2,005 matches
-
ei de frică să nu fie atacați de cineva, s au gîndit să coboare în holul de la intrare mobile din camerele de la etaj, să se poată baricada în caz de nevoie. Se întinse în locul indicat, fără să-și scoată nici măcar ghetele sau fularul de la gît, pentru că înăuntru nu era cu mult mai cald ca afară. Era prima dată după aproape trei zile cînd avea ocazia să se stea la orizontală și să-și mai tragă puțin sufletul. Îl văzu pe Croitoraș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trecând Dunărea pe podul Elisabeta și trăgând un copil după ea, așa cum și cometa Își trăgea după ea coada pe cer. Copilul era blond și cam Împiedicat la mers. Purta pantaloni bufanți și cămașă de cercetaș, iar În picioare avea ghete de nubuc de culoarea alunei. După descriere părea să fie chiar Flavius-Tiberius, născut opt ani mai târziu, cu cezariană, În august 1964, În urma unui tratament Îndelungat și costisitor pe care Marta l-a urmat Întocmai. Tot atunci a văzut din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și caldă. Lângă soba de teracotă, lada de lemne era plină. Așa era În toată casa. Doamna Ster ura frigul și Întunericul. Domnul Húsvágó așeză cu grijă femeia pe pat, pe un țol vechi cu miros de lavandă, Îi scoase ghetele bărbătești, cojocul secuiesc, mirat și parcă intimidat de eleganța tinerei femei care nu era mai mult decât o servitoare, dar mai ales de forma și lungimea gambelor sale, bine desenate sub ciorapii vișinii de lână care Îi treceau puțin peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și altora. 7. Se Întâlniră În modul cel mai banal cu putință În Piața Gării. Ne Îmbrăcăm la Abbie Hoffmann? Întrebă ea În loc de salut, după ce Îl studiase din cap În picioare: pălăria neagră din fetru, tunica din piele, jeansul decolorat, ghetele Înalte, prăfuite, cu inscripția „Insulated” și, nu În ultimul rând, geanta de umăr, model sac de grenade, ref. U. M. 0216 Zalău/1985. Dar tu? La Barbara Koster & Adriana Farranda? Replică el amuzat de felul În care fiecare dintre ei făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu exista poate cu adevărat, sau, dacă ar fi existat, nu l-ar fi remarcat, chiar dacă s-ar fi aflat la câțiva pași de ea, gol până la brâu, mai mult la umbră decât la soare, tot Încălțat, dar cu șireturile ghetelor desfăcute, gata să le arunce unde se va nimeri odată cu pălăria de fetru de care nu se despărțea niciodată, În caz că, din inconștiență, prea mult plecată În larg, s-ar fi aflat În pericol. Lucru exclus, căci era o Înotătoare bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Franz Geffels. Pereții erau albi, iar pe jos mochetă verde peste tot. În bucătărie, gresie. Ca și În baie. Caloriferele ardeau. Petru deschise geamul de la baie și lăsă aerul proaspăt de afară să intre Încet și În casă. Își scoase ghetele și străbătu apartamentul de la un cap la celălalt, Înainte de a-și arunca parkaua pe relaxa vișinie de două persoane așezată pe un grătar din lemn de brad care depășea dimensiunile saltelei cu zece centimetri pe fiecare din laturile sale. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
predicând ipocrit modestia, egalitatea, impersonalitatea, dezgustul față de publicitate. Sau, poate, zeii nu mai sunt posibili decât pe estrade și în arenele de sport. Și de aceea se înghesuie lumea acolo. Nimeni nu se mai indignează dacă Jupiter îmbracă chiloți și ghete cu crampoane. Cu condiția să se priceapă să tragă un penalti sau să joace în ofsaid. Zeii nu au voie să scrie, să citească, să picteze, într-un cuvânt să fie intelectuali. Există o singură șansă dacă ții să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dezordinea din cameră semăna izbitor cu dezordinea din viața mea. Câteva cărți și reviste luate de la Dinu, azvârlite lângă pat în neorânduială, haine aruncate pe scaun, singurul scaun din cameră, lampa cu spirt, cutii de țigări desfăcute, o pereche de ghete cu urme de noroi de la mlaștină, dalta prăfuită sub pat, aparatul de radio stricat, pe care nu reușisem niciodată să-l repar și tot amânam să-l arunc, geamantanul cu colțarele metalice rupte, totul mă reprezenta într-adevăr cu fidelitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
