31,702 matches
-
Sau, recitindui articolele de după 1948, formulând distinguo-uri ca acesta: „Oricât a încercat să se alinieze criticii oficiale, G. Călinescu s-a sustras dogmatismului, apărând specificitatea artei, idee-forță pusă nu o dată, pe atunci, sub semnul întrebării”. Același spirit de moderație a gestului și de cumpănire a lucrurilor, singurul prielnic găsirii adevărului, îl regăsim și în judecățile sale politice, articulate pe un fond de asumat, înrădăcinat liberalism și democratism, care-l ține la distanță și de logoreea populistă și gregar-naționalistă, și de intransigența
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
Intrusul acesta, care începuse o analiză personală cu Eugen Papadima în 1988, semăna cu un cerb care, sastisit de podoaba coarnelor, alege prin proprie voință să treacă în regnul delfinilor, urmarea fiind că Vasile Dem înota în apele inconștientului cu gesturi de cerb: temele pe care le atingea erau de delfin, dar stilul în care o făcea era de semeție cerbească. De aceea, deși rupt de filosofie, îi păstrase intacte tabieturile, pe care le folosea ca metodă de expunere a psihanalizei
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
acestui subiect. Presa portocalie ridică osanale președintelui hulit de o țară întregă, în timp ce presa anti-sistem o ține într-un breaking news permanent în speranța că va pica Băsescu. Băsescu a încercat să ofere norodului un premiu, prin revenirea lui Arafat. Gestul seamănă izbitor cu disperarea lui Ceaușescu care a vrut să ofere angajaților din uzine 100 de lei pentru a scăpa basma curată. Lui nu i-a mers, pentru Băsescu, încă nu ne pronunțăm. Adevărul reînvie spiritul de Scânteia. Patriciu încearcă
Arafat, suta de lei a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23862_a_25187]
-
un medic anestezist din SUA, care a rămas fără dreptul de a profesa după ce a fost prins în timp ce trimitea mesaje cu un conținut sexual chiar din sala de operație. „În timpul operației, avea obligația de a supraveghea pacientul", relatează CBC. „Prin gesturile sale, a pus în pericol siguranța pacienților", au declarat reprezentanții Departamentului de Stat de Sănătate din Washington, autoritatea care a condus ancheta în cazul antestezistului. Mai mult, în telefonul bărbatului au fost găsite imagini indecente cu fostele sale paciente, pe
Anestezist dat afară pentru că făcea sex cu pacientele în spital by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23874_a_25199]
-
Gest incredibil al unei persoane certate cu legea. Aceasta a vandalizat statuia Sfintei Fecioare Maria din piața care îi poartă numele din Timișoara. Degetele de la mâna dreaptă și coroana au fost sparte, iar statuia a fost dărâmată de pe soclu. Incidentul a
Statuia Fecioarei Maria vandalizată în locul unde a început Revoluţia în 89 () [Corola-journal/Journalistic/23917_a_25242]
-
locului, însă între timp statuia fusese dărâmată iar bărbatul s-a făcut nevăzut. Oamenii legii au luat amprente și au deschis o anchetă pentru găsirea bărbatului care a vandalizat monumentul. Timișorenii care au observat incidentul s-au arătat revoltați de gestul acelui bărbat despre care au spus că nu are Dumnezeu, informează . Reacția oamenilor vine cu atât mai mult cu cât Piața Maria este o zonă simbolică pentru Timișoara, acolo fiind punctul de început al Revoluției din decembrie 1989.
Statuia Fecioarei Maria vandalizată în locul unde a început Revoluţia în 89 () [Corola-journal/Journalistic/23917_a_25242]
-
ora 21: 00 cei care îl susțin pe fostul subsecretar de stat vor stinge luminile timp de un minut. În această seară la ora 21.00, îi invităm pe toți românii să-și exprime solidaritatea față de Raed Arafat printr-un gest simplu. Vă rugăm ca la acea oră să stingeți lumina în apartamentele dumneavoastră timp de un minut", se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.
