2,286 matches
-
mondial, context în care Rusia trebuie să-și dezvolte potențialul nuclear și să transfere tehnologiile nucleare unor state ca Iranul, India, țările lumii arabe, Europei. Agresiunea SUA va fi descurajată prin deținerea de arme nucleare de către statele mari sau blocurile geopolitice și derularea de către acestea a unei politici interne și externe individuale. O Europă nucleară, o Asie nucleară, o Chină nucleară, și, în sfârșit, o Japonie nucleară sunt garanția noii politici pacifiste și nucleul sistemului de securitate al lumii multipolare. Armele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
care SUA ocupă locul central în sistemul internațional neexistând o alternativă internațională, Washingtonul poate promova o politică externă inteligentă, girată de faptul că tocmai a fost ales un președinte inteligent 122. Liniile acestei politici, în condițiile interdependenței economice, financiare și geopolitice, în opinia lui Z. Brzezinsky, ar trebui să fie următoarele: * un dialog transatlantic reînnoit, destinat restabilirii scopurilor comune ale SUA și Europei, inclusiv în cadrul NATO. Noua formulă de dialog va presupune: o relație mai intensă între SUA și Marea Britanie, Franța
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și G16, care să reflecte realitățile globale existente și care să ofere consultanță în afara cadrului ONU, precum și cultivarea unor dialoguri la nivel înalt, însă informale, între Statele Unite, Triada Europeană, China, Japonia, Rusia și, posibil, India puterile lumii vitale pentru stabilitatea geopolitică globală; * colaborarea bilaterală SUA-Rusia în ceea ce privește problemele strategice extinse și dilemele geopolitice europene, care să vizeze: reducerea proliferării nucleare și soluționarea problemelor regionale (Iranul); Însă, condiția ca Rusia să fie un participant activ în comunitatea euroatlantică este ca statele din imediata
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ofere consultanță în afara cadrului ONU, precum și cultivarea unor dialoguri la nivel înalt, însă informale, între Statele Unite, Triada Europeană, China, Japonia, Rusia și, posibil, India puterile lumii vitale pentru stabilitatea geopolitică globală; * colaborarea bilaterală SUA-Rusia în ceea ce privește problemele strategice extinse și dilemele geopolitice europene, care să vizeze: reducerea proliferării nucleare și soluționarea problemelor regionale (Iranul); Însă, condiția ca Rusia să fie un participant activ în comunitatea euroatlantică este ca statele din imediata sa vecinătate, în partea de vest și sud, să nu se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
chimice și biologice sau cu gaze toxice. În timpul mandatelor Clinton s-a încercat o revizuire a doctrinei supremației strategice promovate de Bush, dar situația internațională extrem de volatilă a împiedicat definirea unor priorități clare de politică externă și identificarea principalelor amenințări geopolitice 126. Elementele esențiale ale noii strategii de securitate a SUA, prezentată în Defence Planning Guidance avândul ca autor pe Dick Cheny și care dezvoltă Defence Strategy for The 1990's prin care se făcea cunoscută intenția SUA de a conduce
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
internaționale Memorandumul de la Budapesta și noua arhitectură a securității europene, forum la care au participat politicieni și oameni de știință din Ungaria, Ucraina, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, ambasadori ai țărilor UE, reprezentanți OSCE. Leit motivul forumului a fost dezbaterea situației geopolitice ce s-a creat după adoptarea, în anul 1994, a Memorandumului de la Budapesta, în baza căruia Ucraina a renunțat la potențialul său nuclear în favoarea garanției de securitate din partea Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Federației Ruse. Participanții la conferință au subliniat necesitatea reînnoirii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
baza căruia Ucraina a renunțat la potențialul său nuclear în favoarea garanției de securitate din partea Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Federației Ruse. Participanții la conferință au subliniat necesitatea reînnoirii sistemului european de securitate, construirii unei noi arhitecturi, care să ia în considerare realitățile geopolitice ale noii Europe. Reducerea arsenalului nuclear este asociată, ca demers, de către Kremlin, cu sistemul de apărare antirachetă, fiind acceptată inițiativa președintelui american de restabilire a relațiilor prin reînvierea controlului bilateral și strategic al armelor, însă, numai concomitent cu alte măsuri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Europa rămâne vulnerabilă atât în fața Rusiei, cât și în fața unei potențiale amenințări din partea statelor din Orientul Mijlociu 352. Alegerile prezidențiale din SUA (Al Gore, candidatul democrat, G.W.Bush, candidatul republican) urmau să aibă o miză politică semnificativă, atât pentru contextul geopolitic în general, cât și pentru evoluția relațiilor ruso-americane. Cei doi candidați păreau să aibă aceeași viziune de politică internațională, cu accent pe menținerea și întărirea poziției SUA de lider în plan internațional, de utilizare a instrumentelor politice, economice și militare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
