1,798 matches
-
decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și se uzează (influență maeterlinckiană) de trinități fatidice și repetiții incantatorii: Și-a zis unul către doi Când au fost la masă, Și-a zis unul către doi: - M-am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de lucrurile rele pe care le-a făcut, își ascunde sutele de capete în propriul corp, corp fluid, ce își reduce treptat dimensiunea redevenind acea apă blândă descrisă și pomenită de -a lungul veacurilor de cronicari, scriitori, poeți. Cu mișcări gingașe, își reia cursul domol spre prietenul ei, râul Prut, ce o așteaptă și o îmbrățișează de o veșnicie cu aceeași dragoste. În lunca inundată a acestui râu molatic, unde apa parcă a uitat să meargă, în anul 1976 au început
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
aspect fizic, el reprezintă un ideal de cuceritoare bărbăție și frumusețe tinerească, având asupra celorlalți doi "nu numai ascendentul bogăției, ci și pe acela al frumuseții bărbătești clasice". (Ion Rotarii). Frumusețea sa tulbură și farmecă în aceliași timp: zvelt, delicat, gingaș și fermecător, cu fața albă ca spuma laptelui, cu mustața deasă de forma spicului de grâu, cu părul și ochii negri, el devine prototipul frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de buza paharului. A fost și singurul dintre musafiri care a dat, instantaneu, glas gratitudinii și a rămas fixat În contemplarea transparenței care permitea luminii să ia forma perfectă a frumuseții. Admirația Îl separase de ceilalți, Înfrățit, cum era, cu gingașa minune cristalină, antropomorfizată de privirea exaltatului. Poate tocmai această obsesivă fixație admirativă a și produs dezastrul. Când a trebuit să revină din metalumea hipnotică a transcendenței În ritualul domestic, năucirea fusese prea mare, mișcările abrupte și stinghere. Radu a atins
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
luminii, vigoarea delicată a liniei, densitățile transparențelor, voluptățile volumelor sunt descoperite sau transfigurate de un ochi desăvârșit... ochiul acesta mereu activ, niciodată sătul, Îmbătat, exact, care poate Închide tot universul Între pleoape, pare ochiul vast și unic al unui rafinat, gingaș ciclop”, scria Paul Georgescu despre prietenul nostru. Cuvintele sunt valabile, firește, și pentru Sinuciderea din Grădina Botanică. Scrisul lui Radu Petrescu mă atrăsese de la Început prin eleganța și transparența stilului, cu volutele sale neașteptate, colorate, aeriene, prin bruschețea surprizei tăioase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Prea greu să iasă din mașină, deschidea, anevoie, portiera, cobora piciorul drept, descheia, abia-abia, pantalonii dimensionați anume pentru balonul burții sale. Fiecare gest era dificil, enorm: deschiderea portierei, punerea piciorului jos, descheierea pantalonului. Inevitabil, pata de urină trecea dincolo de zona gingașă. Privea, resemnat, pozna, ofta: „gata, data viitoare Îl las acasă”. Nu ar fi renunțat totuși la aceste chinuitoare excursii, nici mort. Pe șosea, urmărea excitat noile vehicule de marfă care transportau lemn, ciment, benzină. În colivia sa de cărți și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ferestre, m-am văzut oglindit - speriat să descopăr că, brusc, am Început să semăn cu el, cu aceeași expresie a omului frustrat că nu e capabil să plângă la Înmormântări.” Mi-ar fi greu să uit totuși atenția solidară și gingașă cu care Leon a participat la Înmormântarea tatălui meu, la Ierusalim, când numai brav nu mă arătam. Nu mă mai mira Însă că ar dori să scrie o carte despre Kafka, cum Îmi mărturisise cândva. O regretabilă neînțelegere de acum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fotografia soției lui, ținând în brațe pe Mihăiță, copilul cel mai mare, cu o floare albă în mână, parcă ar fi vrut să se desprindă din brațele mamei sale, să vină spre el. Ea era îndurerată și peste frumusețea ei gingașă se pusese un văl subțire de tristețe, prevestind nu lucruri bune, pentru toți și pentru el. Copilul însă surâdea drăgălaș și pe fruntea lui, în marginea bretonului tăiat scurt, o rază din soarele toamnelor noastre de-acasă, era imortalizată în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de multe ori gândul îi fugea la locurile copilăriei din Sâmbăta și la căminul său de la Sibiu. În aceste condiții de infern totuși el reușea să se ridice deasupra lor și să ne redea sub forma unor versuri duioase și gingașe, frământările, mustrările ce și le aduce singur și mângâierile pentru cei dragi, trimise nevăzut, pe calea unor unde ale dragostei și ale credinței, că dreptatea lui și a neamului său va triumfa până la urmă. Parte din aceste versuri, care nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aminteam exact care din noi, dar nu conta. Craniul unicornului pe care l-am adus din mașină. Deasupra lui, luminițe fosforescente. Luminițele erau mici de tot și nu prea puternice, dar pluteau deasupra craniului precum stelele pe cer. Albe și gingașe. Fiecare punct luminos se învăluia parcă într-o membrană și de aceea conturul părea încețoșat. Și poate tot din aceeași pricină, acestea luminau mai degrabă partea de sus a craniului decât cea frontală. Am stat pe canapea unul lângă altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Șerban Foarță, Leonid Dimov și Anton Pann, Gellu Naum și Ion Barbu, Caragiale (I. L. și Mateiu I.), I. Budai-Deleanu, adică toată floarea poemei române, se rotesc, dănțuiesc în fel și chip și vorbesc în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