Protest pentru Raed Arafat. În această seară se sting luminile () [Corola-journal/Journalistic/23920_a_25245]
-
este scena lui și primul succes este acela de a o face să râdă pe fata distantă și aparent imună la valul de clișee siropoase. Al doilea pas pentru a o face să urce la el în apartament este un gest în care umilința se îmbină cu asumarea ridicolului. I se cere să se dezbrace complet și să iasă gol pe stradă, noaptea ce-i drept. A treia etapă constă în obținerea apropierii fizice care este mediată de un sărut, iar
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
a doua se preface exasperat, la a treia se interpune ca un obstacol în calea fetei care dorește să iasă din apartament, iar apoi slăbește lațul și o lasă să plece pentru a-l strânge din nou într-un ultim gest care îi va asigura succesul. Toate aceste tensiuni, retrageri și înaintări, hărțuirea prăzii niciodată lăsată să respire, provocată mereu, silită să recunoască înfrângerile parțiale fac parte dintro exersată și rafinată practică a seducției. Dacă există ceva teatral pentru prima parte
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
înscris de altfel - la final - în fluxul general al ediției integrale - Radu Petrescu, Jurnal, Ed. Paralela 45, 2014, ediție îngrijită de asemenea de doamna Adela Petrescu și prefațată de Ion Bogdan Lefter. Scrisul referențial, descrierea amănunțită a celui mai neînsemnat gest, reflexivitatea discretă, analitică ies din formule și plasează deodată jurnalul într-o „scriere cu sens”. Discursul se organizează după reguli tacite, evoluînd spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței scriitorului ca scriitor”, am putea observa
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
de familie, dar și a celor legate de scris-citit, sancționate toate de o punere sub semnul întrebării: „Acum stau și mă întreb ce am făcut în aceste prime șaptesprezece zile ale anului.” E, de fapt, o punere sub semnul introspecției, gest agreat atît de scrisul denotativ, cît și de cel conotativ. Apoi, după această „punere în temă”, notația prinde la un moment dat chipul reportajului. Este urmărită amănunțit călătoria cu trenul de la București la Pietroșița. Scriitorul surprinde peisajul, înaintarea trenului („Trenul
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
mai tîrziu, declinînd o întîlnire, se explică printr-o întrebare retorică: „Cum, cînd eu din pat pînă la telefon sunt gata să cad de trei ori?” Dar amenințarea vine și din trecut: „Acum aproximativ o săptămână (...) dureri.” Apar temerile și gesturile de precauție: „Până la 5 și jumătate somnolez, răsfoiesc, fumez, încercând să nu mă gândesc la ce e mai rău, apoi mă duc însoțit de Adela, care nu a vrut să mă lase singur, la Spitalul de pneumoftioziologie...” Medicul stabilește un
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Medicul stabilește un diagnostic. „Pare, spunându-mi asta, foarte agitat, speriat, dacă nu cumva a fost o proiecție a propriei mele sperieturi. Operație?” Îngrijorarea și teama, proiecția temerilor, relaționarea stării proprii cu starea medicului, toate declanșează încercarea de citire a gesturilor celuilalt, supoziția - atroce - că o asemenea lectură ar putea fi greșită. El, autorul, obișnuit cu „legarea” prin litere a lucrurilor și a situațiilor, printr-o lectură proprie, nu mai are toată încrederea în forța propriei înțelegeri. Ziua se închide încet
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
administrație. Explică foarte bine toate astea (scriitorul ca producător al textului pe care îl utilizează puterea), însă, firește, răspunsul nu există.” Nu există răspuns, pur și simplu, așa cum nu există răspuns pentru boală sau moarte. Imposibila renunțare Ca într-un gest de rememorare a existenței scriitoricești, în care viața și scrisul sînt strîns legate, ca într-un refren sau o reinițializare a acestei existențe, Radu Petrescu, spre finalul însemnărilor din jurnal, reconștientizează condiția scriitorului, procesul prin care viața este transferată continuu
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
unui text despre romanul secolului XX, scris pentru o întîlnire la Belgrad, unde n-a mai ajuns. E scrisul forțat, gratuit, precum viața gratuită, pe care nu le acceptă deopotrivă. Acestea înseamnă înstrăinare. Așa cum devin relațiile cu ceilalți. Într-un gest sentimental, însoțit de Doamna Adela, înainte să plece - aceasta - la Cîmpulung, pune „cîteva flori pe mormîntul mamei”. Face aceasta după ce, într-o zi, rămas singur, se întreba: „De cît timp nu m-am dus la cimitir, la mormîntul mamei mele
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
cu nucleul lor temporal, la care se referă Adorno - Este o chestiune de substanță, nu de simplă succesiune). Într-acestea, Adorno (ca și Baudelaire, deși Adorno nu se referă la el în acest context) raportează modernitatea artei la modă: un gest non-conformist, căci moda este de regulă considerată o categorie inferioară. „Organul pentru aceasta (pentru norma modernității) este foarte apropiat de ceea ce este anatema pentru conservatismul cultural, de modă. Moda își are adevărul în conștiința - nonconștientă a nucleului temporal al artei
