8,843 matches
-
Condițiile pentru a construi un baraj în arc: vale îngustă pe cât posibil simetrică, relieful văii având o influență deosebită asupra formei și dimensiunilor barajului; datorită dimensiunilor reduse și sarcinilor unitare mari pe care barajele în arc le transmit terenului, condițiile geologice necesare pentru construcția lor sunt pretențioase. Rocile din care sunt alcătuiți versanții și fundul văii trebuie să fie rezistente și nedeformabile sub sarcină, etanșe și nedegradabile în contact cu apa. Din ansamblul amenajării mai fac parte: priza care poate fi
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
pentru betonare trebuie montată. Lucrări de organizare tehnologică stabilirea și dimensionarea lor Lucrările de organizare tehnologică pentru betonarea unui baraj în arc se stabilesc prin proiectul de organizare. Factorii și condițiile de dimensionare sunt: condițiile topografice în amplasamentul barajului; condițiile geologice ale zonei, pentru amplasamentul balastierelor, drumurilor, etc.; termenul de punere în funcțiune, deci ritmul de execuție a lucrărilor; caracteristicile constructive, dimensiunile barajului; drumurile existente în zonă; liniile electrice ce trec prin apropiere; distanța până la localitățile din zonă, linii de cale
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
2.2. Lucrări de organizare tehnologică stabilirea și dimensionarea lor Lucrările de organizare tehnologică pentru betonarea unui baraj în arc se stabilesc prin proiectul de organizare faza II. Factorii și condițiile de dimensionare sunt: condițiile topografice în amplasamentul barajului; condițiile geologice a zonei, pentru amplasarea balastierelor, drumurilor, etc.; termenul de punere în funcțiune, deci ritmul de execuție a lucrărilor; caracteristicile constructive, dimensiunile barajului; drumurile existente în zonă; liniile electrice ce trec prin apropiere; distanța până la localitățile din zonă, linii de cale
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
culturii românești, sec.X-XVI, Ed. Academiei, București. 13.Bogdan, D. (1978)- Paleografia româno slavă, Dir. Gen. a Arhivelor Statului, București. 14.Bogdan, I. (1913)Documentele lui Ștefan cel Mare, Ed. Socec, București 15.Botezatu, R (1983)Metode geofizice ale alcătuirii geologice a României, Ed. Academiei, București. 16.Brauner, H. (1929)Comerțul și industria lemnului din România, Ed. Krafft & Drotleff S.A., Sibiu. 17.Caba, M. (1983)- în funcțiune un nou obiectiv energetic, în cotidianul Flacăra Iașului, nr. 11628/9 dec. 1983. 18
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
antropologie, Ed. Ș tiințică și Enciclopedică, București. 79.Mititelu, D. (1975)Flora și vegetația județului Vaslui, Stud. Com. Muz. Ș t. Nat. Bacău. 80.Mukulas, D. (1976)Tracii în bazinul carpatic. Magazin istoric, nr.2, București. 81.Mutihac, V. (1990)Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București. 82.Neacșu, P., Apostalache, Z. (1982)Dicționar de ecologie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 83.Nimigeanu, V. (1996)România. Geografie umană, Ed. Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 84.Nimigeanu, V. (1984)Metodologia cercetărilor geografice
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Al.I.Cuza", tom XVIII, Iași. 88.Parfenie, G. (1995) Misteriosul dispozitiv radar din pădurea de la Bârnova, cotidianul "Monitorul" din 24 iunie, Iași. 89.Pavel, E. (1975)Portul popular din zona Iași, Ed. Meridiane, București. 90.Petrescu, I. (1986)Lumi geologice dispărute, Ed. Dacia, ClujNapoca. 91.Petrescu, I. (1990)Perioadele glaciare ale Pământului, Ed. Tehnică. București. 92.Pippidi, A. (1976)Dicționar de istorie veche a României., Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 93.Pișotă, I. (1987)Biogeografîe, CMU București. 94.Pișotă, I.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
preponderent explozivă care a generat cantități mari de cenușă vulcanică. Aceasta a dat naștere tufului vulcanic prin diageneză și sedimentare. Studiile și cercetările efectuate aspura tufurilor vulcanice din țara noastră au evidențiat faptul că acestea se identifică în următoarele zone geologice: Platforma Moldovenească, Carpații Orientali, Meridionali, Depresiunea Getică. S-au făcut cercetări și s-a constatat că depozitele de tufuri vulcanice din țara noastră sunt ușor accesibile cu posibilități de exploatare în carieră. La aceste avantaje se adaugă multiplele posibilități de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
enumera: Perimetrul Dăbâca Pâglișa-Stoianu din județul Cluj, Perimetrul Nereju din județul Vrancea, Perimetrul Bârsana-Ocna Șugatag din județul Maramureș, Perimetrul Buhoci Racova-Tociloasa-Botești din județul Bacău. În cele ce urmează discuția se va axa pe Perimetrul Buhoci-Racova-Tociloasa-Botești din județul Bacău. La alcătuirea geologică a Perimetrului Buhoci-Racova-Tociloasa-Botești, iau parte formațiuni aparținând HELVEȚIANULUI, BADENIANULUI și CUATERNARULUI. Tuful vulcanic din acest perimetru băcăuan este de tip andezitic slab cimentat. S-au identificat trei orizonturi distincte: * tuf grosier-grăunțos cu greutatea specifică la grămadă de 1314 kg/m3
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
ucigătoarele radiații produse de soare, care în absența sa ar distruge viața de pe întreaga planetă. Fenomenul scăderii accentuate a câmpului magnetic, al inversării și migrației polilor pe suprafața planetei se pare că s-a mai produs de-a lungul istoriei geologice, așa cum o arată și cercetările efectuate până în prezent. În următoarele sute de ani Terra va trece prin acest proces de inversare a polilor. Cercetătorul Larry Newitt de la Institutul Canandian de Supraveghere Geologică a măsurat migrația polului nord produsă în ultimul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
