3,538 matches
-
surâzând ) Mi-a mai spus-o și alții, dar eu nu i-am crezut. [ȘTEFAN] (ap[art] ) Ba ai fi crezut-o și fără să ți-o spună nimeni, drăguță. (tare) Ba, fără complimente, știi că te-ai făcut frumoasă... frumoasă de tot... Nu ești de recunoscut... Nu erai așa... așa de naltă cel puțin nu erai... E[MMA] Nu mi-e rușine... ca [la] 7 ani... Dar vezi că am bună ținere de minte. {EminescuOpVIII 326} [ȘTEFAN] O! și eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nu pot! [ȘTEFAN] Și... tu nu iubești pe nimeni altul? [EMMA] (ap[art]) Uite-l că-ncă n-a-nțeles... vai, dobitoc e! Ca-nainte de 10 ani. (cu ciudă, tare ) Nu! [ȘTEFAN] O, Emma... de-ai ști tu ce frumoasă te-ai făcut... Ce gingașă... ce plină d-o poezie atât de originală, atât de copilărească... încît ai face marmura să se-namoreze-n tine. Cu visurile tale de fericire ai putea să împli o eternitate, nu viața unui bărbat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
altă dat-auzi, Ține minte Astăzi calea-valea, treacă meargă - - Nu te-ai mîniet pe mine? Am să-ți spun ceva, mămuță, Da' mă tem că iar te superi. - Spune - Tare ești drăguță! - Vino-ncoace. Dragu-mamei, tare ești obraznic. - Ah, tare ești frumoasă, mamaie, și tare ești drăguță și tare ești... dă-mi o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una... mă rog! Tare mă rog! - Ah, tare[-i] frumușică și tare e nu-ș cum. Mai dă-mi... una... mă rog. - Ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sta într-un jeț înaintea toaletei sale, ca și când n-ar fi auzit venirea mea. - Mulțămescu-ți, Doamne, că se-mplinise presimțământul meu!... neci un răspuns. Iulia, eschiamai înfricat, Iulia, nu mă auzi tu?... Aceeași tăcere. Ea sta tăcută înaintea oglindei și frumoasele ei trăsături se reflectau în sticlă:... lanțul câștigat era împregiurul gâtului ei, și ochii săi întunecoși albaștri mă priveau cu blîndeță." Iulia, Iulia", strigai, apucând mâna ei. Era rece. Membrele ei moi. Dumnezeul meu!... Dumnezeul meu!... era moartă.. Nu știu ce se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldaviae, III, 1) până la Mircea Eliade (111, p. 245), Gh. Mușu (110, p. 49) și Ioan Petru Culianu (150, p. 344). În folclorul românesc, zânele (sfintele, frumoasele, ielele) sunt Stăpânele vântului, Doamnele pământului, Ce prin văzduh zburați, Pe iarbă lunecați, Pe valuri călcați. Ele sunt nimfe aeriene cu puteri magice (probabil din arhaicul cortegiu al divinității sincretice Bendis- Diana), fecioare ce, în nopțile cu lună, cântă și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spunând : „Până a strânge tot macu’ să nu poată intra strigoaia la vaci în grajd” (150). Practici similare sunt atestate la țăranii din Bucovina (12, p. 77). Strigoaicelor, zic țăranii, „le place macul” (162, p. 186). Pentru ca spiritele rele, vântoasele/frumoasele (în Moldova) și halele (în Banat), să nu ia mana vacilor și vlaga pruncilor, țăranii își protejează animalele și copiii cu pelin (Artemisia absinthium) și odolean (Valeriana officinalis). Dacă n-ar fi pelin și odolean - se crede în Moldova -, noi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din narghilea, pe vremea când poetul trăia în exil la Istanbul : Colo, fumând tăcută, o tânără hanâmă Se pleacă visătoare pe mica-i albă mână, Iar rumena-i guriță ca fragul pârguit, Din narghelea essală un fum îmbălsămit. Sau Dar frumoasa esilată Fuma dintr’o narghilea Și gurița-i purpurată C’un parfum de flori ce-nbată Fumu-n aer răspândea (263, pp. 9, 90). După modelul haremului turcesc (234), opiofilia a pătruns și în budoarul nevestelor de mari dregători din spațiul românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o lespede imensă de piatră descoperea capătul unui tunel. Rim clătină din cap. Avusese dreptate. Biserica aceea comunica printr-un pasaj secret cu una dintre clădirile Abației, probabil cu biblioteca. Rim se concentra asupra vorbelor celor cinci. ― Cum te cheamă, frumoasa mea? ― Alidaria, voinicule... Dar de ce vrei să știi cum mă cheamă? ― Fiindcă mama mi-a spus să nu mă culc niciodată cu necunoscute, spuse cu glas îngroșat de băutură unul dintre călugări. Femeile râseră și ele, în timp ce celălalt bărbat era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
neașteptate acesta se întoarce acasă colonel francez și le spune mamei și surorii lui povestea sa. După ce a călătorit în Hamburg, a mers în New York și apoi în India ca soldat englez [...], s-a îndrăgostit de fata capricioasă a colonelului, frumoasa Lydia. La început aceasta pare să-i întoarcă afecțiunea 84. Ultima întoarcere a rezumatului poveștii din poveste la timpul prezent arată că timpul trecut este folosit în primul rînd pentru identificarea caracterului narativ al poveștii din cadrul poveștii. O repovestire substituie