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
activă”. Două lucruri sunt de semnalat în decizia aceasta din 1919. Primul este dorința tânărului de nici 22 de ani, care se va dovedi plină de urmări în perspectiva operei lui ulterioare, de a se consacra esteticii și filosofiei culturii. Gestul lui Vianu de acum 95 de ani nu e antimaiorescian, ci antilovinescian, deși nu e probabil ca Lovinescu, în ciuda inteligenței sale, să-l fi apreciat ca atare. Al doilea lucru ține de psihologia lui Vianu, care dovedea de tânăr că
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
opoziție fățișă la aberațiile lui Ceaușescu. O simțeam din tonul conversației, din înnegurarea chipului atunci când venea vorba de ceea ce ar fi trebuit făcut pentru a opri catastrofa. Se pregătea pentru acea nouă biografie așa cum se pregătea pentru cele mai banale gesturi cotidiene: cu temeinicie, cu calm, ca un jucător de șah care înainte de a face o mișcare studiază toate variantele ce-i stau la dispoziție. Al doilea moment e legat de apropierea tot mai pronunțată de Partidul Alianței Civice și de
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
fost la Primăria București, dar și la Ministerul Sănătății și nicio autoritate nu vrea să-l asculte și să-l ajute. ȘTIREA INIȚIALĂ: Ionuț Rațiu are o poveste de viață incredibilă. Dacă unii, din cauza unor probleme banale, ajung să facă gesturi extreme, Ionuț Rațiu nu se dă bătut, deși destinul i-a pregătit o luptă extrem de grea. Tânărul este din București și și-a pierdut locul de muncă. Șansele să își găsească un altul sunt aproape nule pentru că este infectat cu
Strigăt de DISPERARE al unui tânăr neputincios în fața bolii: Nu mă angajează nimeni by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24063_a_25388]
-
în filmele polițiste sigur că sunt niște momente pe care, dacă vrei, le iei în batjocură. Dar, în mod logic, aș putea să-l dau în judecată pe Bendeac fiindcă folosește fraze din filmele mele. Aș fi putut face demult gestul ăsta, dar nu o voi face... -Măcar vă imită bine? -Dumneavoastră ce credeți? -Nu contează ce cred eu. -Ba da, contează. Las spectatorii să-și spună cuvântul. Ăsta e cel mai bun lucru. Dacă ar reuși cu ceva, Bendeac ar
Sergiu Nicolaescu despre Bendeac: Aș putea să-l dau în judecată! () [Corola-journal/Journalistic/24089_a_25414]
-
undeva prin noiembrie. Însă, și aici e un lucru foarte important. Mai îndrăzneam să spun că, în lunea de după duminica alegerilor, serviciile, instituțiile de forță, își vor căuta alt stăpân. Dl Berceanu, un foarte inteligent om politic, a făcut un gest, pe care dl Videanu n-a fost suficient de înțelept să îl facă. Și dl Videanu e un domn inteligent, dar nu a fost destul de înțelept. Deci dl Berceanu s-a retras cu totul, și nu l-a căutat nimeni
Chirieac, despre atacul lui Berceanu la Băsescu: Mă pune pe gânduri by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24107_a_25432]
-
totuși, că mai sunt câteva luni. Totuși, dl Băsescu mai are niște fideli. Măcar la un telefon - două mai poate să sune și dl Băsescu și să răspundă cineva", a continuat analistul politic, în emisiunea "Subiectiv", de la Antena 3. "Dar gestul dlui Berceanu mă pune pe gânduri. Ce știe dl Berceanu și nu știm noi?", a încheiat Bogdan Chirieac.
Chirieac, despre atacul lui Berceanu la Băsescu: Mă pune pe gânduri by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24107_a_25432]
-
tragă ușa în urma sa și să evadeze din sine. Dimitrie și Falsul Dimitrie sunt ca doi frați siamezi legați de aceiași omoplați, care gândesc în același timp, dar cu noțiuni opuse. Ei se duc în cârcă unul pe altul, făcând gesturi neașteptate, ciudate, încercând să scape de povara celuilalt. Ieșirile la rampă sunt hazlii, încărcate de tot felul de ticuri, frustrări și sentimente contradictorii. Piesa bufă în care evoluează Dimitrie și Falsul Dimitrie pare să nu aibă nici început, și nici
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
din vesta mea rodia, îngăduindu-mi să mă joc cu stupoarea ei. În sacoșă regăsesc cuțitul cu mâner negru, îi încerc mai întâi lama pe degetul meu mare, apoi îl împlânt încet în rodie. Încordată, îmi urmărește din priviri fiece gest. O clipă ai putea crede c-o să dispară în fruct cuțitul - clipa e infinită, magazinul la fel. Mișc cuțitul, simțind rezistența sâmburilor tari. Împing apoi violent lama în jos; am impresia c-am pierdut-o. Capătul mânerului s-a înfipt
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
ă ăș Ș î ă rom n va ncepe secolul al 20-lea sub Eminescu, cu toate c nu sunt neap rat ruse ti“. i mai nseamn primul ș ș ă ăț auspiciile geniului lui, i forma limbii ni te gesturi inedite, au un s n tos aer Congres general al Studen imii la ț ș ă î ț Șș ă ț na ionale, care i-a g sit n poetul de prospe ime”. i atunci care-i Putna... dar i
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]