6,850 matches
-
în legislația națională<footnote Legea nr. 672 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr. 953/2002 și legislația secundară acesteia. footnote> privind auditul public intern. Luând în considerare faptul că auditul intern oferă managementului general, atât activitate de asigurare cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern, cât și activitate de consiliere, pentru adăugarea de valoare actului managerial se impune ca în cadrul acesteia din urmă să se afle mereu în alertă cu privire la existența eventualelor slăbiciuni semnificative ale controlului intern. Activitățile de control care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
cultura organizațională afectează caracteristicile tipurilor de control implementate, care poate fi birocratic sau flexibil prin natură. În concluzie, implementarea sistemului de control în cadrul unei organizații și adecvarea politicilor pentru atingerea obiectivelor acestora este responsabilitatea managementului general, iar asigurarea managementului cu privire la funcționalitatea acestuia și monitorizarea eficienței sistemului revin auditului intern. „Instituția” managementului general și „instituția” auditului intern sunt de aceeași parte în cadrul unei organizații și numai împreună pot să-și atingă propriile obiective și, în același timp, să ofere echilibru și siguranță
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
riscurilor acesteia. Rolul de consultanță al auditului intern constă în asistarea organizării managementului riscului și implementarea sistemului propriu de control intern adecvat, iar rolul de asigurare al auditului intern poate merge mai departe pentru oferirea unei asigurări rezonabile managementului cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern implementat și beneficiile acestuia pentru organizație. Motto: Implementarea sistemului de control managerial nu reprezintă o problemă de legislație, ci mai degrabă o problemă de schimbare a mentalității, care vizează în timp schimbarea culturii organizaționale. Marcel Ghiță
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
acestea, numai controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune sunt obligatorii. Pe lângă acest sistem de control intern, în cadrul entităților publice a fost organizată, începând cu anul 2003, funcția de audit intern. Scopul auditului intern este acela de a evalua funcționalitatea sistemului de control intern și de a asigura consiliere managerului general, pentru luarea celor mai eficiente decizii. În vederea reorganizării noului sistem de control managerial, Comisia Europeană recomandă ca toate activitățile de control intern să devină opționale, iar managementul general să
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
1, iar la un pacient valoarea 2. b) La testarea finală durerea a avut la doi dintre pacienți valoarea 4, iar la un pacient valoarea 3. Discuții pe baza rezultatelor obținute În majoritatea cazurilor recuperarea s-a realizat în limitele funcționalității. Durerea a cedat la toți pacienții, iar forța și opozabilitatea a avut rezultate foarte bune la doi dintre pacienți, iar unul s-a recuperat în limita păstrării ADL-urilor. C. Rezultatele obținute în urma recuperării funcționale a fracturilor de femur, aripă
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
se datorează, aceleași populații cu precădere de bărbați tineri, practicanți ai sporturilor de performanță, motiv pentru care aceste leziuni au fost etichetate pe bună dreptate ca “boală profesională a sportivilor”. Având rol decisiv în prehensiune, afectarea tendoanele flexorilor produce scăderea funcționalității mâinii. Astfel, scopul reeducării este de protejare și recuperare a tendoanelor, de a diminua reziustentele interne, de a orienta procesul de cicatrizare a tendoanelor încercând favorizarea cicatrizării intrinseci în raport cu cicatrizarea extrinsecă. La pacienții tineri fracturile de ram ilio ischio-pubian sunt
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
cuvinte, În ciuda succedării cabinetelor, anumiți actori centrali ai procesului decizional pot acumula un Înalt grad de experiență guvernamentală, printr-o politică voită de rotație a cadrelor. Această posibilitate a utilizării unor politici de personal În scop strategic, pentru a asigura funcționalitatea cabinetelor, ne obligă, de asemenea, să purcedem la o analiză a mandatelor individuale ale actorilor guvernamentali. Mai mult decât atât, această premisă teoretică ne permite să ne interogăm asupra specificității rotației cadrelor ca diferență specifică a politicilor de personal ce
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe în și între organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice, chiar în condițiile trecerii la asistare informatizată. În schimb, în categoria firmelor private și organizațiilor nonguvernamentale de talie mică, dar cu expunere externă, practicile manageriale și profesionale bazate pe cunoaștere sunt deja prezente, dar în forme încă experimentale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
