ambii fiind în legatură cu câte un pol al unei mașini de electricitate prin frecare. În mod obișnuit, aerul din tub opune rezistență trecerii curentului electric, fiind rău conducător de electricitate. Dacă se aplică la bornele tubului o tensiune ridicată, la un moment dat apar scântei în zigzag care unesc cei doi electrozi (descărcare electrică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ceea ce le conferea o valoare universală. De aici și convingerea, consolidată timp de două secole, în imuabilitatea, permanența legilor în care intrau aceste mărimi. Caloric, energie și căldură La sfârșitul secolului al XVIII-lea, căldura, care rezultă ca urmare a frecării sau ciocnirii corpurilor, era tratată ca o substanță. A fost numită caloric de către chimistul francez Antoine Lavoisier. Concepută ca substanță, căldura nu putea fi nici creată, nici distrusă și se credea că este lipsită de greutate și autorepulsivă. Totodată, se
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Antoine Lavoisier. Concepută ca substanță, căldura nu putea fi nici creată, nici distrusă și se credea că este lipsită de greutate și autorepulsivă. Totodată, se presupunea că este atrasă de materie, în interiorul căreia putea pătrunde și ocupa spațiile dintre particule. Frecarea era capabilă să scoată acest caloric latent, rezultând încălzirea constatată experimental. În ultima decadă a secolului al XVIII-lea, Benjamin Thomson a propus un alt mod de a considera natura căldurii, teoria lui bazându-se pe efectele constatate practic. Fiind
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]