seroase sub ochi. Părul îi căzuse pe creștet, iar cel rămas împrejurul capului îi atârna, rar și cenușiu, în neorânduială. Purta un costum alb, cu cravată și își ținea piciorul stâng pe o pernă de postav roșie. La acest picior gheata era uriașă și diformă. Ceva mă izbea în aerul Bătrânului făcându-mă să-l bănuiesc nefericit. N-aș putea preciza ce anume, poate ochii, înghețați, fixați ca două bucăți de gheață albăstrie în pleoapele fără gene, sau poate petele suspecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dată când trimitea câte una soților Compton, se simțea obligat să o Însoțească de o explicație detaliată a motivațiilor dramatice care impuneau schimbările și notițe, la fel de detaliate, asupra modului În care trebuiau interpretate replicile noi. Începea să aibă sentimentul că ghetele lui fac o potecă vizibilă Între De Vere Mansions și oficiul poștal din West Kensington. Era conștient că, după toate regulile rațiunii, amploarea acestor eforturi era absurdă. Oricât ar fi Îmbunătățit Americanul, tot nu mai avea șansa unei a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu vinul de Bordeaux, așa Încât atmosfera se Înveseli. Sturgis Îi amuză povestindu-le despre felul În care romanul lui Du Maurier fusese supus celei mai vulgare exploatări comerciale În America. Se părea că În presă se făcea intens reclamă la ghete și pantofi marca Trilby, ilustrată cu gravuri ale piciorului gol al eroinei „după“ celebrul desen al lui Little Billee de pe peretele atelierului din Paris, și un restaurator de pe Broadway făcea Înghețată În forme asemănătoare. — Înțeleg că există și o perie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
primire. — El e Burgess, domnule, fiul meu mai mare. E un copil foarte cuminte, să știți. N-o să vă pară rău că-l luați pe lângă dumneavoastră. Îl Împinse În față. Băiatul zâmbi timid și Își plecă privirile, uitându-se la ghete. Semăna cu un spiriduș, cu nasul cârn, obraji bucălați, o buză de sus pronunțată și păr des și ondulat, dar trăsătura cea mai izbitoare era statura extrem de mică. — E tare scund, doamnă Noakes. — Scund, dar puternic, domnule. Răposatul, săracu’, soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a fost turtită. Și este cuprinsă într-un asemenea proces de micșorare progresivă, încît ar putea să încapă întîi în ambalajul de carton al unui televizor. Apoi în ambalajul unui aspirator. La sfârșit, în spațiu îngust al unei cutii de ghete. În circa un minut, falnica încăpere (în care cu puțin înainte ar fi putut fi garate avioane) a fost presată și transformată într-un cub micuț de cleștar. Cu latura de 12-15 centimetri. Împrăștiindu- și reflexele roșcate, așezat pe tavanul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ferentari, mahmureala, căpătată noaptea trecută?!... - De văzut, nu-i pot vedea decât țâncii pe îngeri, că doar ei îi privesc cu inimile despăduchiate... Dar ai putea să-i simți și tu, hoarcă Chiose. Dar numai de-ți îndeși, pe grisine, ghetele ortopedice ale tușei Raclița și treci așa, cu palma ridicată, cât mai ridicată, pe sub crengile alea. Și atunci poate ai să le atingi fundurile, moi, gâdilicioase, căcălău de puf... Și dacă, mai ales, heruvimea și-a încheiat normele pe ziua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sosuri, rântașuri, de care zici tu, ci bineînțeles, bă, tot gândaci. Nici măcar crăticioare cumsecade pentru haleala obișnuită nu-s. Dai din cot și poți trânti pe jos doar acvarii pentru mormoloci, străchini cu pământ, mai negru decât crema de ghete, pentru râme, căldărușe în care se aruncă o găină vie, iar peste ea, ca s-o ție tânără și fragedă, se presară și câte o provizie de lipitori. Pentru că - vezi tu, Chiose viermănos - asta e marea șustă îmbîrligătoare a vrăjitoarei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de extaz. - Și zi-i așa, ai fost la spetit?!... Te-a trimis statul să-ți depui osul la muncă?!... Am citit undeva că, acolo, unde le-ai cățărat tu negroteilor combinatele în cocotieri, dacă-ți lași o pereche de ghete afară... după unșpe minute, poți să-ți încingi cafeaua pe ele... Iar dacă le uiți un sfert de oră, ți le evaporă direct. Și vine arăboii, care e nemaipomeniți de corecți, și te somează: Pentru că ți-ai furat singur
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
