1,886 matches
-
-o aici, la marginea câmpului și am adus-o cu drezina și a mai trăit trei zile și după aceea am îngropat-o în spatele gării. Și nici eu n-o să pot călători niciodată prin ploaie pentru că cei care au frați gemeni nu pot niciodată călători prin ploaie... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Taci... Taci, Ioana... (Se lasă ușor pe lespezile de piatră.) Nu mai vreau să aud nimic... Mă doare aici, în coșul pieptului... IOANA: Vezi? Vezi? Ți-am spus să te urci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
te duci la fratele tău. Ți-e dor de el? Spune? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Ascuns, chircit, prăbușit.): Da. IOANA: Am să-l caut, fii liniștit. Cum arată fratele tău? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E... așa... ca mine... IOANA: Ți-e frate geamăn, și ție, nu? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da... IOANA: Bine, hai... du-te acum în camera de sus... Trebuie să te duci în camera de sus... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu, nu... Acolo nu... Mai stau puțin... Mi-e foarte frig... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
formulate În legătură cu teribilul secret, dar nu singura. Alta vizează, de pildă, sfârșitul lumii, care nu este nici el doar o legendă. Rudolf Steiner, la rându-i, cochetează cu ipoteza că pe Golgota n-a fost crucificat Isus, ci un frate geamăn al Său. Și așa mai departe. Codul lui Da Vinci merge pe prima variantă, probabil și pentru că prezumția descinderii regilor merovingieni din sângele Mântuitorului poate căpăta oricând conotații politice imediate. În Întâia jumătate a secolului al XX-lea au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Balduin, construit pe ruinele templului lui Solomon, ale cărui subterane părăsite sunt exploatate cu sârg de către cavaleri. Ei află aici dovezi că omul care a pătimit pe crucea Golgotei n-a fost Isus, ci un alt iudeu, poate un frate geamăn al Mântuitorului. În felul acesta, renegarea lui Hristos de către templieri devine plauzibilă, după cum devine credibilă și acuzația că aceștia obișnuiesc să scuipe crucea, simbol al falsei răstigniri. Referitor la Baphomet, idolul pe care Îl adoră În taină, părerile istoricilor diferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Nabokov 5 ianuarie 1966 Montreux fig Vorbește, memorie Capitolul 1 1 Leagănul se balansează deasupra unui abis și bunul simț ne spune că existența noastră este doar o crăpătură de lumină Între două entități de Întuneric. Deși cele două sunt gemene, identice, omul, de regulă, privește cu mai mult calm abisul prenatal decât cel spre care se Îndreaptă (cu o viteză de circa 4500 de bătăi de inimă pe oră). Am aflat totuși că un tânăr cronofob a intrat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
capul acoperit cu o pălărie albă pentru a salva un serviciu conștiincios, slab. Eu mă enervam repede pe ea și ea pe băieții de mingi, doi țărani tineri În picioarele goale (nepotul cu nas turtit al lui Dmitri și fratele geamăn al drăguței Polenka, fiica vizitiului principal). Vara nordică devenea tropicală pe la strânsul recoltei. Roșu la față, Serghei Își vâra racheta Între genunchi și Își ștergea cu râvnă ochelarii. Plasa mea de fluturi sta proptită de gardul de sârmă - pentru orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
fundă albă de mătase prinsă În părul negru, Înceta brusc și inexplicabil să mă mai bage În seamă), În timp ce stătea la marginea azoteei ei cu mâna albă odihnindu-se pe cornișa parapetului „Încă umezit de roua nopții“, și sânii ei gemeni coborau și urcau În ritmul respirației ei iuți și spasmodice, sânii ei gemeni, recitesc, coborau și se ridicau, iar lornieta ei era Îndreptată spre... Am descoperit ulterior acea lornietă la Madame Bovary, mai târziu a deținut-o Anna Karenina, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mă mai bage În seamă), În timp ce stătea la marginea azoteei ei cu mâna albă odihnindu-se pe cornișa parapetului „Încă umezit de roua nopții“, și sânii ei gemeni coborau și urcau În ritmul respirației ei iuți și spasmodice, sânii ei gemeni, recitesc, coborau și se ridicau, iar lornieta ei era Îndreptată spre... Am descoperit ulterior acea lornietă la Madame Bovary, mai târziu a deținut-o Anna Karenina, și apoi a intrat În posesia Doamnei cu cățelul a lui Cehov, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Încă se mai uita la mine, cu obrajii ei dolofani și cu vârful nasului rece din cauza frigului, și cu ochișorii strălucitori din spatele