2,190 matches
-
și oamenii care le fac sau a căror viață e împăturită între paginile lor. Unele au o soartă bună, altele au un destin tragic sau măcar trist. Au perioade de mărire și decădere ori sunt renăscute artificial de așa-ziși gazetari care, asemenea unor oameni ajunși sus prin jocul ironic al întâmplării, își închipuie că sângele li se înalbăstrește pe loc, doar însușindu-și un blazon vechi și de viță aleasă. Este în istoria presei de la noi un ziar despre care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pentru Greg, era poza lui favorită, nu se așeza niciodată. Într-un colț, rezemat de un șevalet, discuta chestii de pictură sau comenta 116 ultimele anecdote ale confraților. Erau acolo un număr mare de pictori cunoscuți, noi și vechi, câțiva gazetari tineri și prietenii mondeni ai lui Greg; două categorii de monocle: monoclul diplomatic și monoclul snob, în afară de câțiva ochelari întregi: colonia străină sau România nouă. Erau și câteva femei din lumea artelor, unele bătrâne, altele bătătoare la ochi, și mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
că n-ascultă nimic din ce-i spun alții. De fapt i-am spus că mi-aș fi dorit să pot urma cursurile unei școli de stat din Basildon. — De ce? M-aș fi putut pregăti mai bine pentru meseria de gazetar decât am facut-o la o școală de maici cu internat din Hampshire, răspunse Fanny. Nu ne-am putea întoarce acum la persoana dumneavoastră? De ce v-ați lăsat de scris? — Am ajuns la concluzia că opera mea este încheiată. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Ce părere să am? spuse Adrian după un moment de ezitare. — Nu vă oferă o evaluare a operei? — Îți spun o mulțime de lucruri despre cronicar. Nu prea multe legate de cartea ta, răspunse el. — Mi-am început cariera de gazetar scriind cronici cinematografice pentru o revistă dedicată evenimentelor culturale ale săptămânii, îi mărturisi ea. Nu cred că am lăsat să se știe prea multe despre mine. — Să-nțeleg că nu aveau cruzimea interviurilor dumneavoastră? întreba el ironic. Fanny pufni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pregătește transcrierea ei. — Și pe urmă faceți un decupaj pe calculator? Sau mai întâi vă faceți o ciorna scrisă de mână? — Va radeți de mine, nu? îl chestiona ea. Nu! Deloc! se împotrivi Adrian. Întrebarea aia era din manualul pentru gazetarii handicapați mintal, se stropși Fanny. Din O sută de intrebari plictisitoare pentru un autor. „Scrieți ceva în fiecare zi? Scrieți cu stiloul sau la calculator? Vă faceți planul întregii povestiri înainte de-a va apuca să scrieți?“ Adrian zâmbi, prinzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
aducea tocmai a laudă. — Păi, n-avea cum să aducă dacă-ți aparține ție, nu? glumi el. — Futu-i! își varsă Fanny năduful. Cum dracu’ o să sune când cititorii știu deja c-a dat colțul? — Nu cred că ești singurul gazetar aflat în această situație în clipa de față, încerca s-o consoleze Creighton. — Asta nu mă-ncălzește cu nimic, i-o întoarse Fanny. — Încercăm să te ajut cumva, spuse el. Băga-mi-aș! exclama apoi, trăgând un pumn în volan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți le bănuim irevocabil mistuite. Nu găsim în prezența banală a unui poet fără mesagiu, respins de Idee; ca altădată, de macerările vieții schimnicești. La apariția domnului Arghezi gazetarii afirmau un eveniment literar comparabil apariției unice a lui Eminescu. Și această impostură a putut prinde! Poetica rezumată de versul imposibil din Cuvinte potrivite: " Faci cu acul fir de perle" (Dor Dur) e o poetică măruntă și manufacturieră, cu care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
astea, îl demoralizează să vadă o ființă exploatată de noi. „L-am eliberat...”, l-a pus lângă pachetul de țigări, netezindu-i puful. De fapt, eu eram doar un spectator nesemnificativ, toată gesticulația ar fi trebuit să-i oripileze pe gazetarii de la masa de alături. Numai că băieții erau amețiți de alergătura de dimineață de la Judecătorie și de statul în burniță pe lângă sediul din Târgu Cucului, poate mai află ceva despre americanul pedofil și amanta lui intelectuală. Unul se-ntorsese bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de tot... Disputa darwiniană începea să se încingă, așa încât mi s-a părut normal să ne întoarcem la muflonul nostru, presupus mâncat cu o noapte înainte: - Și căpățâna aceea era a muflonului, nu-i așa? mă surprind întrebând ca un gazetar de provincie la prima sa deplasare pe teren. Au izbucnit cu toții în râs: - Fugi de-aici, dom’ profesor! mi-a dat dom’ Mardare un dupac amical. Cum să fie ce-ai zis, mu... mă-sa pe gheață, da’ ce, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
