5,270 matches
-
Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus un raport de vasalitate populației băștinașe ulterior, după retragerea lor și sedentarizarea celor puțini rămași, alogenii au fost asimilați de fondul autohton dominant. 3. DESCOPERIRI IZOLATE În afara complexelor de locuire și a vestigiilor funerare de tip Dridu, au mai fost găsite și multe obiecte izolate, care nu provin dintr-un sit al zonei respective. Numărul acestor descoperiri se ridică la 12, identificate în 11 localități, întrucât la Negrești s-au găsit două monede. Vestigiile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mormintele turanice erau pe axe diferite, dar majoritatea aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în veacurile XIII-XIV, procentajul lor reprezintă circa 2/3 din totalul mormintelor alogene. Această orientare s-a observat și la vestigiile funerare din spațiul bazinului (de la Banca, Grivița - Vaslui, Matca - Galați) și din restul Moldovei (precum la Holboca și Probota - Iași). Abia, din secolul XII se răspândește obiceiul dispunerii morților cu capul la E pentru teritoriile nord-pontice, fapt menținut și mai târziu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
morților cu capul la E pentru teritoriile nord-pontice, fapt menținut și mai târziu, în veacurile XIII-XIV. Tradiția depunerii cailor ca ofrandă, deci sacrificarea lor la moartea stăpânului, constituie un vechi ritual, specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui, Similișoara ș.a. Inventarul așezărilor și necropolelor, descoperite în acest areal, este destul de bogat, variat și semnificativ din punct de vedere arheologic și istoric. Datele furnizate de obiectele descoperite, asociate cu alte informații, privind modul de construcție a locuințelor, practicile funerare, au condus la conturarea unor aspecte definitorii despre modul de trai și viața spirituală a comunităților creștine autohtone. Pe întreaga perioadă a secolelor VI-XI se observă stagnări, creșteri sau descreșteri ale indicelui demografic, ca urmare a factorilor naturali, economici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
număr mic de locuințe, lipsa mormintelor de incinerație sau de înhumație, din anumite etape istorice), în toate categoriile ce reflectă evoluția în timp a comunităților locale (tipul de așezare și locuință, ocupații, legăturile cu lumea bizantină, relațiile cu alogenii, practici funerare). Majoritatea vestigiilor indică prezența culturii Dridu la locuitorii bazinului și, implicit, ai Moldovei, care s-au aflat în strânse relații cu comunitățile autohtone din restul teritoriului românesc. Cercetările din majoritatea siturilor au permis, după o jumătate de secol de la emiterea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de o serie de factori și elemente ale activității umane, precum tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic, cu componente locale sau cu influențe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Descoperirile secolelor VI-XI au fost împărțite în două etape istorice, specifice celor două culturi românești și analizate din punct de vedere arheologic, potrivit criteriilor amintite anterior și având în vedere asemănările și deosebirile cu spațiul Moldovei, Munteniei, Transilvaniei și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cult, al cărei conținut reflectă preocupările oamenilor pentru lumea de dincolo (reprezentări umane și animaliere, fragmente de vase cu simbolul crucii), situație ce denotă că viața spirituală ocupa un rol important în cadrul comunităților umane. Informațiile legate de ritul și ritualul funerar completează restul datelor furnizate de inventarul unei așezări umane. Spre deosebire de perioadele anterioare, specifice geto-dacilor și culturii Sântana de Mureș, numărul descoperirilor funerare este foarte mic, nu doar pentru Bazinul Bârladului ci pentru întreg teritoriul Moldovei. Cele mai concludente rezultate revin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce denotă că viața spirituală ocupa un rol important în cadrul comunităților umane. Informațiile legate de ritul și ritualul funerar completează restul datelor furnizate de inventarul unei așezări umane. Spre deosebire de perioadele anterioare, specifice geto-dacilor și culturii Sântana de Mureș, numărul descoperirilor funerare este foarte mic, nu doar pentru Bazinul Bârladului ci pentru întreg teritoriul Moldovei. Cele mai concludente rezultate revin secolelor X-XI, când s-au descoperit 11 morminte izolate/necropole, față de doar patru, din secolele V/VI-IX. Din statistica de mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului ci pentru întreg teritoriul Moldovei. Cele mai concludente rezultate revin secolelor X-XI, când s-au descoperit 11 morminte izolate/necropole, față de doar patru, din secolele V/VI-IX. Din statistica de mai sus rezultă că din cele 36 descoperiri funerare din spațiul Moldovei, 15 aparțin bazinului. În altă ordine de idei, circa jumătate din vestigii sunt din bazin, iar cele din timpul culturii Dridu au ponderea cea mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
