4,942 matches
-
de zonele de resorbție și atrofie, markeri ai instabilității protezării totale clasice. În cadrul protocolului clinic, a fost utilizat ghidul chirurgical, secvențialitatea etapelor operatorii fiind respectată în totalitate, asigurându-se paralelismul riguros la nivelul celor cinci implanturi amplasate la nivelul zonei frontale, caracterizată de indici clinico-biologici cu valori în sfera pozitivă, comparativ cu zonele laterale, caracterizate de resorbție și atrofie accentuate (fig. 1.78, 11.79, 11.80). Au fost aplicate 5 implanturi, dimensiunile acestora fiind dictate de parametrii ce caracterizează creasta
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
au aplicat 4 implanturi de tip MIS BIOCOM, care vor înlocui unitățile odonto-parodontale 1.1, 1.3, 2.2, 2.3 (fig. 1.86). Diametrul implanturilor a fost mai mare în zona caninilor (4,20) și mai mic în zona frontală, unde s-au aplicat implanturi cu diametru de 3,75;3,50. Lungimea acestora va fi foarte mică (8-10 mm) deoarece suportul osos restant este diminuat, stabilitatea primară fiind asigurată în zona primară de spina nazală anterioară, condensare osoasă a
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
nivel. Ținând cont de faptul că atrofia și resorbția crestei alveolare restante erau mult mărite, datorită pierderii cu mult timp în urmă a unităților odonto-parodontale și a purtării unei proteze incorect adaptate, după ce a fost realizată aplicarea implanturilor, în zona frontală (1.1, 1.2. 2.2) a fost necesară aplicarea de BIO-OSS cu granule de 0,25- 1 mm, grefă ce va reuși la rându-i să măreasca patul osos ce va susține ulterior cele patru implanturi inserate. Implanturi și
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
proteze mobilizabile în edentațiile subtotale Conceptul de sprijin mixt (dento-implantar) al PPM sau supraprotezelor este astăzi o realitate clinică (Hopp, Lehman, Mengel, Richter, Wenz etc). Suplimentarea stâlpilor naturali cu implanturi are următoarele obiective: -transformarea unui sprijin punctiform în sprijin liniar frontal, al unuia liniar tangențial într-un sprijin triunghiular sau poligonal; -reducerea solicitării dinților stâlpi restanți și a crestelor edentate; -optimizarea retenției protezei; -prelungirea termenului de supraviețuire pe arcadă al stâlpilor naturali; -amânarea instalării stării de edentație totală. La toate acestea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
numai) funcționează o ecuație în care efortul, costul și beneficiul, pe termen limitat, trebuie corect evaluate; -într-o edentație subtotală, cu dispunere punctiformă sau liniară a stâlpilor restanți, scopul principal al planului de tratament este refacerea sprijinului tripodal diagonal sau liniar frontal, prin inserarea de implanturi.
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
și cu alte boli ce au, în mod obișnuit, localizare multiplă: tuberculomul, abcesul cerebral și scleroza multiplă. Localizarea tumorilor endocraniene este, în ~65% dintre cazuri, supratentorial și doar în 35% din cazuri subtentorial ! Ordinea procentuală a ocupării lobilor hemisferelor este frontal, temporal, parietal și occipital. În ceea ce privește meningioamele, acestea sunt localizate: 1. Supratentorial (cele mai multe); 2. În fosa cerebrală posterioară (destul de rare). 1. Meningioamele situate supratentorial Pot fi: 1.a. de convexitate, sau pot fi situate 1.b. la baza craniului (în etajele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a.1. parasagitale; 1.a.2. de coasă; 1.a.3. de convexitate propriu-zisă. 1.a.1. Meningioamele parasagitale Sunt cele care se inseră la nivelul sinusului longitudinal. Acestea pot fi dispuse: 1.a.1.1. în treimea anterioară (regiunea frontală) Prezența meningioamelor parasagitale în 1/3-a anterioară determină, din punct de vedere clinic, tulburări psihice și crize convulsive jacksoniene localizate la față sau la membrele superioare; 1.a.1.2. în trimea medie (paracentrale) și au caracteristic din punct
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
parasagitale. 1.a.3. Meningioamele de convexitate propriu-zisă Se manifestă prin simptome de focar și prin simptome minimale,cu instalare tardivă, de hipertensiune intracraniană. Simptomele de focar variază dupa regiunea pe care o ocupă: de exemplu, meningiomul situat la nivelul frontalei a III-a se caracterizează prin hemiplegie homolaterală (datorită deplasării laterale minore și lente pe care o suferă trunchiul cerebral), prin sindrom de câmp 8 (devierea capului spre partea leziunii; pseudocoree sau spasm de torsiune; lateropulsiune ipsilaterală), crize jacksoniene motorii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