formulele de declanșare și articulare a factorilor de influență, după cum urmează: Scenariul dezvoltării emergente este unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de autoorganizare informală. În replică, la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
împreună contribuie la aplicarea unui management performant. Ele apar ca urmare a interacțiunii oamenilor în cadrul activităților desfășurate și ajung să fie parte a unui patrimoniu organizațional important. Pierderea din vedere a oricărui tip de cunoștințe poate cauza probleme majore pentru funcționalitatea și rezultatele organizației. Cunoștințele au mai multe valențe, și anume: socială - deoarece apar la interacțiunea dintre oameni; cognitivă - deoarece au un conținut clar, rațional; tehnică - deoarece ele au capacitatea de a rezolva probleme precis definite; economică - deoarece au valoare pentru
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acest gen scurt de informație pune în circulație și rezumă diverse întâmplări și fapte de viață. În noile cercetări media, se vorbește chiar de naratologie mediatică. Aceasta consideră discursul promovat de mass-media identic cu discursul narativ - ca structură, expresie și funcționalitate [...] Forma textuală apropiată comunicării jurnalistice este narațiunea, ca formă a comunicării umane, cu grad mare de intersubiectivitate. Din această perspectivă, se consideră că așteptările publicului se circumscriu sferei povestirii și dialogului, forme textuale care permit recompunerea semnificațiilor și receptarea negociată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului 3.2. Cunoașterea implicită și explicită și strategiile meta-cognitive 3.3. Statutul educațional al internetului 3.4. Socializarea și internetul 3
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
4.3. Comunicare și mediatizare 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective 4.5. Campusul și clasa virtuală 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului 5.3. Caracteristici și dimensiuni ale conținuturilor de tip e-learning 5.4. Indeterminarea conținutului învățării 5.5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital 5.6. AEL - un exemplu de platformă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Indeterminarea conținutului învățării 5.5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital 5.6. AEL - un exemplu de platformă te tip e-learning 5.7. Portofoliul digital Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică 6.2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului 6.4. Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
1995, p. 17) - este unul dintre cei mai importanți vectori ai creării realității”. Efectele ei au un mare impact asupra realității ca atare. Realitatea virtuală pare a fi, după unii (Tisseau, 2001, p. 7), o cvasirealitate ce are aparența și funcționalitatea unei realități, însă care nu este totuși realitate; e un fel de simulacru sau succedaneu al unei realități. O realitate virtuală este aceea ce are toate condițiile esențiale de a deveni (sau de a fi luată drept) realitate. Este totuși
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ipostaze subiacente. Într-o primă accepțiune, realitatea virtuală este o simulare a lumii, obținută prin manipularea unor modele, a unor structuri, a unor legături specifice. Cea mai nouă unealtă de simulare pare a fi computerul, el însuși un simulacru al funcționalității și performativității (cei drept, maximizate) a creierului uman. În al doilea rând, realitatea virtuală are ca specificitate nu simpla reproducere a unor modele reale, ci deschiderea unui evantai de potențialități prin depășirea proprietăților lucrurilor reale. Într-un muzeu virtual, putem
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formarea inițială, de bază sau continue, își formează structuri complementare, adjuvante sau de sine stătătoare ce se înscriu în sfera virtuală. Conversiunea rețelelor și tehnologiilor de informare și comunicare în instanțe cu scop educativ. Chiar dintru început, aceste dispozitive au funcționalități explicit educative, gândite și gestionate pentru a se maximiza dimensiunile formative. În acest sens, a luat naștere o industrie specializată de dispozitive, programe și structuri digitale. Inventarea și promovarea de noi obiecte pedagogice ce susțin sau care sunt livrate prin intermediul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deosebirilor, și nu se cere a fi materializată în aceeași proporție și în același ritm, mecanic, pentru toate componentele ansamblului societal. Unificarea din punct de vedere strategic, militar, economic, juridic (desigur, progresivă și parțială) se justifică pentru că va garanta o funcționalitate și o raționalitate aparte spațiului comunitar. Unificarea culturală sub spectrul unicității (lingvistice, religioase, artistice etc.) conduce la disoluție identitară, la atrofiere spirituală și nu poate trezi decât coșmaruri. Este de dorit ca ceea ce poate fi unificat să fie unificat, iar