ochelarilor. Spre uluirea mea, îmi zâmbi brusc puțin, iar pomeții obrajilor ei îmbujorați se ridicară ca niște dealuri gemene peste care ochii îi străluceau ca niște sori ce răsar. Am simțit un fior de fericire intensă care mă făcu să râd cu voce tare. — Ce-i? spuse ea, de ce râzi? — Nimic, Stacey. Absolut nimic - totul e bine. Dar înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de gangster. Este absolut autentică în relațiile cu Mirciulică, se uită împreună la televizor, își împart dulciurile etc. și în același timp pune la cale cele mai neașteptate năzbâtii. Iar treburile astea sânt concomitente, înțelegi, le trăiește fără efort, flori gemene ale aceleiași tulpini. Paradoxul e încîntător, iar inocența, așa cum o desprinzi din ochii Melaniei, poartă în ea suflul tinereții. Deci însușire emoționantă și nu act de senilitate. Azimioară își săltă umerii masivi: ― Părerea mea ― dacă-mi permiteți ― e că nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ei eteric Nesimțit, ca de fantasme. De vei merge în ajunul Mult senin din anul nou, Pe când cerul se deschide La al lumilor ecou, Atunci ea vine asemeni Pintre stîncele de cremeni, Lângă lacul de smarald, Ca să-și scalde sânii gemeni Unde zânele se scald! 75 {EminescuOpVI 76} El plecă atunci în lume Și nevasta-n lacrimi lasă, Cu un dor fără de nume Uită țară, rude, casă. Cum trecu numai Crăciunul, El pe cal a pus presunul Și s-a dus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-a stabilit data peste două zile. Ora plecării, simultană, adică, aceeași pentru toți, avea să fie trei dimineața, când doar cei care suferă de insomnie gravă se răsucesc în pat și fac promisiuni zeului hipnos, fiul nopții și frate geamăn al lui thanatos, ca să-i ajute în suferința lor, turnând peste pleoapele lor încercănate balsamul suav al somnișorilor. În orele care mai rămâneau, spionii, întorși în masă în câmpul operațiunilor, nu aveau să facă altceva decât să străbată în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
sonet, Mormântul lui Edgar Poe, a fost scris special cu această ocazie și, chiar dacă nu a reușit să îl termine la timp pentru ceremonie, el s-a aflat acolo cu sufletul. Îmi place de mor, Nathan. Whitman și Mallarmé, părinții gemeni ai poeziei moderne, umăr la umăr la Liceul de Fete din Vest, cinstindu-și înaintașul comun, dizgrațiatul și dezonoratul Edgar Allan Poe, primul scriitor adevărat pe care l-a dat America lumii. Da, Tom era într-o formă excelentă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la La Grenouille, același restaurant franțuzesc cu prețuri exorbitante și decorațiuni prețioase în stilul vechiului New York unde (nume șters) și cu mine o duseserăm să își sărbătorească a optsprezecea aniversare. A apărut purtând colierul pe care i-l trimisesem, frate geamăn cu cel care provocase atâtea neplăceri la Cosmic Diner, și, oricât m-aș fi bucurat să văd ce bine îi stă cu el, cât de atrăgător arată pe fondul închis al părului și ochilor ei, n-am putut să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
copilărie. Zăbovitul la o masă era o declarație unilaterală aruncată în față unei realități ostile : „Piua, aici nu mă poți atinge, aici nu mi se poate întîmpla nimic rău, sînt păzit de legile nescrise ale ospitalității !”. Ostilitate și ospitalitate, cuvinte gemene, despărțind dintotdeauna fețele vieții în societate... Acum, din toate acestea, mi-a rămas doar o pornire compulsivă de a „pune masa” ori de cîte ori se întîmplă să mai apucăm să luăm masa împreună în familie sau dacă se ivește
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
credincioși glasul clopotului este cel mai tulburător e-mail transcendental. Nu-mi găsesc sufletul nici acum, d-apoi când voi fi nevoit să-l recuperez din bolgiile ... Paradisului? Poate cea mai populară descoperire a omului este semnul întrebării. Sensul vieții este geamăn cu credința. Lumea se echilibrează prin paradoxuri. Ne dăm singuri peste degetele cunoașterii. Inaccesibilitatea absolutului îi generează omului un acut sentiment de infirmitate. Puține adevăruri sunt vesele. Nu știm despre suflet mai mult decât sclavii lui Mikerinos. Columb a avut
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
instrumentul care ne dă cu capul de pereții vieții. Cele mai multe destine sunt reglate de claxoanele celor din jur. E posibil ca omul să fi apărut în urma spargerii din greșeală a unor eprubete. Norocul poate fi izvorul cauzalității, dar și fratele geamăn al hazardului. În cazul destinului implacabil există și o împielițare cosmică.. Destinul este asemenea unui vulcan. Din când în când izbucnește distrugând monotonia. Destinul poate consta și în alunecarea pe o coajă de banană. Mă tem că nu există hazard