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
psihologice cele mai frumoase pe care ni le oferă poveștile șeherezadei este, desigur, cel referitor la nevoia omului de a cunoaște lucruri mereu noi și de a se hrăni cu izvoare de Înțelepciune. Dacă acest apetit este continuu Întreținut (așa cum frumoasa și inteligenta fată de vizir a știut să o facă), omul Își poate păstra o condiție demnă, chiar și atunci când interiorul său sufletesc este marcat de impulsivități distructive. Μ Cea mai mare impietate care se poate face față de un om
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Reîntors în Europa la sfârșitul anilor ’50 și stabilit ca profesor în învățământul secundar la Milano, M. colaborează la „Revista scriitorilor români”, „Stindardul”, „Vatra”, „Cuvântul românesc” ș.a. și publică, la Editura Carpații din Madrid, a doua sa carte de amintiri, Frumoasa cu ochi verzi (1957). Consolidând imaginea memorialistului, dar nu mai puțin pe aceea a umoristului, volumul readuce în actualitatea românească toată disponibilitatea spre comic a unui personaj cum e Gâgă, model interbelic al anecdotelor de mai târziu cu Bulă, filtrând
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
așa cum observa Mircea Eliade - proza lui umoristică se leagă și de alinarea unei disperări a pierderii în exil nu numai a timbrului lingvistic, ci și a universului de acasă. SCRIERI: Îți mai aduci aminte, Doamnă? pref. Mircea Eliade, Buenos Aires, 1951; Frumoasa cu ochi verzi, cu ilustrații de Emilio De Silva, Madrid, 1957. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Navigare necesse est..., „România” (New York), 1951, iulie; Doru Cordun, „Nostalgie”, „America” (Cleveland), 1952, 24; G. Călinescu, Divinul rătăcitor, CNT, 1956, 11; Nello Manzatti câștigă premiul
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
Repere bibliografice: Mircea Eliade, Navigare necesse est..., „România” (New York), 1951, iulie; Doru Cordun, „Nostalgie”, „America” (Cleveland), 1952, 24; G. Călinescu, Divinul rătăcitor, CNT, 1956, 11; Nello Manzatti câștigă premiul I la Festivalul Cântecului Italian, „America”, 1959, 26; N.S.G. [N.S. Govora], „Frumoasa cu ochi verzi”, „Carpații” (Madrid), 1960, 34-35; Horațiu Comăniciu, Nello Manzatti, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1986, 119; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 247-258; Manolescu, Enciclopedia, 484-485. N.Fl.
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
să o caute pe mult mai frumoasa Militina, „fiica craiului Italiei”, trăitor în târg la Ravenna. Întâmplări potrivnice intervin în timpul călătoriei și cei doi „frați” se pierd unul de altul. Polițion ajunge totuși la Ravenna și izbutește să cucerească inima frumoasei Militina, chiar să-și apere într-un turnir iubita de „puternicul și strașnicu turcescu pași Ciubalaiu”. Rănit grav, Polițion cade rob la turci și ajunge în „turceasca cetate Vizantie”, unde va fi silit „să să bată la podinogu cu cneazul
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de toamnă, București, 1978; Arlechin, București, 1982. Traduceri: G. Bacovia, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, București, 1972; Povestea frumoasei Hacikazuki. Basme japoneze, pref. Corneliu Bărbulescu, București, 1976; P.K. Iavorov, Versuri, pref. trad., București, 1977; Victor Sivetidis, Fratele meu Prometeu, București, 1980; Gheorghi Semeonov, Dresură liberă, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980; Liubomir Levcev, Mănușa de fier, pref. Vasile Nicolescu, București
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
Iavorov, Versuri, pref. trad., București, 1977; Victor Sivetidis, Fratele meu Prometeu, București, 1980; Gheorghi Semeonov, Dresură liberă, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980; Liubomir Levcev, Mănușa de fier, pref. Vasile Nicolescu, București, 1980; Vladimir Makanin, Portretul unei tinere femei, București, 1983; Frumoasa Otikubo. Povestea bătrânului Taketori, pref. trad., București, 1986; Velimir Hlebnikov, Opere alese, îngr. și introd. trad., pref. Valeriu Cristea, București, 1999. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Balerina de fier”, RL, 1970, 43; Gheorghe Lateș, „Peisaje”, CRC, 1975, 42; Mircea Iorgulescu, Evoluții
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
