25,640 matches
-
parcă senzația de uscăciune în cerul gurii. Era un fel de ardere negativă, o impresie de secătuire însoțită de sete, sete nesfârșită de real ! Imaginația nu făcea un pas, s-o pici cu ceară! Mâna scăpase stiloul, neputincioasă. Ochii îi fugeau pe fereastră. Atunci i-a venit gândul înstrăinării cărților de propriul autor. Nu își dădea seama dacă l-a citit undeva, cert este că l-a lovit drept în moalele capului. Adică, el prin ce mai există acum? Dacă nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
atunci când am ridicat problema curățeniei din incinta și din afara fabricii. E vorba, nu-i așa? de cartea noastră de vizită. Când vine omul la treabă, să-i fie drag să intre în secție, să-i râdă inima și să-i fugă norii adunați pe traseul tramvaiului cinci. Altfel, nu văd cum putem depăși planul la toți indicatorii. Zică el ce-o zice șeful serviciului Aprovizionare! El nu știe decât să se plângă: cum că nu mai are cu ce cumpăra cadouri
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
găsit cu atâta greutate, a avut ghinionul să moară într-un accident de mașină, iar cu șeful Aprovizionării e bine să te ai bine. Vedeți, asta înseamnă să judeci la rece, să ai, adică, simțul realității. În rest, sănătate! Acum fug, că se reiau lucrările. Pa și pusi! III Uf! Bine că s-a terminat și ședința asta! Atâtea ceasuri pentru ceea ce se putea face mult mai operativ, în birou: «- Uite, tovarășe inginer Angheluță, de azi înainte în locul matale va lucra
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ea ceva, de e reți nută, nu? Da? — Hoțul neprins e negustor cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina. Nu e, don’le, n-are cum! — E, nu e... E reținută. — Dar de ce e acuzată? dădu brusc Florica dovadă de simț practic. Adică ce-a zis organele c-a făcut
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aspirină. Ceea ce îi rătuti în asemenea hal, încât, după o ședință comună, în care lăsară la o parte inclusiv ideea că, în fond, sunt concu renți, hotărâră să se retragă din afaceri cât încă nu era prea târziu și să fugă unde or vedea cu ochii. În mai puțin de o săptămână, ambasadele străine la București înregistrară un număr cu multe zerouri de cereri de emigrare, ceea ce avu ca urmare o grevă de o am ploare nemaiîntâlnită în rândul funcționarilor care
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în Adunarea Constituantă un rol considerabil, iar Mirabeau, pe patul de moarte, i-a încredințat sarcina de a face cunoscute, de la tribună, ultimele sale gânduri. Când a început domnia Terorii, el se afla în misiune, în Anglia. Fiind expulzat, a fugit dintr-o Europă în care nu întâlnise decât emigranți. S-a îmbarcat pentru S.U.A, spre o lume nouă, iar el nu se temea de ideile noi. De îndată ce o guvernare "normală", echilibrată, s-a instaurat în Franța, el a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
între asasini și guvern) anumite înțelegeri. La un anumit nivel, de altfel, se pusese la punct planul suprimării întregii națiuni armene. La Diarbekir, la Erzerum, la Sivas, la Trebizonda și chiar la Constantinopol, creștinii autohtoni trăiau în teroare. Populațiile creștine fugeau speriate, căutând azil în consulatele și în școlile franceze. Peste tot, agenții noștri i-au primit, i-au protejat și chiar i-au apărat fizic, cu pușca în mână. Oroarea pe care a inspirat-o lumii civilizate știrea acestor masacre
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
-ți descopăr mai bine calitățile decât în biroul rece spre care mă tot îndrepți. O veselie generală se declanșă la auzul cuvintelor lui. Karina se blocase. Din nou. Nu era în stare să facă nici un gest deși își dorea să fugă cât mai departe. - Hai să vedem cu cine începem. Cu tine? Mmm... ce ochi frumoși ai! Mai bine nu că mă hipnotizezi cu ei și nu mă mai pot concentra în discuțiile cu celelalte concurente. Mai bine cu tine că
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ai enumerat. - Oferi cu porția. Când și dacă ai tu chef și atunci constrânsă de anumiți factori, sau împrejurări. - Mă judeci de parcă nu m-ai cunoaște. - Tocmai pentru că te cunosc foarte bine, mai bine decât vrei tu să te cunoști. Fugi. Când dai de greu, tu fugi în loc să lupți pentru a obține ceea ce îți dorești. - Nu am pentru cine să lupt. - Pentru tine, pentru că obținând ceea ce-ți dorești, vei fi fericită, împlinită. - Adică pe tine? - Da, dacă tu crezi că