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ce-i drept, prostia. Dar nu i-a putut descuraja de loc evoluția. Imbecilii sunt imuni la alienare. Prostia se perpetuează fără efort. Precum buruienile. Singura opinie critică a imbecilului este dezgustul. Omul continuă să creadă că bogăția este sora geamănă a fericirii. Chiar dacă ar putea fi considerată o scuză, nimeni nu și-ar recunoaște imbecilitatea. Prostul crede că poate transforma într-un Ducipal orice scaun pe care se cocoață. Pentru imbecili, îndoiala pare o blasfemie. Are și ignoranța cântecul ei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
casă, o vilă cea mai frumoasă de prin acele locuri. Au primit și încuviințarea și sprijinul material, mai bine zis, financiar, din prtea părinților. A rezultat, din dragostea lor, nu târzie vreme, o progenitură. Ba nu. Au rezultat două progenituri. Gemene. O fetiță și un băiețel. Frumoși ca toți copiii. Lor, însă, li se părea că sunt mai ceva decât restul copiilor lumii. și, poate, din anumite puncte de vedere, așa și era. Pentru că, fiecare coțofană, strigă omenirii, că puiul său
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
decât un cocoloș de carne însângerata, care se zbătea în cea mai cruntă agonie. Hiro Tavaeárii se grăbi să dea semnalul eliberării Mararei din legături, iar această alunecă rapid peste corpul sălbaticului, punându-i în acest fel capăt suferințelor. Provele gemene ale catamaranului despicară în sfârșit valurile, legănându-se apoi ușor pe apele liniștite ale golfului lui Farepíti și, pentru prima oara în viața sa, Tevé Salmón își aținti ochii nu pe vasul lui, ci, la fel ca și majoritatea celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
culce, cu ochii roșii de la privitul stelelor. Deseori se simțea epuizat, dar n-ar fi schimbat această aventură nici pentru zece ani de viață monotona în Bora Bora. Să simtă noaptea vântul în față și să vadă cum ascuțitele prove gemene lasă o urmă fosforescenta în apele întunecoase ale oceanului, să vadă cum câștigau teren în fața dușmanilor, înaintând milă după milă, reprezenta, pentru el, o experiență pe care nici un băiat de vârsta lui n-o mai trăise până atunci, si nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
unui atac neașteptat, așa că, odată cu căderea serii, dădu ordin să pornească din nou în larg. Știa întotdeauna la ce se putea aștepta de la ocean, dar nu și la ce se putea aștepta de la oameni. Unsprezece zile mai târziu, în fața provelor gemene își făcu apariția un nou atol, care abia dacă se ridică vreo zece metri deasupra valurilor, dar, cu această ocazie, percepția despre lume pe care o aveau oamenii din Bora Bora se modifică radical. Curentul nord-ecuatorial îi conducea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
navă la liman. Tapú Tetuanúi reușise să-și facă o idee destul de clară despre stelele care traversau cerul de deasupra insulei Bora Bora în fiecare perioadă a anului, insă avea reale îndoieli cu privire la capacitatea lui de a face ca provele gemene ale Peștelui Zburător să i se supună și să urmeze drumul indicat, căci una era să știe unde se află insula, si cu totul altă să ajungă până la ea. În următoarele trei nopți nu se mai petrecu nimic demn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
două triunghiuri uriașe care acopereau puntea în așa fel încât prindeau și cel mai mic suflu al brizei care le-ar fi venit dinspre pupă. —Toți la pupă! ordona din nou Miti Matái. Se supuseră imediat și de îndată provele gemene se ridicară aproape un metru deasupra apei, astfel că acum chilele în formă de „V“ ale Mararei erau cele care tăiau valurile ca niște cuțite. Catamaranul scârțai amenințător, câștigând viteza. Odată cu lăsarea întunericului, vântul începuse să se întețească. Întindeți cablurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
că ne-am rătăcit și tu te jurai că ajungem la izvoarele râului Napuari. — Râul Napuari e la Vest , le arătă el; trebuie să vă întoarceți pe canal și să vă abateți din drum când o să dați peste două insulițe gemene. O luați pe gura din stânga... — O săptămână pierdută! se văicări negrul, numitul Rafalo. O săptămână! Și ploile sunt aici, după colț... Cristo, cârmaciul, privi laguna cu un ochi critic. — Nu te plânge, mormăi el. Poate că-i mai bine așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]