oraș știe despre mersul lucrurilor în lume de șapte ori mai mult decât un învățător de țară! Decât Magistratul! Decât Preotul, care se crede unsul lui Dumnezeu! Un vânzător de ziare dintr-o mare metropolă este mai informat decât toți gazetarii Stațiunii! GLASUL, poftim titlu! Singura publicație din urbe! Glasul cui? Al Magistratului? Al Consiliului - un cor! -, al Primăriei, al cetățeanului obișnuit, care, de fapt, e mut? Un jurnal pe care nu-l citește nimeni și care doar toacă banii publici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fără Rambert. Rieux aprobă din cap. \ Castel a terminat primele preparate. Propune o încercare. A! a spus Rieux, asta e bine. \ ÎN SFÂRȘIT, E AICI RAMBERT. Rieux s-a întors. Pe deasupra măștii ochii i s-au micșorat zărindu-l pe gazetar. Ce faci dumneata aici ? spune el. Ar trebui să fii în altă parte. Tarrou a spus că plecarea e în seara asta pe la miezul nopții și Rambert adăugă: "În principiu". De fiecare dată când unul din ei vorbea, masca hidrofilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
rost de planul parterului și știu exact locația poșetelor matlasate pastel: în capătul cel mai îndepărtat al sălii de bal, în spatele seturilor de cașmir mărimea 38. Toate mondenele din New York cumpără ilicit, înainte de o vânzare de mostre, planurile clădirii de la gazetarii care scriu despre modă. Numai așa poți să obții cele mai bune articole. Jolene și Lara erau amândouă epuizate. Seara trecută fuseseră invitate la o cină supermarfă la una dintre odraslele unui membru al formației Pink Floyd, la mansarda lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
național), președinte al PEN CLUB-ului român, publicist, mason, campion mondial al sonetiștilor (a scris peste 1.000 de sonete!), director de teatru, era și un personaj interesant. În anul În care avea să moară, cu câteva luni Înainte, marele gazetar Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau câteva portrete de-ale sale de pe perete, pentru a ilustra paginile dedicate dramaturgului, de către revista România Literară. Ajuns acasă la celebrul scriitor, am fost Întâmpinat de secretara sa, Anicuța Chendi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
masă, fiecare, pe câte o bucată de hârtie) POVESTITORUL: (vorbește, uitându-se spre alegători) În contextul în care candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, conservatorii decid susținerea deciziei majorității, și anume alegerea lui Al.I.Cuza în calitate de domn al Moldovei. GAZETARUL: (merge în sală și alege un alegător căruia îi pune o întrebare): Bună ziua. Sunt de la ziarul „Steaua Dunării”. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 2: L-am ales Alexandru Ioan Cuza! Deoarece
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
întrebare): Bună ziua. Sunt de la ziarul „Steaua Dunării”. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 2: L-am ales Alexandru Ioan Cuza! Deoarece el reprezintă speranța noastră de Unire a Moldovei cu Țara Românească! GAZETARUL: (merge în sală și alege un alt alegător căruia îi pune o întrebare): Bună ziua. Sunt de la ziarul „Steaua Dunării”. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 3: Pe Alexandru Ioan Cuza! În el
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
fost trimis corespondent de presă în Sudan, Etiopia și Kenya. Celălalt a cumpărat o cincime din acțiunile postului local de televiziune „Brand TV“, atunci înființat, la care Goncea avea pachetul majoritar de acțiuni, restul fiind deținute de Cangurașu și Vandaxon. Gazetarul respectiv primise și postul de director executiv. Nimeni nu-i mai văzuse până atunci pe moștenitorii fratelui Chirului. Au apărut într-o bună zi cu actele de reintrare în drepturi, de rămăsese interzis până și prefectul Soporan. Pusese și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
