2,545 matches
-
creșterea diametrului antero-posterior al toracelui și a celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
creșterea diametrului antero-posterior al toracelui și a celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
etc., mai completăm noi. Pus în mare dificultate, în ajutorul lui D. Băhnăreanu a sărit Ion Băhnăreanu, probabil frate sau rudă apropiată a acestuia care îl readuce, oarecum, pe linia de plutire dar degeaba, deoarece Filip Bujor mai toarnă o găleată de benzină peste focul de iască ațâțat de Toader Dițu spunând următoarele: „...lipsuri sunt că până acu nu sa reușit să ia ființă un cămin cultural după cum este în alte părți”, ș.a.m.d. Cu toate criticile primite din partea membrilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Până la 31 august sa desmiriștit 46 ha. atelaje 140. Deci se va desmiriști 56 ha. pe zi”. Așa se făceau planurile pe atunci dar nu știm dacă s au și executat întocmai și la termen. Dacă între timp plouase cu găleata? S-a mai putut „desmiriști” ceva, ori oamenii s-au dat pe la dosul unei sticle de „monopol”, înecându-și amarul într-un păhărel de rachiu? f. „La GAS Pătrășcani mâncarea oamenilor se gătește relativ igienic” Această constatare a făcut-o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
despre cutare că-i harnic, că scrie cărți. Zic, știu eu unu și mai activ, așa-i și zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că-i harnic, că scrie cărți. Zic, știu eu unu și mai activ, așa-i și zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba, era activ
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
noii ordini, dacă aceasta se poate numi ordine. Acolo este o nouă și elegantă Pizza Hut. Mirosurile proastei canalizări vin dintr-o altă direcție. În unghiuri drepte se află mașini Datsun ruginite, transformate în tejghele doldora de pături vechi, alămuri, găleți, perii, sacoșe, cărți. Pe aici trec tineri pe patine cu rotile, strecurîndu-se printre pietoni în cîrje, unii complet fără picioare sau șchiopătînd. Vizitatorul va fi impresionat de arta locală de a transforma banchete jupuite din mașini în scaune stradale, precum și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lână, din vasul mai plin spre cel gol! Dacă înțelepciunea ar fi astfel, eu aș prețui acum mult faptul de-a sta lângă tine". (Platon, Banchetul, 1992, 175d) În același plan se situează și considerațiile lui Popper referitoare la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este și teoria fundamentală a pedagogiei. Teoria pâlniei este teoria procesului de învățare: găleții i se
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ar fi astfel, eu aș prețui acum mult faptul de-a sta lângă tine". (Platon, Banchetul, 1992, 175d) În același plan se situează și considerațiile lui Popper referitoare la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este și teoria fundamentală a pedagogiei. Teoria pâlniei este teoria procesului de învățare: găleții i se atașează o pâlnie prin care îi sunt turnate cunoștințele. Aceasta
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este și teoria fundamentală a pedagogiei. Teoria pâlniei este teoria procesului de învățare: găleții i se atașează o pâlnie prin care îi sunt turnate cunoștințele. Aceasta este teoria comună. Cert este că pedagogia noastră se rezumă la bombardarea copiilor cu răspunsuri, fără ca aceștia să fi pus întrebări, în vreme ce întrebările lor nu sunt luate în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cocoș sălbatic), este o dovadă că acolo erau cândva codri. Să ne amintim totuși ce familii erau aici. În dealul pe care-l urci de la Gura Părăului Gălăuțașului Întâlneai doar câteva case. Coasta era abruptă și se urca greu cu gălețile pline cu apă luată de la un izvor din apropierea căii ferate. Totuși aici pe coama dealului locuiau câteva familii: despre Vodă Valer se spunea că era al Bâtcăniței. Mai locuia acolo Maria Petrii Cherii. Numele de familie era Runcan. Urmau apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timpul călare pe un cal, care stătea lângă târnaț până Sâle Îl Încăleca. Ducându-și picioarele cu cele două mâini, așa făcea toate treburile din gospodărie: cosea iarba, reușea să Încarce carul cu fân și ducea apă din Zăpode, ținând găleata Într-o mână În poziție călare. În mâini avea o putere extraordinară - puterea compensației. Sătenii spuneau că de punea mâna pe o femeie, aceea nu-i mai scăpa. Unele nu prea voiau să-i mai scape. Dar ce, el nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unde-și adăpau prelucanii vitele, bătrânii spun că Nichita Marcu ar fi avut o casă. Eu n-am apucat-o. Feciorii lui, Neculai și Nuțu, s-au stabilit În Preluca, preferând să ducă apă de aici, urcând dosul Zăpozii cu gălețile În mână. Peste pârâul Zăpode, În coastă s-a stabilit Rugină Neculai, venind de pe Pârăul Gălăuțașului. Dacă frații lui, Dumitru, Andrei și Constantin, au rămas În Preluca, el a preferat să vină aici, lângă apă. A murit Însă Înainte de război