s-a mai produs de-a lungul istoriei geologice, așa cum o arată și cercetările efectuate până în prezent. În următoarele sute de ani Terra va trece prin acest proces de inversare a polilor. Cercetătorul Larry Newitt de la Institutul Canandian de Supraveghere Geologică a măsurat migrația polului nord produsă în ultimul secol. În același timp, observațiile făcute au dus la concluzia că intensitatea câmpului magnetic terestru a scăzut cu 10% în decursul ultimului secol, ceea ce i-a determinat pe mulți dintre participanții la
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
analiza morfodinanicii actuale. Pentru unitatea în care se încadrează, Valea Bahluilui în amonte de Cotnari nu constituie numai un element morfologic ci și o arteră morfohidrografică. Ea oferă celui interesat un peisaj complex, cu morfodinamică intensă. Evoluând pe un substrat geologic friabil, valea are condiții climatice specifice, impuse de canalizarea maselor de aer în lungul acesteia, un covor pestriț de soluri și o vegetație în care se amestecă speciile de stepă și pădure de tip zonal, cu cele azonale de luncă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe teren s-a completat cu un bogat studiu bibliografic, fișându-se un mare număr de lucrări de specialitate. La acestea se adaugă studierea, interpretarea și prelucrarea hărților topografice (1:100.000, 1:50.000 , 1:25.000), a hărții geologice, geomorfologice, hidrologice, studierea fotografiilor aeriene sau a fotografiilor clasice. Cercetarea pe teren s-a concretizat în identificarea corectă a formelor de relief și tipurile de sol specifice, precum și relația acestora cu flora și fauna din zonă în cadrul etajelor biogeografice, a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se desfășoară pe o lungime de aproximativ 35 km. 2. CERCETĂRILE ANTERIOARE Până în prezent nu există nici o lucrare care să se ocupe în mod special de bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Totuși, în literatura geografică și geologică se găsesc date legate de morfografia, geneza și evoluția reliefului. Primele observații asupra acestei regiuni au fost făcute de geologi și cercetători din domeniul științelor naturii. Astfel, Gr. Cobălcescu (1883) a publicat cea mai veche lucrare în care a descris
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subdiviziuni cu denumiri toponimice proprii: volhinian, chersonian, basarabian. Începând din anul 1920, M. David publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial și de aspectele de relief din zona cercetată, căutând să scoată în evidență legătura dintre alcătuirea geologică a regiunii și aspectul său morfologic. Între 1922-1936, V. Mihăilescu abordează atât problemele ramei înalte de la vest (zona Dealul Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1980) publică cel mai complet studiu general de geografie pentru Podișul Moldovei. P. Ștefan (1989) aduce contribuții lito-bio stratigrafice, inclusiv asupra limitei volhinian-basarabian, în unele sectoare ale Dealului Mare-Hârlău. Pentru această regiune trebuie amintită și foaia nr. 6 din harta geologică a României, sc. 1:200.000, precum și foile topografice, color, ale zonei în studiu la sc. 1:50.000. II. EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ ȘI ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ Din punct de vedere geostructural, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sectoare ale Dealului Mare-Hârlău. Pentru această regiune trebuie amintită și foaia nr. 6 din harta geologică a României, sc. 1:200.000, precum și foile topografice, color, ale zonei în studiu la sc. 1:50.000. II. EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ ȘI ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ Din punct de vedere geostructural, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești. Această platformă este o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat și faliat, ce suportă o cuvertură sedimentară formată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanți, sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială, care au creat un microrelief caracteristic. La dezvoltarea acestor procese trebuie să luam în considerare și activitatea antropică. RELIEFUL 1. ASPECTE ASUPRA ORIGINII ȘI EVOLUȚIEI RELIEFULUI Evoluția și alcătuirea geologică a bazinului hidrografic a râului Bahlui în amonte de Cotnari ca și întregul ansamblu de condiții și factori care țin de domeniul modelării externe se reflectă în peisajul geografic al acestui ținut și, în special, în morfologia sa. Relieful actual
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe periglaciare și interperiglaciare în pleistocen, temperat continentale cu nuanțe excesive în actuală (Gh. Slavic, 1977). Studiile geologice și geomorfologice elaborate după 1945 (N. Macarovici, 1949; N. Bucur și N. Barbu, 1954; C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1958, 1961, 1965; V. Băcăuanu, 1968, 1980; Petru Șt., 1989), bazate pe metode și mijloace moderne de investigație, au infirmat ipoteza cu privire la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tectonici (M. David, 1920; V. Tufescu, 1934), ajungându-se la concluzia că sculptarea reliefului actual, în bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari are un caracter structuralo-sculptural și se datorează, în principal, factorilor denudației care au acționat diferențiat în funcție de condițiile geologice și fizico geografice. În concluzie, vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest, Culmii Holmului la nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de alunecări. Fiecare din culmile și platourile interfluviale de diferite ordine de aici, fiecare versant poartă amprenta unui modelaj extern deosebit de activ. Interfluviile sculpturale se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]