1,825 matches
-
1933. Este sesizat chiar faptul că în unele organizații județene se ajunsese la oarecare confuzie cu vechiul Partid Liberal. PNL-Gh. Brătianu a primit și adeziunea unor personalități ca Mihail Sadoveanu, profesorul universitar Paul Negulescu, Simion Mehedinți, Gh. Gh. Mironescu (fiul fruntașului PNȚ) ș.a., a căror adeziune este mai greu de explicat. Dintre personalitățile care au părăsit partidul sunt de reținut Istrate Mircescu, profesorul universitar Ștefan Ciobanu, Ion Sân-Giorgiu (exclus) ș.a. O misiune dificilă a fost analizarea programului "georgist" și a doctrinei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pronunțându-se, pe bună dreptate, împotriva imixtiunii monarhului în guvernare. Este posibil ca și această dezamăgire să fi contribuit la acceptarea reîntregirii PNL în 1938. În acest context este cu atât mai importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași ai partidului (C.C. Giurescu, V. Papacostea, C. Banu ș. a.) dezaprobau opoziția față de rege și camarilă. Relevantă este și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru acceptarea minorităților (în rândurile sale erau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
foștilor membri ai PNL, mulți dintre ei, foști georgiști, aflați în detenție în anii 1947-19523. Lucrările cu caracter memorialistic ne-au oferit informații despre cadrul general al vieții politice din perioada interbelică, despre punctele de vedere proprii ale unora dintre fruntașii partidului georgist, dar și opinii critice ale oamenilor politici români cu privire la activitatea politică a liderului georgiștilor. O sursă importantă de informații privind ideologia promovată de Gheorghe Brătianu o constituie articolele sale, sau studiile cu caracter doctrinar și științific, analizate pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
La politique extérieure de la Roumanie; Cuvinte către români. Presa centrală și locală a PNL-Gheorghe Brătianu 4 ne-a permis analiza amănunțită a activității politice a organizațiilor județene și locale georgiste, a facilitat cercetarea discursurilor susținute de lider, precum și de principalii fruntași ai georgiștilor. Pentru a diminua posibiltatea unor interpretări eronate datorate subiectivismului specific informațiilor extrase din ziarele de partid, am utilizat și informații preluate din ziarele centrale ale unor partide rivale sau prietene, precum "Viitorul", "Dreptatea" sau "Îndreptarea". Fiind vorba despre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
diferitele etape de reorganizare la nivel local sau central și factorii care le-au determinat, precum și dinamica vieții interne de partid sau adeziunile și disidențele reprezintă alte repere urmărite pe parcursul lucrării. Am analizat elaborările doctrinare ale liderului și ale altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
practica politică liberalii au perpetuat, totuși, o manieră autoritară de guvernare, au recurs la ingerințe în campaniile electorale și în alegeri. Naționaliști în materie de economie, ei doreau să evite subordonarea economică față de Apus, promovând politica economică "prin noi înșine". Fruntașii PNL, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin I.C. Brătianu, familia Costinescu, Constantin Angelescu sau Al. Constantinescu erau proprietari de mari intreprinderi, membri în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
proprietari de mari intreprinderi, membri în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920, depășind o perioadă de criză, PNL și-a lărgit baza socială atrăgând intelectuali, burghezie mică și mijlocie, fruntași ai băncilor comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre măsurile inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii Uniri și a reformelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Comunicațiilor, mai puțin important decât Ministerul de Interne din care pleca, precum și înlocuirea lui Constantin Banu de la conducerea Ministerului Cultelor și Artelor cu Alexandru Lapedatu. În 1924, lupta pentru demnități în guvern îi opune pe Al. Constantinescu și Arthur Văitoianu, fruntașilor liberali Gheorghe Mârzescu, Vintilă Brătianu și I.G. Duca. În 1925, liberalii din jurul lui Istrate Micescu anunță editarea ziarului "Răspunderea", care urmărea "regenerarea" morală a partidului. În același an, se distinge un grup al "intransigenților" alcătuit din Gheorghe Tătărescu, Constantin Banu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adversari ai lui Gheorghe Brătianu din Iași, Victor Iamandi. Rememorând ruptura produsă în PNL în 1930, vorbitorul afirmă că au rămas în organizația vechilor liberali, din acest județ, abia "zece sau cincisprezece tovarăși". În iulie 1930, Victor Iamandi aprecia că fruntașii din vechea organizație liberală din Iași au fost puși în fața faptului împlinit, fără a fi fost consultați în prealabil. La Cluj, vorbind despre întrunirea anunțată de georgiști pentru luna iulie 1930, Alexandru Lapedatu îi îndemna pe vechii liberali să nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ion Sân-Giorgiu și E. Ghirnoagă 132. 1.3. Organizarea partidului georgist până la Congresul general din noiembrie 1931 Întrunirile organizațiilor județene ale liberalilor georgiști au continuat într-un ritm alert în primele luni ale anului 1931. Constantin C. Giurescu, unul dintre fruntașii noului partid, aprecia în Memorii că "în răstimpul 8 iunie 1930-18 aprilie 1931 (data formării guvernului de tehnicieni Nicolae Iorga), Partidul Liberal Gheorghe Brătianu s-a organizat "regnicolar", având organizații județene în toată țara"133. Într-adevăr, în ianuarie 1931