prin hemiplegie homolaterală (datorită deplasării laterale minore și lente pe care o suferă trunchiul cerebral), prin sindrom de câmp 8 (devierea capului spre partea leziunii; pseudocoree sau spasm de torsiune; lateropulsiune ipsilaterală), crize jacksoniene motorii și tulburări psihice de tip frontal. Meningioamele situate în partea posterioară a convexității dau semne și simptome datorate compresiunilor executate la nivelul lobilor occipitali și recidivează frecvent postoperator. 1.b. Meningioamele situate la baza craniului. Cele mai frecvente sunt: 1.b.1. Meningioamele șanțului olfactiv, localizate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă duramater a convexității frontale și 1/3-a anterioară a coasei creierului; 2. A. comunicantă anterioară (participă la formarea Poligonului lui WILLIS, având originea în C1 sau în C2); 3. A. coroidiană anterioară; 4. A. cerebrală anterioară, cu cele 5 segmente ale sale: 4
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
anterioară-A.C.A.); 4.2. Segmentul A2 (între A.C.A. și joncțiunea dintre rostrum și genunchiul corpului callos); 4.3. Segmentul A3 (în jurul genunchiului corpului callos până la punctual în care artera se orientează spre posterior); 4.4. Segmentul A4 (frontal); 4.5. Segmentul A5 (parietal). Segmentele A4 și A5 sunt situate înaintea și, respectiv, înapoia planului suturii coronare ce trece prin corpul callos. 5. A. cerebrală mijlocie (SYLVIANA) (care, având calibrul egal cu cel al Segmentului C1, dă impresia că
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
coronare ce trece prin corpul callos. 5. A. cerebrală mijlocie (SYLVIANA) (care, având calibrul egal cu cel al Segmentului C1, dă impresia că ar continua direct acest segment !), cu cele 5 segmente convenționale: 5.1. Segmental M1 (retroorbital), în plan frontal, ramură lateral a furcii carotidiene; 5.2. Segmentul M2 (insular), cu ramul său A. în candelabru; 5.3. Segmentul M3 (al arterelor ascendente); 5.4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5 (temporal) cu ramurile: M5a-A.-temporală-anterioară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de semne și simptome mai puțin constante, având valoare prin coroborarea lor cu semnele și simptomele generale. I.2.1. TULBURĂRILE PSIHICE Tulburările psihice din H.I.C. reprezintă suferința generală a creierului și se diferențiază de cele constatate în leziunile lobului frontal prin particularitățile ultimelor. În H.I.C. se înregistrează la început o diminuare globală a activității psihice prin scăderea memoriei, dezorientare temporospațiala, confuzie. Aceste simptome evoluează de la bradipsihie la stare de obtuzare și apoi la obnubilație, somnolență și comă, care devine, tot
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
unele cazuri s-au înregistrat tulburări la nivelul termogenezei în sensul creșterii temperaturii interne până la 39-40 de grade celsius. Temperatura, în aceste cazuri, este puțin influențată de antibio- sau chimioterapie. II. SEMNE ȘI SIMPTOME DE FOCAR II.1. SINDROMUL LOBULUI FRONTAL Lobul frontal se află situat la polul anterior al hemisferului cerbral înaintea scizurii lui ROLANDO (sau centrală) și deasupra scizurii lui SYLVIUS. Fața externă cuprinde o zonă motorie propriu-zisă, situată între scizura ROLANDO (circumvoluțiunea FA) și scizura prerolandică (precentrală) constituind
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
s-au înregistrat tulburări la nivelul termogenezei în sensul creșterii temperaturii interne până la 39-40 de grade celsius. Temperatura, în aceste cazuri, este puțin influențată de antibio- sau chimioterapie. II. SEMNE ȘI SIMPTOME DE FOCAR II.1. SINDROMUL LOBULUI FRONTAL Lobul frontal se află situat la polul anterior al hemisferului cerbral înaintea scizurii lui ROLANDO (sau centrală) și deasupra scizurii lui SYLVIUS. Fața externă cuprinde o zonă motorie propriu-zisă, situată între scizura ROLANDO (circumvoluțiunea FA) și scizura prerolandică (precentrală) constituind aria 4
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
importantă pentru mișcările conjugate ale globilor oculari și ale capului dar și ariile 9, 10, 11, 12 și 13, ariile premotorii și prefrontale, cu rol în activitatea psihică. În piciorul celei de-a doua și celei de-a treia circumvoluțiuni frontale din hemisfera dominantă se găsesc ariile 44 și 45 cu rol important în vorbirea expresivă. Fața internă a lobului frontal este străbătută de scizura caloso-marginală, care o separă de circumvoluția corpului callos (girus cinguli). În partea posterioară a feței interne
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
