11,568 matches
-
știi în sîngele cui se va opri sau dacă soarele se face iarăși cuvînt ca la început îți dai seama ce grea devine șoapta și cum ai să poți respira dintr-un văzduh ca un cap de marinar smuls de furtună cu tot cu coșul pieptului ... ? Hai, Reiner! Un milion de motive pentru care nu pot muri acum Nu poți muri tot timpul uneori e chiar deșertăciune moartea în fața tristeții nedefinite stau cîteva dileme ca niște mirese care s-au îmbrăcat prea devreme
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
bărbia lui prognată, acoperită de fire de păr rare. Astfel s-a popularizat o imagine pentru posteritate, a unui răzvrătit mongol, înalt și pietros, dominând, cu mai mult de un cap, popoarele pestrițe și nenumărate pe cari le conduce, prin furtuni de flăcări și peste râuri de sânge, spre victoria socială [...]. Retras într-o cameră mobilată de undeva din Europa, înclinat sub abajurul lămpii care-și juca reflexele pe chelia lui tot atât de lucie ca și sărăcia exilului, Lenin a lucrat ca
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
surâzând tavernalilor de rând. Mă cheamă la cer părinții strânși la masa suferinții cimitirului de ger. Zăpada topește sfinții pânea frântă rar respiră dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
acum cînd se moare în acest loc unde sticlirile mîngîie unde sunetele pipăie unde gîndurile se răspîndesc pecingine în liră Prin microscop dacă mă desprind trupul meu e altul la apus irizarea e alta unghiul diferă așa cum pe timp de furtună toate umbrele par deodată morminte fără origini prin tornadele microscopului văd cum în toate imperiile aripilor s-au adunat armate dușmane ființe de sînge patrulează arii arhaice mă leg bine de stînci cu venele scoase păduri cresc vopsite cu visele
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
mai simplă poezie Cât voi avea zile, când s-o lumina, vrăbiile-or să vină la fereastra mea. Apoi, fiind căderea-mi certată cu moarte, or să se întrebe ce prag ne desparte. Și-n sfârșit, în stolul cruțat de furtună, o să vin să ciugul cu ele-mpreună. Din Însemnările Anonimului: Tripla Hecate brusc, orașul năpădit de ceață artificială = prilej de răfuieli stătute, confuzii îndelung gândite = docilii orbi (cum scheunau 1) se rătăciseră de vechi stăpâni, gemând după cei noi = cât
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
nod marinăresc un strigăt abrupt cum un munte pe care-ai fost ispitit să-l urci glasul de bas al norului pămîntiu un iaz din copilărie la fundul căruia doarme și se trezește-n răstimpuri o muzică de jazz o furtună de odinioară ce te furnică pe sub piele cînd nu te gîndești la nimic cîteva muște pe geamul din bucătărie atît de obraznice jucîndu-se cu increatul.
Bilanț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/2601_a_3926]
-
rămân vicleniile luptei, îndârjita ei așteptare. ROBINSON Nu pot ajunge pe malul celălalt Căci mai am de străbătut pământul Dinlăuntrul meu, fierbintele deșert de nisip din mine. M-am lăsat dus de ursită, ca de o corabie zămislită de pântecele furtunii. în lume puțină viețuiesc, dar nelepădat de veșmintele lumii, luminat de întâmplare și recunoștință. Mă simt legat, dar cât de fragile sunt tablele pe care sunt scrise legile supunerii și cum se amestecă diavolii și îngerii în brazdele zilelor. Plâng
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
în două rupeam gâze minuscule - licuricii - burta lor luminiscentă mi-o lipeam în mijlocul frunții și-n lumina aceea agonizândă feeric buchiseam calea în labirintul din inima vieții... Dans Chipul verde al mării își rotește-albaștrii ochi săgeți de soare rup carnea furtunii ușița dinspre grădină din talazuri clădită scârțâie șubred pe umerii înotătorului ceru-nflorit scapără versuri pentru eșarfa de foc a fiecărei corăbii o! isadoră vrăjită pe valuri dansând inima-i colivie în care veverița se zbate înnebunită de spaimă Un
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
scrie în chilia lui și nici măcar îngerii nu mai știu de el mâine (peste un mileniu) într-un manuscris cu anluminură se va vedea cum poetul scrie în chilia lui aplecat pe manuscris ca un apostol imagine spectaculoasă în depărtare furtuna își face de cap nu-i pasă de poetul ce scrie în chilia lui ori de oamenii grăbiți pentru care timpul este bani furtuna are tot timpul din lume ba chiar mai mult în insula lui caliban se crede artist
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/3119_a_4444]
-
cum poetul scrie în chilia lui aplecat pe manuscris ca un apostol imagine spectaculoasă în depărtare furtuna își face de cap nu-i pasă de poetul ce scrie în chilia lui ori de oamenii grăbiți pentru care timpul este bani furtuna are tot timpul din lume ba chiar mai mult în insula lui caliban se crede artist și în biroul lui politicianul face planuri mari fără să știe că biroul este putred și ros de carii universul nostru a fost codificat
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/3119_a_4444]
-
carii universul nostru a fost codificat în cărțile de tarot însă doar poetul mai știe să citească bine cărțile dar cine îl mai întreabă pe el când lumea este pe marginea prăpastiei și îngerii privesc această posibilă cădere îngrijorați dacă furtuna va ajunge și aici lumea va cădea în gol wabi sabi să cauți eternul în efemer ce școală pentru orice om sau piatră să vezi frumosul și acolo unde nu se întrevede să auzi muzica în zgomotul cel mai oribil