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parțiale din ianuarie 1931, primele alegeri la care au participat, georgiștii au obținut rezultate bune în județele Caraș, Vlașca, Putna, Teleorman și Bihor. Scorul electoral dovedea că partidul se bucura de popularitate în rândul alegătorilor, deși, așa cum declara unul dintre fruntași, Constantin Toma, alegerile avuseseră loc în județe în care organizațiile nu erau încă definitiv închegate 136. După noi întruniri, la mijlocul lui februarie, a avut loc consfătuirea președinților de organizații județene ai PNL. Unul dintre vorbitorii prezenți la această manifestare, profesorul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu această ocazie, șeful georgiștilor arată că, de la înființare, partidul parcursese trei etape: una de formare, o alta de alcătuire a programului și o a treia, în curs de desfășurare, în care cerea guvernarea 140. Între vorbitori s-au numărat fruntași din conducerea centrală a partidului: Al. Vasilescu-Valjean, Petre Dragomirescu, C.C. Giurescu, Istrate Micescu, Grigore Nandriș, care a vorbit în numele organizației din Bucovina, Constantin Toma, care a prezentat salutul organizațiilor din Moldova și Ion Mateiu, care a vorbit în numele organizațiilor din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de informație și de luptă pentru restaurarea moralității și normalului"; * să lămurească masele populare asupra "adevărului ascuns de guvern, prin cenzură "; * să informeze poporul asupra problemelor zilei și situației generale interne și externe; * să realizeze o apropiere între popor și fruntașii partidului 183. Într-adevăr, la Timișoara, președintele organizației bănățene georgiste, Iuliu Coste, aprecia că participarea masivă a membrilor și simpatizanților se datora legăturii strânse pe care conducerea o păstra cu satele, contactului nemijlocit cu "nevoile și durerile familiei mari a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ta, aiasta nu se poate!"190. Atacul cel mai îndrăzneț a fost adresat însă Coroanei, atunci când liderul georgiștilor s-a referit la "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", la dușmănia, sau favoarea hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării 191. Recunoscând că la această manifestație ar fi trebuit să vorbească despre program și despre soluțiile de guvernare, Gheorghe Brătianu a exprimat convingerea că în acel moment istoric, cea mai mare prioritate pentru societatea românească era modificarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din 41 organizații comunale. La acestea se adauga și organizația locală din Roman, în frunte cu C. Jornescu, alcătuită din 143 membri. Lista noilor înscriși cuprinde și numele lui C-tin Costandache și Gh. Dimitriu, care se vor număra între fruntașii locali ai partidului 222. În scrisoarea care exprimă hotărârea acestui grup de a adera la partidul condus de Gheorghe Brătianu se precizează că această formațiune politică îi atrage prin faptul că se bazează "pe tot ce este bun și trainic
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Simion Mehedinți jucase un rol politic la începutul secolului, până în 1925, când fusese exclus din Partidul Țărănesc. Pe lângă motivele amintite, un alt factor care îl determina acum să revină în politică, în acest partid, era legătura sa de rudenie cu fruntașul georgist Constanin C. Giurescu 228. Dacă în timpul campaniei electorale din noiembrie 1933 îl găsim printre candidații partidului pentru un loc de deputat în județul Neamț și apoi devine deputatul de Neamț al georgiștilor, în martie 1934 Gheorghe Brătianu anunță retragerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1930, anul formării partidului, erau depășite, după părerea lor, în ideologia liberalilor vintiliști. Astfel, deși, inițial, se afla mai mult, sub influența ideilor liberale de după primul război mondial, Gheorghe Brătianu a conștientizat realitatea anilor 1933, 1934 și a contribuit, alături de fruntașii partidului său, la redefinirea ideologiei georgiste, apropiindu-se în unele domenii, neintenționat, de ideile susținute de "tinerii" liberali, rivali, din jurul lui Gheorghe Tătărescu 343. În scrierile sale, Gheorghe Brătianu a abordat, de asemenea, și problema structurii sociale a României. Șeful