interdicție totală a experiențelor nucleare (CTBT). De asemenea, Consiliul Securității a adoptat o nouă doctrină militară care a și fost semnată de președintele Vladimir Putin, și care prevedea folosirea armei nucleare în caz de amenințare externă, o adaptare la realitățile geopolitice și la extinderea umbrelei NATO. Mesajul Rusiei era acela că intenționează să adopte o atitudine conciliantă față de Occident, în general, și față de SUA, în special, demonstrând deschiderea pentru cooperare. În paralel cu manifestarea disponibilității pentru interacțiune, Rusia nu renunța, însă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apărării integrității statului, nu este exclus ca, în spatele deciziei să fie un interes pur pragmatic: acordul de a amplasa rachetele va aduce, evident, mijloace financiare suplimentare în visteria românească 468. Un alt argument ar fi, potrivit vicepreședintelui Academiei pentru Probleme Geopolitice, Vladimir Anohin, intenția României de a-și spori acțiunile politice în regiune, întrucât, spre deosebire de multe state europene, situația ei este mai mult decât neînsemnată. În plus, Bucureștiul va avea posibilitatea să-și echilibreze ambițiile politice cu Ucraina. Aceeași idee este
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu este unul cu totul nou, întrucât sub aspectul dezvoltării sociale s-a manifestat prin modele diferite și etape succesive de-a lungul civilizațiilor. Forma modernă a acestuia se manifestă însă în mod explicit odată cu sfârșitul Războiului Rece38, când restructurările geopolitice au impus o interdependență mondială și un ritm accelerat al schimbărilor sociale. Ca urmare, globalizarea reprezintă expresia noilor dinamici economice, politice, sociale, culturale și chiar militare" (Zamfir, Stănescu, coord., 2007, p. 282). Sfârșitul Războiului Rece a creat noi oportunități 39
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
trăim într-o lume creată de creștinism, ci am completa acest aspect și cu cele spuse de Baconsky: Dacă europenii își revendică o identitate distinctă, dacă mai au orgoliul unei diferențe specifice și ambiția de a conta în noile aranjamente geopolitice, atunci vor fi nevoiți să-și amintească de unde vin și să reintegreze în canonul lor fundamental ideea creștină. Creștinismul depășește cadrul european atât ca difuzare, cât și ca stil. Există un creștinism în afara Europei. Dar poate exista o Europă în afara
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și cort, cort care n-a fost pus de două ori în același loc. Dar dacă nu are noțiunea de țară, și nu o are, nu are nici noțiunea spațiului delimitat geografic și istoric. Acest mod de a privi realitățile geopolitice a lăsat urme adânci în conștiința popoarelor care au ca strămoși direcți pe barbarii asiatici: ungurii și bulgarii, dar s-a impus și la urmașii migratorilor europeni: germanii și slavii. Această foame de spațiu la popoarele moderne amintite nu are
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
treptate, ceea ce-l va duce la proletarizare și înstrăinarea de țară. A FOST BĂTĂLIA DE LA VASLUI CÂȘTIGATĂ CU „OAMENI LUAȚI DE LA PLUG ?” E de mirare cum astăzi se caută cu înverșunare, cu multă cheltuială și multă vorbă meșteșugită, noi repere geopolitice și geostrategice pentru țara noastră, uitând că, cu câteva secole în urmă, pe vremea când Moise și David mai dormeau în blocurile de marmură de Carrara, când Tarquemada își aprindea rugurile eretice, iar nobilii francezi se spălau direct în Sena
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
delimita spațiul, literatura finlandeză a fost scrisă în mare măsură în Finlanda. Ea nu cunoaște mobilitate sau extindere spațială. Oficial, trebuie incluse aici și producțiile orale, tradiția orală subiacentă ariei populare. Dar intervine aici un aspect de factură antropologică și geopolitică. Finlanda este o țară relativ mare, dar cu o populație redusă. Amplasarea populației în zona sudică, mai prietenoasă din punct de vedere climatic, a făcut ca în zona centrală și mai ales nordică, comunitățile să se afle la distanțe considerabile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
reflectat aceasta în cultura românească. Capitolul 2 Aspecte ale relațiilor culturale și diplomatice româno-finlandeze Relațiile culturale și diplomatice dintre România și Finlanda nu au fost foarte numeroase de-a lungul timpului dar, cu toate acestea, datorită evidentelor similitudini de ordin geopolitic, au avut aceeași grilă de raportare la sferele de influență, de exemplu, ale celui de-al Doilea Război Mondial. Cultural, popoare "exotice" unul pentru celălalt, România și Finlanda s-au lansat într-un proces timid și fragmentat de cunoaștere reciprocă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