Paraschivescu, București, 1967; Până la dispariție, București, 1968; ed. (Aus), tr. Heidi Dumreicher, Frankfurt am Main, 1971; Versuri, București, 1969; Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille, București, 1970; ed. (Unser Vater der Drache), tr. Heidi Dumreicher, Viena-München-Zürich, 1972; Vulcaloborgul si frumoasa Beleponjă, București, 1971; Sodom, Viena, 1978; Stumm, Viena, 1990; Prozessionstheater. Spuren und Elemente von der Antike bis zur Gegenwart (în colaborare cu Johannes C. Hoflehner), Köln, 1995; ZeroKörper. Der abgeschaffte Mensch (în colaborare cu Josef Schweikhardt), Viena, 1997; Triebwerk Arkadien
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
sensul ăsta Venetiei Carter. Ajungem la o ușă vopsită crem și secretara ciocănește de două ori Înainte de a o deschide și a mă invita Înăuntru. — Venetia, dînsa e doamna Brandon. — Doamna Brandon! În fața mea se află o femeie răvășitor de frumoasă cu păr lung roșcat, care-mi Întinde mîna. — Bine ați venit la Clinica de obstetrică holistică. — Bună ziua! răspund radioasă. Vă rog, spuneți-mi Becky. Uau. Venetia Carter arată ca un star de cinema! E mult mai tînără decît m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e îmbrâncit afară de Iancu Jianu; toți actorii narațiunii se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân viabile prin detaliul semnificativ, prin nota caracteristică a limbajului, prin gestul și atitudinea grăitoare. Nu lipsesc motivele romantice consacrate - răpirea frumoasei Ileana Golfineanu de arnăuții lui Pervanoglu, goana haiducului care trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii e amânată, eroul poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
1908; Nuvele și schițe, București, [1909]; Din negura vieții, București, [1912]; Din împărăția stufului, București, [1914]; Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Chișinău, 1920; Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe, București, 1952; Oameni și fapte, pref. Demostene Botez, București, 1961; Frumoasa Paulină, București, 1972. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău, 1921 (în colaborare cu Liviu Marian). Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele alese, București, 1908, Nuvele, București, 1910 (în colaborare cu A. Morozov); N.V. Gogol, Poveste. Pentru ce s-a certat Ivan Ivanovici
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Vianu, Opere, V, 184-185; Sadoveanu, Opere, XVI, 538; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 65-66; Baconsky, Marginalii, 175-178; Camil Baltazar, Oameni și fapte, GL, 1962, 17; Micu, Ist. lit., II, 109-110; Ciopraga, Lit. rom., 547-548; Sorin Titel, „Frumoasa Paulină”, RL, 1972, 11; Al. Raicu, Nicolae Dunăreanu, LCF, 1973, 43; Nedelcovici-Popescu-Protopopescu, Cartea, 307, passim; Corbea- Florescu, Biografii, II, 230-238; Piru, Ist. lit., 222; Carianopol, Scriitori, II, 62-70; Dicț. scriit. rom., II, 196-197. R.Z.
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
cu proza Pe terasă. Poezia este ilustrată de Ion Minulescu, Vasile Militaru, dar și de Jean de Lerésty. La un an de la moartea lui Mircea Demetriade, se reproduc, în semn de omagiu, un fragment din piesa acestuia Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana și proza Între crimă și moarte. Câteva traduceri, cum ar fi fragmentele din Așa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Relgis, cât și o curioasă variantă în proză la Corbul lui E. A. Poe sau o
FAT-FRUMOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286967_a_288296]
-
timp, București, 1994, Evreii-un popor de solitari, București, 2001; Gaston Bachelard, Apa și visele, București, 1995, Aerul și visele, București, 1997, Pământul și reveriile voinței, București, 1998, Pământul și reveriile odihnei, București, 1999; Albert Cohen, Cartea mamei, București, 1995, Frumoasa Domnului, București, 2000; Vadime Elisseeff, Danielle Elisseeff, Civilizația japoneză, București, 1996 (în colaborare cu Irina Diana Izverna); Nina Berberova, Acompaniatoarea. Boala neagră. Trestia revoltată, București, 1996, André Pieyre de Mandiargues, Marginea, București, 1998; Jean Cocteau, Scrisoare către americani, București, 1999
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
remarcabili povestitori: Mihai Purdi din Odaca-Pustă și Teodor Șimonca din Chitighiaz (Kétegyháza). Culegerea Poveștile lui Mihai Purdi (1977) reprezintă doar o parte din repertoriul povestitorului (13 texte), întreaga sa epică apărând în traducere maghiară în Világ Szépe és Világ Gyönyörüje [Frumoasa Lumii și Mândra Lumii] (1982). Volumul cuprinde 27 de povești și snoave pe care H. le-a cules într-un mod inedit: la îndemnul lui, povestitorul Mihai Purdi le-a așternut pe hârtie, deoarece nu reușise să se familiarizeze cu
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]