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tratativelor desfășurate la Paris, partea franceză a cerut prelungirea șederii consilierului tehnic, venit în țară în 1929, cu ocazia contractării împrumutului de stabilizare. Guvernatorul Băncii Naționale, Dumitru Burileanu, s-a opus, fapt care a determinat înlocuirea lui, cu Constantin Angelescu, fruntaș al PNȚ418. PNL-Gheorghe Brătianu a protestat în Parlament, arătând că înlocuirea lui Dumitru Burileanu din funcția de guvernator al BNR reprezenta o măsură represivă, împotriva unui funcționar superior care nu accepta condițiile împovărătoare ale unui împrumut oneros. Georgiștii apreciau că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
părerea față de raportul care trebuia stabilit în politica generală a statului, între problemele cu caracter economic și cele cu caracter politic, apreciind că, pentru a asigura scoaterea economiei din criză, procedeele tehnice trebuiau să fie completate cu mijloace politice 422. Fruntașul georgist, C. Ionescu-Olt, caracteriza drept nejustificată și ineficientă impunerea unei dictaturi economice într-o țară în care statul nu avea la dispoziție toate elementele componente ale economiei naționale. El aprecia că realizarea unui plan economic proiectat pentru o durată precisă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
contractul încheiat în 1930, necesitatea de a pregăti, în țară, forța de muncă pentru industria apărării naționale și nevoia de a asigura performanța tehnică a materialului de război comandat în străinătate 483. O analiză atentă a pozițiilor exprimate de diferiții fruntași georgiști pe marginea afacerii Skoda pune în evidență unele diferențe între opiniile celor care erau partizanii apropierii de Iuliu Maniu și opiniile celor care erau împotriva acesteia, opunându-se atitudinii anticamariliste și anticarliste adoptate de primii. Existența acestor divergențe între
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județele în care partidul prezentase candidați. Comentariile presei pe marginea campaniei electorale pun în evidență intensitatea luptei electorale și, în mod deosebit, rivalitatea între cele două partide liberale. În vederea alegerilor, au avut loc tratative între Gheorghe Brătianu și Octavian Goga, fruntaș al Partidului Poporului, pentru încheierea unui acord electoral. Alexandru Averescu, președintele Partidului Poporului și-a dat aprobarea pentru acest acord, încercând să evite situația în care unii membri ai partidului său ar fi migrat spre alte partide, cu posibilități mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al IV-lea, în județele Teleorman și Vlașca, cu 4390 și 2829 voturi și locul al VI-lea, cu 3198 voturi, în județul Bihor. Rezultatele dovedeau că partidul se bucura de popularitate în rândul alegătorilor, deși, așa cum declara unul dintre fruntași, alegerile se desfășuraseră în județe în care organizațiile nu erau încă definitiv închegate 510. Deși nu a obținut rezultate spectaculoase, PNL-Gheorghe Brătianu și-a făcut, prin aceste alegeri, intrarea pe scena politică a țării, încercând în același timp și o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Telegramele de solidarizare primite de conducerea centrală a partidului din județele Muscel, Râmnicu-Sărat, Arad, Trei-Scaune, Fălciu și Roman, au fost semnate de vechii președinți ai acestor organizații, dovedind că, totuși, unitatea și fidelitatea lor rămăsese intactă 536. În timpul campaniei electorale, fruntașii partidului au desfășurat o activitate susținută. La 30 noiembrie, a avut loc ședința Delegației permanente a organizației georgiste din Iași, la care, alături de Gheorghe Brătianu, au participat Constantin Toma, Atta Constantinescu, Grigore Mârza și Ștefan Șendrea. La Bacău și Galați
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care urmau să ia parte la acțiunea partidelor aliate. Ședința, care a început în prezența unui număr de 4000 cetățeni, veniți din regiunea Iașului a fost prezidată de averescanul C. Meisner. În afară de președinții celor două partide aliate au fost prezenți fruntași averescani și georgiști precum Al. Oteteleșanu, V. Papacostea, Atta Constantinescu, C. Ifrim, C. Turtureanu, P. Pogonat, N. Petrea, D. Dimitiu, V. Bulgaru sau C. Toma578. Exprimându-și dezamăgirea față de faptul că național-țărăniștii renunțaseră la întrunirea anunțată pentru data de 14
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
chiar o colaborare între "Frontul Constituțional" și "Cruciada Românismului". Potrivit surselor informative ale poliției, după o ședință a grupării conduse de Mihai Stelescu, defășurată la 3 decembrie 1935, șeful a afirmat în fața unora dintre amicii săi politici, că unii dintre fruntașii grupării vor candida pe lista "Frontului Constituțional". Stelescu a ținut însă să precizeze că gruparea sa își păstra individualitatea față de alianța averescano-georgistă, urmând ca în alegerile viitoare să depună liste separate 582. 5.3. Georgiștii între problema reîntregirii liberale și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]