interesantă este și relatarea întâlnirii cu președintele Finlandei la acea dată, Pehr Evind Svinhufvud, personalitate importantă în procesul dobândirii independenței de către poporul finlandez. Acesta, nefăcând niciun efort în a-și ascunde ura purtată Rusiei, atrage atenția asupra similarităților dintre destinul geopolitic al României și Finlandei: ""Sîntem două națiuni vecine - România și Finlanda" -, îmi observă el, "întrucît avem o frontieră comună: frontiera rusească!"38 Nu este doar o părere izolată, la Helsinki planând "o ostilitate generală față de Rusia și o neîncredere totală
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în urmă cu aproximativ 12.000 de ani acest spațiu era încă acoperit de gheață. De altfel, uscatul, spațiul propice vieții, este încă în expansiune. Finlanda s-a plasat, de-a lungul duratelor, între est și vest, la intersecția sferelor geopolitice ale marilor puteri, la periferia Europei, sau, mai concret, la periferia Suediei și a Rusiei. Date fiind desele aprecieri, trimiteri sau paralele ale autorilor la istoria românilor, am putea adapta celebra formulă a lui Gh. Brătianu la cazul de față
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a lungul anilor. Aceste relații sunt foarte bine ilustrate de documentele istorice. Doamna Ambasador își continuă discursul susținând că relațiile dintre România și Finlanda s-au intensificat după cel de-al Doilea Război Mondial, adică după ce au survenit unele schimbări geopolitice, înainte de acest eveniment contactele fiind destul de rare. Irmeli Mustonen mai menționează că România s-a numărat printre primele state care au găzduit un sediu al Ambasadei Finlandei, primul ambasador finlandez în România fiind Väinö Tanner, pe care l-a amintit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Asociației România-Finlanda. Scrierile lui George Radu încearcă să abordeze cât mai multe aspecte ale culturii și civilizației finlandeze. O privire de ansamblu asupra lucrării este trasată în partea de început, Răspuns la provocare, unde sunt schițate considerente de natură culturală, geopolitică și istorică. În primul capitol, Pe urmele eroilor din "Kalevala", pornind de la epopeea finlandeză, se conturează începuturile poporului finlandez. Mărturii despre tribul carelian, de exemplu, sunt reprezentate de unele bijuterii și cruci care se puneau la gâtul celor decedați, lucru
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește la câte pământuri ne-au mai fost „luate”, cu tratatul, cu diktatul sau, și mai simplu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește la câte pământuri ne-au mai fost „luate”, cu tratatul, cu diktatul sau, și mai simplu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
4.1.1. Anarhia și legitimarea violenței / 138 4.1.2. Securitatea națională și problematica cheltuielilor pentru apărare / 143 4.1.3. 'Noile războaie' și principiul autodeterminării naționale / 144 4.1.4. Dilema securității societale / 149 4.1.5. Factori geopolitici ai insecurității umane / 151 4.2. Problematica promovării securității umane într-o lume a statelor / 153 4.2.1. Intervenția umanitară și responsabilitatea de a proteja / 153 4.2.2. Construirea statelor / 158 CAPITOLUL 5 IMPLICAȚIILE PROMOVĂRII CONCEPTULUI DE SECURITATE
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în interiorul Uniunii Europene, înscriind doctrina securității umane direct în spațiul afacerilor externe, construind pe presupunerea că insecuritatea umană din afara granițelor Europei, asociată proceselor globalizării, va avea consecințe pentru europeni. Pe de altă parte, Strategia de Securitate Europeană stabilește, în termeni geopolitici, gândirea strategică normativă care fundamentează Politica Europeană de Securitate și Apărare, un text care conturează o ipotetică cultură strategică europeană și care reflectă un număr de concepte cheie care stau la baza abordării normative generale a politicii externe și de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care ordonează structura instituțională a societății internaționale după evenimentele de la 1918 1919.614 Aplicarea principiului autodeternimării naționale, ca normă politică, a fost întotdeuna selectivă din motive ce țin de dificultatea de a identifica națiunea, de importanța altor criterii (economice, strategice, geopolitice) în trasarea granițelor și, mai presus de toate, de imperativele și interesele marilor puteri. Oricum, în pofida ambiguităților existente, autodeterminarea națională a fost implicată în aproape toate marile retrasări ale granițelor din ultimii 150 de ani cele patru mari valuri ale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]