premotorii și prefrontale, cu rol în activitatea psihică. În piciorul celei de-a doua și celei de-a treia circumvoluțiuni frontale din hemisfera dominantă se găsesc ariile 44 și 45 cu rol important în vorbirea expresivă. Fața internă a lobului frontal este străbătută de scizura caloso-marginală, care o separă de circumvoluția corpului callos (girus cinguli). În partea posterioară a feței interne a lobului frontal se găsește lobul paracentral, care este separat de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dominantă se găsesc ariile 44 și 45 cu rol important în vorbirea expresivă. Fața internă a lobului frontal este străbătută de scizura caloso-marginală, care o separă de circumvoluția corpului callos (girus cinguli). În partea posterioară a feței interne a lobului frontal se găsește lobul paracentral, care este separat de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune anterioară, motorie, și una posterioară, senzitivă. Fața inferioară, situată înaintea scizurii lui SYLVIUS, este separată în patru circumvoluțiuni (olfactivă internă, olfactivă externă, orbitară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
suferințe cerebeloase. Prin leziuni la nivelul ariilor 44 și 45 (zona BROCA), din hemisfera dominantă, se produc tulburări de vorbire. Acestea sunt de ordin expresiv atât pentru vorbirea sonoră (afazia motorie propriu-zisă) cât și pentru cea scrisă (agrafie). Leziunile ariilor frontale premotorii se manifestă clinic prin: 1. Sd. moria, care constă în complexul de semne descris de JASTROWITZ (euforie, puierilism, tendința la calambururi și glume ironice îndoielnice, iritabilitate, tendința spre erotism și bulimie). 2. Pierderea noțiunii grijii față de propria persoana și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
1 și 2) și două circumvoluțiuni transverse (P1 și P2), care înglobează proiecția corticală a sensibilității, la care se adaugă câmpurile 5 și 7, cu rol important în analiza și sinteza funcțiilor legate de sensibilitate. Circumvoluțiunea parietală ascendentă și cea frontală ascendentă se unesc în partea lor inferioară, ocolind scizura centrală, și formând operculul rolandic, extrem de important pentru funcția senzitivo-motorie cheilo-orală. Porțiunea posterioară a parietalei a doua se unește cu circumvoluțiunea temporală I-a formând plica supramarginală, care înconjoară extremitatea posterioară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări în percepția duratei și a vitezei mișcărilor. În leziunile extinse hemisferice ce interesează bilateral scoarța occipitală, lobul parietal și, uneori, lobul frontal, s-au înregistrat tulburări în localizarea precisă a obiectelor în spațiu prin vedere, paralizia psihică a privirii, apraxie de îmbrăcare și alexie (Sd. Balint). CAPITOLUL IV ASPECTUL MENINGIOAMELOR PE RADIOGRAFIILE DE CRANIU Dezvoltându-se din meninge, meningioamele sunt localizate mai
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
la foarte voluminoasă. În unele cazuri este limitată numai la tablia internă a osului iar în altele interesează osul în toata grosimea lui, îmbrăcând aspect de osteom și putând fi palpată din exteriorul craniului mai ales în localizările temporoorbitale sau frontale mediene. 3. Spiculi osoși fini, regulați, ordonat distribuiți, perpendiculari pe axul lung al regiunii osoase afectate în cazul meningioamelor benigne (coloane fine de os nou perpendiculare pe suprafața osului afectat). Aceste formațiuni au înălțimea, volumul și distribuția variabile. Grosimea spiculilor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
arterial), urmat de câte o imagine lută în secundele 3, 4 și 5 pentru sistemul venos superficial și o imagine în secunda a 7-a pentru timpul venos profund. Contrastarea sistemului venos al creierului se face în această ordine: venele frontale, venele parietale și aproape simultan vena cerebrală internă iar la sfârșit vena septului pellucid. Timpul de pasaj cerebral este, în medie, de 8 secunde, respective de 4 ori mai repede decât în membrul superior! Volumul sanguin cerebral este de aproximativ
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
circulație în aortă este 20-50 cm/secundă, în arterele mici de 5,6-5,8 cm/secundă, în arteriole de 0,28 cm/secundă iar la nivelul capilarelor 0, 5mm/ secundă. Sistemul arterial carotidian intern se opacifiază începând cu arterele lobului frontal, apoi arterele lobilor parietal și temporal aproape simultan și apoi arterele lobului occipital. 7. Substanțe de contrast folosite în angiografiile carotidiene: a) IONICE-TRIIODATE: 1. UROGRAFIN - Schering, UROMIRO - Bracco. Formula chimică: soluție apoasă injectabilă a sării metil-glucaminice a acidului N,N
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]