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
oameni! Cositul dura până după cincisprezece august, iar dacă vara era ploioasă, dura și mai mult. Dacă mai amintim și drumurile până la Bătrâna după zmeură din zilele de duminică, până unde băteam cu piciorul alți vreo zece kilometri, ducând acasă găleata de opt-zece litri, avem ideea eforturilor pe care le făceam și cu care Încheiam săptămâna. Pentru plăcintele și prăjiturile cu care primea mama musafirii În timpul anului, era nevoie și de aroma acestor fructe de pădure culese de noi boabă cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
musafirii În timpul anului, era nevoie și de aroma acestor fructe de pădure culese de noi boabă cu boabă. Se meritau aceste eforturi. Spre Bătrâna plecam Încă de când nu se iveau zorile, fiindcă distanța era mare și până la prânz trebuiau umplute gălețile. De abia acolo era domeniul urșilor pe care, când Îi vedeam, momentul constituia pentru noi un eveniment. Acum, după șaptezeci de ani, munții au fost populați cu urși pentru desfătarea vânătorilor și ei vin până În ograda caselor de lângă calea ferată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spune că mortul trebuie să aibă cu ce-și plăti vămile văzduhului. Groparilor trebuia să li se dea peste groapă câte o găină fiecăruia. Mai recent, cum găinile din ogrăzile oamenilor s-au Împuținat, groparilor li se dă câte o găleată smălțuită. Trebuie de remarcat solidaritatea vecinilor În astfel de momentele. Ca și În cazul clăcilor și a nunților, la Înmormântări comunitatea era solidară. Începând cu spălarea mortului și continuându-se cu celelalte momente, până ce avea loc praznicul, vecinii erau prezenți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vă recunoașteți în fotografii ! Vă mai invit să vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cum se face la un mort mare. Și după asta am luat pe la ora patru mortu și l-am plimbat prin sat într-un cărucior. Toată lumea ieșea și ne privea cu bucurie și noi, fetele și băieții, ne iordăneam cu gălețile cu apă pînă la gîrlă. Am trecut peste două ape și la a treia l-am aruncat. L-am plîns tot drumul. Pe urmă am mers acasă și am găsit trei mese mari întinse și pline cu pîine și cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mare. I s-a adăugat o parte finală, stil orație, făcînd ca Dealul Mohului să capete elemente de cîntec de seceriș: Stăpîne, stăpîne Nu te prea-ntrista Că holdele-s rari, Da la spic îs mari. Dumnezeu a da Claia, găleata. Snopu felderea... Segmentul este destul de confuz dacă ar fi să-l raportăm la momentul calendaristic al muncilor agricole: grîul încă n-a crescut, seceratul n-a fost efectuat. Pe de altă parte, orația devansează mai totdeauna ordinea operațiilor în sens
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și Moș Crăciun nu aducea daruri decât la copiii cuminți. O întrebam pe mama cu ce s-o ajutăm la treabă. Mama râdea știind de ce am devenit brusc așa de buni copii. N-avea nevoie de ajutorul nostru. Câte o găleată de apă mai aducea fratele cel mare. Tot el mai despica niște lemne, la noi se făcea mâncarea, fie iarnă sau vară, la plită, cu foc de lemne. De Ajun ne culcam spăsiți, nerăbdători să treacă noaptea mai repede și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Voinicilor și începea strada Arapului. Jugul era din lemn, cu o adâncitură pentru umeri, iar de cele două brațe erau legate niște lanțuri terminate cu niște cârlige în care agățam căldările din tablă. Fie arșiță sau frig, desculț, căram câte găleți de apă era nevoie pentru băut, spălat și gătit. Ulița, căci stradă nu era în nici un caz, era o spledoare! Nici tu asfalt, nici tu caldarâm sau trotuar, încât iarna mai putea trece câte o sanie, Dumnezeu avea grijă să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
toamna, dacă mai și ploua, înotam prin noroaie. Ajuns la cișmea, umpleam căldările, le prindeam în cârligele jugului și, orbecăind pe întuneric, pășeam prin glodul care ajungea până dincolo de glezne. Câte odată alunecam cu ambele picioare și cădeam pe spate, gălețile se trânteau de sol în răspăr și dacă nu ploua, tot murat ajungeam acasă. Ajuns în fața ușii, lăsam gălețile jos și în timp ce mă spălam de noroi din butoiul cu apă de ploaie, Zorel, câinele nostru, apuca să linchească liniștit dintr-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]