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/3119_a_4444]
-
piroclastice, învățasem să pilotez. Trăgeau viespi la cadranele tabloului de comandă. Capsula cobora pe solul translucid. Planeta era gustoasă ca dropsul. Planeta maimuțelor Aș fi vrut să fiu om pe planeta maimuțelor să mă-ntorc în găoacea oului spart: după furtuni electromagnetice nava îngropată-n nisip. Pe planeta maimuțelor există pisici? Există peșteri inundate, cu pești orbi? Văi cu lasere și licurici și draci mocnind ca tăciunii? Unul din tribul meu se visase toată viața mongol, mecanicii tineri teoretizau însă vegetarianismul
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
mai important, să contribuie la stabilitatea politică și la consolidarea unor relații de bună vecinătate, reducând astfel posibilitatea de conflict interstatal. Cu toate acestea, evenimentele din această perioadă se conturează mai degrabă în ceeea ce în prezent este văzut ca furtună perfectă în Europa, UE fiind preocupată de rezolvarea crizelor interne, pentru ca mai apoi să caute să găsească un mod pentru recâștigarea încrederii statelor membre, dar și a celor din exterior în instituțiile sale. Iar pentru că am dus discuția în domeniul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
singură și fără ajutor cînd îi va veni rîndul să coboare." Asta speră undeva, în primele pagini. La sfîrșit, după ce băiețelul obez cu care stătea de vorbă pleacă, în locul ei, în barca de salvare pregătită pentru pasagerii trenului inundat și furtuna îl duce cine știe unde, își recunoaște, sieși, supraviețuitoarea atîtor iubiri, totuna cu femeia părăsită, cu amintiri prea tinere, la vîrsta ei, că ,ar avea atîta nevoie de un bărbat lîngă ea! Nu un superman, ci pur și simplu un bărbat, puțin
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
și derutante modificări de organizare a volumelor și a ciclurilor poetice, dar și cu unele intervenții în text, consacră, invariabil, următoarea versiune a poemului: TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mânăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
al lui Bacovia și retorica declamatorie a lui Adrian Păunescu: ,Înfrunte oricine ninsoarea de-afară/ De astăzi rămîn sechestrat între cărți/ Zadarnic mă strigă, prin viscol, la scară,/ Ecouri sosite din sute de părți.// Aici mă absoarbe vârtejul de file,/ Furtună nebună e-acum Pasternak./ Sub blânda lumină murind în feștile,/ O boală ascunsă mă-nclină de-un veac.//...// Imperii de aer descresc azi pe stradă.../ Din rafturi se-nalță același catren./ Pierdut printre versuri, sub munți de zăpadă,/ O iarnă
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată / deși la braț am mers in necuprins / de chipul tău cu irizări stelare / nici glonțul nopții nu s-ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este o clipă ruptă de fiecare dintre noi. 1028. Lacrima este rugul aprins al simțirii. 1029. Întreaga viață s-a născut din furtună de a fi noi înșine dar condamnați să ne căutăm mereu. 1030. Numai dorul poate ști cât de mare poate fi clipă. 1031. Fulgeră-mi uitarea cu amintirea luminii din tine spre a-mi redescoperi ființă pierdută. 1032. Nebunia este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa spune sabia care cerea să nu pătrundă nici-un străin prin peretele de lumină ce înconjura cetatea nu există nimic nu există nimic din cele existente. nu există nici primul nu există
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Gheorghe Grigurcu N-avem ce face. Poezia Angelei Furtună care pare a se reduce la un dans demonizat al propriei sale materii include, și aceasta, alături de altele ale contemporaneității, o temă extranee, mărturisită de autoare într-o adnotare preliminară, cea a ororilor civilizației europene din secolul XX. Textul cuprinde
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
ca niște mușchi străfulgerați de orgia/ totalitară. Să vedem acum care e mecanismul poeticii ce face cu putință o asemenea acrobație: execuția unor numere de mare virtuozitate asociativă pe trapezul unor date sîngerînde încă ale istoriei contemporane. Aidoma avangardiștilor, Angela Furtună își asumă viața ca un imbold, ca o îndatorire supremă a creației: "tot ce este viu trebuie să fie scris și înălțat,. Principiu care asigură echilibrul unui discurs ce-și sfărîmă instrumentul - limbajul uzual, pentru a opera cu țăndările, cu
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
sieși suficient. Nimic nu iese în afara acestei sfere implozive, a acestei magme ce se autoconsumă. Solemnitatea decade-n absurd, dar, printr-o mișcare circulară, absurdul se solemnizează. Transcendența e implicită ca-n orice damnare. Spre-a sugera o organicitate, Angela Furtună își recapitulează momentele-cheie ale biografiei prin prisma informului ce se scurge dureros ca o rășină din trunchiul unui brad lovit. Iată o copilărie bîntuită de fantasme rele avant la lettre, prefigurînd o existență sub egida spaimei fără scăpare: "dumnezeu este
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]