împotriva conducerii țării. Dacă nu ar fi fost oamenii SUA poate-i mai credeam dar așa, nu am decât să-mi închipui că Mubarack a suflat cumva în borșul americanilor și acum trebuie să plătească îndrăzneala asta. Apoi bă nene gazetarule, eu cred că matale încerci să mă îmbeți pe mine ditamai omul cu școală și care am și dud în curtea de la țară, că la dacă la opt zeci de milioane de egipteni, doar 5000 vor schimbarea regimului atunci înseamnă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca și de datoriile de la bănci, încerc să fac istoria așa cum o văd eu, și în definitiv în aceste scrieri, puse pe hârtie la modul sincer, imprim o parte din sufletul meu, ceea ce nu se poate spune despre articolul unui gazetar simbriaș, care scrie așa cum îi dictează cel care-l plătește. Struții zilelor noastre, mă învinuiesc de prea multă politizare a scrierilor mele. Ei cred că dacă prețioasele lor persoane, își bagă bine capul în nisip și lasă fundul afară la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturilor ce au încercat să-l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de-a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă asupra importanței constituirii cu orice sacrificiu financiar al colecțiilor de presă, adevărate tezaure
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
fel încât să trezească pofta curioșilor. Cu pasiunea lui dezinteresată pentru artă, el a avut o dorință reală de a atrage atenția celor înțelepți asupra unui talent care era în cel mai înalt grad original; dar dl Huret era un gazetar mult prea bun ca să nu-și dea seama că „interesul uman“ i-ar da posibilitatea să-și atingă mai ușor scopul. Și când cei care veniseră în contact cu Strickland în trecut, scriitorii care-l cunoscuseră la Londra, pictorii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în dedicația pe care am dat-o pe acel volum, la nouă mii de metri altitudine, undeva deasupra pustietății Oceanului. La New York, e amiază. Acasă, e acum seară. Sunt obosit, dar mă străduiesc să fac față în discuțiile cu amicii (gazetari și artiști plecați din Romînia) care ne-au așteptat la aeroport. Peste o jumătate de oră ne despărțim, cu mulțumirile de rigoare, și mă îndrept spre coridorul-burduf ce duce la avionul companiei TWA. Bineînțeles, sunt atent să nu intru cumva
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și administrația, cu întreg staff-ul ziarului. Îmi vine să turbez de ciudă că nu știu englezește. Traduce G. B., un român care lucrează aici la "Documentare", dar simt că traduce cenușiu și incomplet. Aș vrea să-i fac pe gazetarii de la reputatul (mai ales în lumea diplomaților) cotidian din Boston să priceapă ce se întîmplă, de fapt, în România și, probabil, dacă mi-aș putea nuanța în englezește ideile, aș reuși să sparg bariera unei politeți convenționale. Reușesc, oare, să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
se punea în funcțiune, revenind la viață, Bull își compunea în minte cronica despre Razza Rob. După cum am spus, Bull era de formație jurnalist sportiv. Și, de fapt (deși asta nu are nici o relevanță pentru povestea noastră), nu era un gazetar prost. Își scria comentariile nu cu înfloriturile unui romancier aspirant, ci cu obiectivitatea sobră a unui cronicar. Bull se făcuse ziarist ca să poată fi cu oamenii pe care îi admira: sportivii. Juca rugby destul de bine, dar nu se amăgise niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
le prea pasă, Suntem somați să ne aducem rromânii acasă. Dezertări P.D. se prezintă cu un trist bilanț, Exodul, la vârf, se ține lanț. Echilibrul politic se poate zdruncina, Dacă dezertările nu vor sista. Separeuri Se va construi, aflăm de la gazetari, Restaurant, cu separeuri, pentru demnitari. Spre evitarea contaminărilor doctrinare, S-ar impune și câte o toaletă pentru fiecare. Sfidare cu nerușinare Privilegiile ce le au ca parlamentari, I-au îmbogățit, făcându-i miliardari. Acum, sfidând cu nerușinare sărăcia generală, Voiau
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
G. Ibrăileanu, din 19 septembrie 1912: „Voi face un mic volum de avangardă pe care îl editează Cocea” (cf. Adrian Marino, în Dicționar de idei literare, 1973, p. 179, după volumul Scrisori către Ibrăileanu, vol. I, 1966, p. 11). Versatilul gazetar socialist s-a numărat, într-adevăr, printre primii susținători ai „artei noi” în România; în cronicile sale plastice din Noua revistă română se arată a fi, încă de prin 1909, un adversar al „formulelor artistice perimate”, al „clișeelor deprinse de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]