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și dacă ai tu chef și atunci constrânsă de anumiți factori, sau împrejurări. - Mă judeci de parcă nu m-ai cunoaște. - Tocmai pentru că te cunosc foarte bine, mai bine decât vrei tu să te cunoști. Fugi. Când dai de greu, tu fugi în loc să lupți pentru a obține ceea ce îți dorești. - Nu am pentru cine să lupt. - Pentru tine, pentru că obținând ceea ce-ți dorești, vei fi fericită, împlinită. - Adică pe tine? - Da, dacă tu crezi că prezența mea te face fericită, atunci
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să-l pândească. În cazul nostru, cu siguranță m-ai fi ucis dacă ți-aș fi căzut în gheare, când erai rănită. Dar, ai avut ocazia să mă înfrunți, să mă privești în ochi și nu ai avut curajul. Ai fugit ca o lașă, ca de obicei de altfel, când ai dat de greu. - Știi bine de ce. - Vezi tu, mie îmi place să-mi trăiesc viața, să mă bucur de tot ce-mi oferă ea, inclusiv serviciile sexuale ale femeilor frumoase
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ureche, încât avusese impresia că veneau din interior. Strânsoarea lui era dureroasă, brutală și-și îndreptă privirea spre locul în care o ținea prizonieră, cerșind îndurare. O mână mare, cu degete lungi, ca de artist, o ținea captivă să nu fugă. Nu mai era în stare să facă nici un pas, dar nici să țipe. Se blocase, acolo, în mijlocul străzii, pe trecerea de pietoni. Voia să se întoarcă, să-l vadă, dar creierul dădea comenzi pe care corpul refuza să le execute
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
limba ca fiind un simplu instrument fără vreo valoare în sine decât aceea a utilității și că, la fel ca personajul romanului său, ratează expresia algebrică. Se vede preocuparea sa de a da fiecărui cuvânt un sens determinat și corect, fugind de sinonimie, pentru a face o limbă exactă care să sune așa cum ar trebui să sune. Pentru a fi riguroși, e drept a recunoaște că atunci când ceva pare neclar nu este un defect de exprimare, nici de limbaj, ci cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu frecventezi mult învoiala cu înțelepții, căci cine niciodată nu se eliberează de o sminteală, poți să juri, este nărod desăvârșit. O injecție specială pentru a inocula în mințile tuturor patru paradoxe, trei confuzii și o utopie și suntem salvați. Fugi de sănătatea profitabilă. Nu crede în ceea ce numesc bătrânii experiență, căci nu prin a face o sută de rugăciuni Tatăl nostru pe zi o bătrână sfântă știe mai bine rugăciunea decât cel ce nu se roagă de atâția ani. Mai mult
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sau că s-a întâmplat, sau se va întâmpla într-o zi. La nimic nu-ți vor folosi în plus faptele, chiar și reduse la bolul deglutiv prin cărți, fără suc intelectual care să le convertească în pastă de idei. Fugi de faptologi, căci faptologia este sensul comun mort, mort, fii atent, mort pentru că îl aruncăm din propriul teren, din acela care dă roade comune, dar utile. Nici pentru asta nu te lăsa ghidat de alții, de căldărușa lui Odin. Sunt
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu participă deocamdată la nimic; el se simte un străin, nu se consideră un om al cetății: „Ce am eu de împărțit cu oamenii ăștia?”1, decizia lui pentru actul crimei se produce lent: mai întâi îi cere Electrei să fugă împreună, dar ea se dezice de el, nerecunoscându-l ca frate; eroina va fi cea care va declanșa hotărârea lui Oreste. De remarcat este superbul dialog dintre Egist și Jupiter, un Egist obosit de vina de a-l fi ucis
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
eventualele contacte tactile îți vor subjuga clienții; 6. Mirosul: nu numai mirosurile prezente în magazinul tău, în firmă, chiar și mirosul angajaților tăi. Unele mirosuri te determină să cumperi (treci prin fața unei patiserii sau covrigării), dar altele te determină să fugi; 7. Culorile: utilizează forța acestora; 8. Aglomerația: când vezi un magazin plin cu marfă sau o coadă la o spălătorie, oare ce te îndeamnă să te mai chinui? Magazinul plin cu marfă ne sugerează puterea lui și posibilitatea noastră de