idei, circa jumătate din vestigii sunt din bazin, iar cele din timpul culturii Dridu au ponderea cea mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar pentru secolele VI-VII s-au găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazin, iar cele din timpul culturii Dridu au ponderea cea mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar pentru secolele VI-VII s-au găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem că această situație se datorează numărului extrem de mic al descoperirilor funerare, iar în lipsa unor noi cercetări, susținem ideea unei imagini unitare pentru spațiul Moldovei, întrucât nu există motive să credem că acest areal făcea excepție. Cele două morminte de înhumație (secolele V/VI-VII), izolate, nu au oferit prea multe informații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a secolului V, fără a exclude utilizarea ei în a doua parte a perioadei în discuție. În privința atribuirii etnice și religioase, există câteva rețineri, însă este posibil ca defunctul înmormântat aici să fi fost un autohton creștinat. La Dănești, inventarul funerar conținea o cataramă, care, prin caracteristici (placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate), denotă categoria convențională din care face parte, fiind de tip „Sucidava”, specifică secolului VI. Spre deosebire de mormântul precedent, acesta dispune de un accesoriu vestimentar cu motiv cruciform, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care nu au acoperit o suprafață prea extinsă, motiv ce poate să explice și lipsa mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului. Această situație nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde descoperirile de tip funerar sunt consistente numeric. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare, identificate la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne, găsite in situ) au trăsături asemănătoare în privința pastei, a modului de prelucrare și, mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să explice și lipsa mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului. Această situație nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde descoperirile de tip funerar sunt consistente numeric. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare, identificate la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne, găsite in situ) au trăsături asemănătoare în privința pastei, a modului de prelucrare și, mai ales, a decorului. Urna lucrată la roată, găsită la C.F.R. Dodești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
social-economice. Caracteristicile materialului ceramic (urnele), descoperit în ambele situri, indică aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Ca atribuire etnică se presupune, însă cu rezerve, că cei incinerați erau autohtoni, însă aspectul amintit reflectă o simbioză româno-slavă. Descoperirile funerare din secolele X-XI le-au depășit ca număr pe cele din etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
erau autohtoni, însă aspectul amintit reflectă o simbioză româno-slavă. Descoperirile funerare din secolele X-XI le-au depășit ca număr pe cele din etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât din secolul X se generalizează înhumația. Acest aspect se desprinde din necropola de la Bârlad-Prodana, unde mormintele sunt doar de înhumație. Cei șapte defuncți erau orientați V-E (cu ușoare deviații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-SE, iar în inventar s-a găsit un cosor din fier, pentru viticultură. Pornind de la aceste elemente, s-a considerat că cei înmormântați erau de origine veche românească, similar situației de la Băneasa și Berești (Galați). Nouă din cele 11 descoperiri funerare aparțin turanicilor și s-a remarcat că cei înhumație (de regulă războinici, un singur mormânt de copil - M2, de la Banca), erau așezați de obicei în movile, majoritatea orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
depuși tot pe spate, cu mâinile dispuse aleatoriu (pe lângă corp sau diferit așezată una de cealaltă), însoțiți de ofrande de cai (cranii ori părți din corpul animalelor) și alte obiecte, specifice călăreților războinici (potcoave, zăbale, resturi de la șa, arme). Amenajări funerare: s-au depistat aspecte de acest gen, cum ar fi la Bârlad-Parc, unde scheletul era depus pe o împletitură vegetală, iar la Bârlad-Dealul Țuguieta, cel de-al doilea schelet (al femeii) era așezat pe un strat subțire de prundiș. În afara
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lemn (Stoicani - Galați, Arsura - Vaslui), iar resturile de scânduri putrezite și de împletituri de rafie și rogojină dovedesc acest mod de înmormântare. La Matca, un prag de pământ a servit ca postament pentru craniul de cal, așezat ca ofrandă. Inventarul funerar: surprinde printr-un material divers, însă destul de redus cantitativ, specific atât autohtonilor, cât și alogenilor. Din necropola creștinilor de la Bârlad-Prodana și din mormântul dublu creștin de la Dumeștii Vechi s-a recuperat câte un singur obiect și anume un cosor din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un singur obiect și anume un cosor din fier, cu dinte. Comparativ cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiect și anume un cosor din fier, cu dinte. Comparativ cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat un rol important în viața socio-politică și etno-culturală a zonei, lăsând interesante dovezi arheologice, privind modul de trai și concepția despre viața spirituală. În ansamblu, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului (secolele V/VI-XI) constituie o parte importantă din totalul vestigiilor de acest tip, din întreg spațiul Moldovei (36, pe baza unei statistici recente), reprezentând aproximativ jumătate: Cercetările de suprafață desfășurate în Bazinul Bârladului au identificat un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]