afară... după unșpe minute, poți să-ți încingi cafeaua pe ele... Iar dacă le uiți un sfert de oră, ți le evaporă direct. Și vine arăboii, care e nemaipomeniți de corecți, și te somează: Pentru că ți-ai furat singur ghetele?..." Și, clanț! îți taie o mînă!... Din care țărișoară te lăudai că te întorci? - ...Din Mozambic, alese Diavolul la nimereală. - Arasel!... Are ăștia la petroool!... Și te-ai umplut de parai? - ...M-am umplut de măciuci, recunoscu has-Satan cu onestitate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de seringă, străpungând cu nemiluita trupurile cucoanelor cu mutrițe emailate, plimbîndu-se pe bulevarde nemaivăzute în rochii pale, ușoare ca adierea de pasăre, a franțuzitelor în teci de hermină, cu pantofi mofturoși sau cu sandale de lamé, a eleganților strânși în ghete de lac și-n corset, cu buzele melodramatic fardate și obrajii albiți farmaceutic cu pudră, fudulindu-se ca niște curcani sub pălăriile de panama. Traversară astfel viscerele și viețile mai multor otrăvitoare, a unei moașe, ce, din prea adâncă plictiseală
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
multe salarii, își lasă favoriți și mustață, cartierul apucă în istoria sa un domn Galopenția. Într-o seară, întorcîndu-se târziu de la lucru, pe traseul infim, 50 de metri, dintre atelier și magazia cu paturi, întîlnește o pisică. O întoarce cu gheata de trei ori peste cap, dar nu se întîmplă nimic. O mai întoarce o dată. Se îndepărtează mirat. Noaptea plânge. Colecționează fotografii de actrițe, cutii de chibrituri, litografii, absolut tot ce-i cade sub mână. Noaptea, când și când, umflă, din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scara întunericită a vilei, lăsând 272 DANIEL BĂNULESCU pe masă, când vreuna, când alta dintre acele arme de foc cu care îi apăreau pe constructori, de sălbăticiuni... Bătrânele doamne suspinau încetișor. Se crease din nou o atmosferă intimă, plăcută. Tartinele. Gheata. Suferința nemeritată, discretă și digerată. Viața ca un puseu de noblețe. Cu genele înrourate și pumnișorii încleștați, dar împingînd decența până într-acolo încît să nu înțeleagă că cineva își dorise, atât de mult, să le vadă nimicite. - Ah, ar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Asta avea gânduri mari. Vorbise ca despre un bebeluș. Sau vorbise ca despre un bătrân infirm, neajutorat. 270 DANIEL BĂNULESCU Atunci am înțeles fulgerător că nepotului nostru i se întîmplase o nenorocire. În momentul în care ne-au arătat o gheată, o bluză și-o iconiță pictată pe-o coajă de pâine, am plâns. Atunci dânșii, manierați, au încercat să ne mângâie și, după ce i-am plasat chiar la măsuța aceasta și i-am servit cu cafele, au început să povestească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
construcția aceea. Avăzut el că nu-i ieșise prea bine și s-a mâhnit în sufletul lui. De disperare, și-a dat apoi drumul din vârful turnului de pământ și, până jos, a pierit de inimă rea... Să vă arătăm gheata, insistau, zdruncinați, cei care ne transmiseseră condoleanțele, uitând mereu că ne înmînaseră deja obiectele salvate. Scotocindu-se jenați prin mantalele de piele... Și așezând, 258 DANIEL BĂNULESCU Pinky îi deschise, încuie ușa în urma ei, pivotă ușor pentru a o lăsa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dar că nu te prăpădești cu iubirea pentru plutonieri. Îți aplicase o corecție corporală unul, fiindcă, tocmai în a patra zi de școală, îți trîntisei în fund, cu un pumn bine țintit, un coleg de generală, îl apucasei de o gheată și-l târai, într-un adevărat extaz, prin pulberea trotuarului din fața școlii. Milițianul se fâțâia pe acolo și, când a văzut ce bine te simți, nu s-a mai putut înfrîna și s-a gândit să te urecheze. - Eu?... Să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
voiam să adorm, rosteam: "Important ar fi să citesc!" și astfel prezentate lucrurile, în aproximativ trei-cinci minute, reușeam să întind peste mine o pojghiță subțire de somn. Trebuia să mă tund, dacă voiam să mă încalț, trebuia să-mi trag ghetele peste mâini și să le leg, dacă doream să dau telefon. Mă apropiam de aparat ca un hoț, fluieram indiferent și deodată, brusc, îmi lepădam ghetele și formam numărul. N-aveam ce număr să formez. Dina acolo, la ea, n-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
somn. Trebuia să mă tund, dacă voiam să mă încalț, trebuia să-mi trag ghetele peste mâini și să le leg, dacă doream să dau telefon. Mă apropiam de aparat ca un hoț, fluieram indiferent și deodată, brusc, îmi lepădam ghetele și formam numărul. N-aveam ce număr să formez. Dina acolo, la ea, n-avea telefon, așa că-mi vâram ghetele la loc și așteptam. Ce așteptam? Păi, așteptam să observe și ea, să observe și pielea aia a ei, că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]