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
stâlp anunțul tău trebuie să fie vizibil de la cel puțin 3 metri și trebuie să conțină datele firmei tale. În cazul ziarelor și revistelor, caută să poziționezi anunțul tău în partea dreaptă sus (când deschidem un ziar, prima oară privirea fuge către partea dreaptă sus) ori într-o zonă în care există o audiență maximă sau o apropiere de obiectul tău de activitate (de exemplu, în zona anunțurilor de mică publicitate ce conțin ofertele de vânzare de apartamente ai putea să
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
i ale apelor râului, În fire de lumin? urzite din „vatra de j?ratic" a cerului: „Pe un deal r?sare luna, ca o vatr? de j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind În ropot". În „F?t-Frumos din Tei", luna r?sare că o minune a nop?îi, din umbră codrilor: „ Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurze?te melancolic A lor suflet Îmb?țâț . Lun-atunci din codri iese, Noaptea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ion EMMA: Ia te uită! Stai jos! Parc-ai veni de departe... ION: Păi da... (Stă) EMMA: Vrei să mănînci? ION: Nu, doar să șed. E frig afară. EMMA: Da, o să fie o iarnă foarte grea. Vii de la ocnă! Ai fugit de la ocnă? ION: Nu. Ea a fugit de la mine. EMMA: Interesant. Cum era la ocnă? ION: Bogdaproste, bine. Vorbă mai deloc, muncă mai tot timpul. EMMA: Dacă era bine, la ce-ai mai plecat? ION: Eh, așa... EMMA: Și, va să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Parc-ai veni de departe... ION: Păi da... (Stă) EMMA: Vrei să mănînci? ION: Nu, doar să șed. E frig afară. EMMA: Da, o să fie o iarnă foarte grea. Vii de la ocnă! Ai fugit de la ocnă? ION: Nu. Ea a fugit de la mine. EMMA: Interesant. Cum era la ocnă? ION: Bogdaproste, bine. Vorbă mai deloc, muncă mai tot timpul. EMMA: Dacă era bine, la ce-ai mai plecat? ION: Eh, așa... EMMA: Și, va să zică, n-aveai nici o vină, nu...? ION: Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
urmă... EMMA: Aș! Justiția noastră e cam rea cu aventurierii; faptul că ai sîngele iute o să-i impresioneze totuși pe jurați și-o să scapi doar cu vreo doisprezece ani de ocnă. TOREADORUL: Și atunci? EMMA: Îți dau o șansă. O să fugim împreună. Lăsăm în urmă un cadavru, sigur îți va fi atribuită crima. Dar ce ne-ar păsa? Vom fi departe, tu vei omorî tauri în arenă, undeva prin Mexic de pildă, și eu, deghizată în gitană, o să fiu amanta ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mai mult mînerul spadei, Charles se clatină cu fotoliu cu tot). TOREADORUL: Isprăvește! (Se crispează de greață.) EMMA (calmă): Dacă vrei să vomiți, pe culoar, a doua pe dreapta. Dar vino repede, că avem treabă. (Toreadorul iese.) Nu încerca să fugi, că ocna te mănîncă! (Emma se duce, trage cortina scenei cu păpuși, se urcă pe scenă și, trăgînd de sfori, aduce marionetele în poziția verticală. Muzică. Între marionete și împreună cu ele, Emma un dans de teatru de estradă, cu gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
toreador. Să vezi balete răsuflate și să citești știri de senzație împreună cu... EMMA: Tocmai asta vreau! BĂRBATUL (Îi ia mîinile): Să te enervezi pe faptul că bea ceaiul fără să te suspecteze că l-ai otrăvit. Să-ți vină să fugi în lume cu un ocnaș... Nu? EMMA: Da! Da! ești fermecător. BĂRBATUL: Am experiență. Știu ce minunat este să te plictisești, să vrei să mergi la baluri la care nu vei merge dar să te duci în schimb la teatre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
îl stropește) Scoală monșer, nu face pentru dumneata să te dai în spectacol! Ești om serios. Un volintir! (lui Leonida) Soro! Soro! (intră o figurantă în soră medicală cu trusa de prim ajutor, dar Efimița o gonește cu un gest) Fugi, nenorocito! Efimița începe să plîngă, își adună forțele, ia paharul, toarnă apă în el, pune un lichid dintr-o sticluță, mai pune, gustă, mai pune zdravăn, apa se colorează, scoate fum. Efimița trage aer mult în piept va urma un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]