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mentalul omenesc, limba, arta etc.), rămâne netrasmutabil prin înrădăcinarea acestora în experiențe felurite, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere a fi creionat dintr-odată unitar și plural, monolitic, dar și divers, asemănător, dar și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea pe care o deține dimensiunea respectivă la scara corpusului comunitar. Unele aspecte vor trebui să fie puse în acord, altele vor rămâne cum au fostă sau mai mult decât atât! Nu putem impune o limbă unică (chiar dacă această realitate ne-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
suportă și ea unele reconfigurări, în conformitate cu o ecologie comunicațională pe care modernitatea actuală o reclamă. Este firesc, de bună seamă, ca multiplicarea tehnicilor de informare și comunicare să oblige școala la o pluralizare a modalităților didactice de învățare. 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Computerul funcționează ca un mediator între profesor și elev, detronând oarecum rolul profesorului în triada emițător-mijloc-receptor. Educatorul însuși va fi nevoit să-și regândească clasa, acceptând-o altfel ca o entitate închisă, delimitată, constrânsă spațial și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în circuite informaționale calibrate și aflate la discreția altora (instituții, asociații, instanțe media, comercianți, șarlatani, indivizi dubioși etc.). Responsabilitatea în a decela ceea ce este util și valoros de ceea ce este nefolositor și periculos revine aproape în totalitate „navigatorilor”. Privitor la funcționalitățile calculatorului în școală, se pot evidenția mai multe ipostaze (vezi Hadzilacos, 2005): Calculatorul ca mijloc de înregistrare a unor expresii, precum tabla și foaia de hârtie, ce conțin linii, forme, culori. În acest sens, calculatorul are următoarele uzanțe: a) capacitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin disponibilizarea unor informații de natură administrativă (orare, planificări, întâlniri etc.); interschimbul de lucrări realizate de cursanți prin punerea în rețea a producțiilor fiecăruia; indicarea de fiecare dată de către profesori (dar și de cursanți) a unor surse complementare, cu o funcționalitate didactică sau nu, ce pot fi consultate obligatoriu, opțional, facultativ. Noile tehnologii se rabat într-un fel aparte asupra conținutului cunoașterii, „formatând-o” după alte tipare. NTIC contribuie la schimbarea modalităților generale de reprezentare, de acțiune și de gândire. Dimensiunea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
p. 51) Cu alte cuvinte, acest mediu se transformă într-o scenă în care inhibițiile ascunse de egolatrie ies la suprafață, se manifestă deschis. În sfârșit, ne putem „manifesta” și altfel într-un univers imaterial, dar concret prin reverberații și funcționalități. Pe de altă parte, se manifestă și o altă o tendință. Individul actual a devenit oarecum refractar la ceea ce este voluminos, grosier, corporal, concret, pipăibil, identificabil (a se vedea, în acest sens, noile forme arhitecturale sau stiluri ambientale). El caută
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mod iluzoriu de a exista. Prinși în capcana spațiului virtual, subiecții pierd legătura cu lumea reală, mult mai complexă și mai dinamică, netipizată și necuprinsă încă în construcțiile digitale. Din punct de vedere psihopatologic, se pot avansa trei ipoteze cu privire la funcționalitatea calculatorului (vezi Baucheron, 2005): ecranul informatic funcționează ca o mască. Se știe, de pildă, că, în culturile primitive masca personifica prezența lui Dumnezeu. Masca este acea contrafață ce ascunde adevărata față. Prin ea, mai degrabă, se ascunde ceva, decât se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ansamblu mai larg, întredeschis, cu fundament național Deschise, multiple, schimbătoare, la scări variabile (de la local la global), reale și virtuale Morfologie socio-teritorială Alveolară Areolară Reticulară Paradigme și cadre de referință credințe, tradiție și continuitate, destin, forță, autoritate, înțelepciune rațiune universală, funcționalitate, simplificare și specializare, democrație, reprezentativă Complexitate, incertitudine, autoreglare, flexibilitate, guvernanță Acțiuni Repetitive și rutiniere Raționale Reflexive Reglări principale Cutume Stat și legi Sisteme etatice subsidiare, drept și contracte, parteneriat, opinie publică Activități economice dominante Agricole Industriale Cognitive Cultură Locală Puternice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]