literară. Experimentul continuă cu corpusul de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993), lucrare colectivă prin care se impune la noi genul epistolei literare și memorialistice comentate, care poate constitui „o reprezentare epică a timpului” (Ion Vlad), „o gingașă operație de sondaj în adâncimi nepătrunse” (Șerban Cioculescu). Hermeneutica epistolară ca instrument al arheologiei istorico-literare l-a condus pe C. la regăsirea unor scriitori romantici ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea, care corectează imaginea plată a unei așa-zise
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
la un simbol falic ipostază în care l-a reținut, conform lui Gustave René Hocke 41, arta manieristă. Există o lascivitate inerentă gestului fecioarei, așa cum este ea înfățișată în foarte multe reprezentări începând cu Renașterea, care cuprinde cu mâna sa gingașă cornul animalului. Una dintre celebrele tapiserii de la Cluny, cea care ar înfățișa, conform unor interpretări, simțul tactil, nu face excepție. Frescele cu inorogi cuprinși tandru de tinere în ispititoare ipostază nudă, care decorează dormitoarele Papei Paul al III-lea din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare și gingașe zimbiri Ce viu respind în aer electrice luciri... - «Vara, în zile frumoase cu soare cald, când avea mai mulți oaspeți la masă, Alecsandri îi invita după dejun, să viziteze lunca. Musafirii rămâneau acolo până seara târziu sub lumina lunei, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fenomenul arghezian“ într-un mod aproape denotativ, cum aș spune „fenomenul atmosferic“ sau „fenomenul electric“, se leagă de imposibilitatea noastră de a-l fixa pe Arghezi. Modernistă și simbolistă, tradiționalistă și avangardistă, elegiacă și sarcastică, iute și aprigă sau, dimpotrivă, gingașă și plină de dulceață, lirica lui Tudor Arghezi debordează pe deasupra tuturor categoriilor. Pe cât de invidiat, pe atât de revendicat, poetul a fost tras într-o parte și-n alta, pentru a-i legitima într-un fel, cu fabuloasa lui creativitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
citește Ifigenia în Taurida: "Ceea ce merită cu adevărat admirație este această limbă uscată în gura unui adolescent pur [Oreste]. Fiecare cuvânt este dus de către vers în fața cititorului în clipa însăși a lecturii, la o înălțime unde rămâne într-o lumină gingașă poate dar pătrunzătoare". Desigur, Kafka nu repune niciodată în cauză faptul de a scrie în germană, care este limba sa, în ciuda unei stranietăți legate de un germanism de împrumut. K., arpentorul din Castelul cu toate că vorbește aceeași limbă ca și cei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui. Unde sunt aceste timpuri
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Muzica Un sunet cald, o notă muzicală E portativul, curcubeu multicolor, pe cerul stea ca o petală Gingașul ritm ce te-nconjoară, un fluturaș nebun cu pete roz în miez de primăvară Încep să cânt și parcă simt mireasma florilor de seară. Pe fața mea se-așterne-ncet o pătură de fericire Sub ochii mei stau atârnați mărunt câțiva stropi
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92945]
-
Cromatica Ca o ființă de basm, Cu gingașe voaluri tremurătoare, Reînvie firul de iarbă Într-un sărut universal. Bobul de rouă Îți trimite curcubeul spre azurul Din sufletul porumbelului Călător printre clipe. Spume violete de liliac S-au agățat în părul grădinii Ca o înfrățire a culorii Născută
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92953]
-
petrecute în pântecul protector al mamei ai pășit într-o nouă lume, un labirint pe care îl străbați în fiecare zi. Cauți pace, fericire, acea liniște mult dorită care crezi că-ți va împlini viața. Dar un copil? Acea ființă gingașă a cărui zâmbet colorat te înveselește, oare ea ce caută? Ceva ce are sau ar trebui să aibă fiecare copilaș: pace, doar pace, un cuvânt atât de simplu, dar totuși atât de greu de obținut. De ce balonașul cu iluzii al
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
de astă dată Steakul de ton roșu... scris direct în română. În cei șapte ani care au trecut de la debutul literar al Sandei Nițescu, în scriitura ei a survenit o modificare de perspectivă și de traseu. Exilată la Paris, sub gingașa tiranie a madeleinei proustiene, bântuită de nostalgii, Sanda Nițescu redactase 29 de scrisori adresate unei prietene mai mult sau mai puțin imaginare. Era prima ei carte, în care confesiunea, memorialistica, spiritul de observație, descrierea și notația exactă, plus savoir faire-ul
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
îți vine să întrebi, parcă în numele elevilor care de mult nu mai fac (sau poate, totuși, mă înșel...) nici ierbare, nici insectare, și-al oamenilor serioși, grăbiți totdeauna să alunge de pe tavan vreun ochi-de-păun oploșit la ceas de seară. Prea gingași pentru fabulă, prea ,siropoși" pentru poezie, fără talent dramatic, dincolo de librete de operă, ce Dumnezeu să faci, ca scriitor (ca scriitori...), cu fluturii? Roman. Asta e Războiul fluturilor, zisa ,traducere și adaptare liberă dintr-o limbă necunoscută". Un mojar în care
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
și un suflet feudal, țărănesc, pe care colectivizarea forțată făcută de Stalin l-a împiedicat să se elibereze vreodată cu adevărat, toate rămânând, de fapt, niște suflete moarte... Privesc însă cu emoție și simpatie, această rusoaică bătrână, care, cu mișcări gingașe, gospodărești, tunde prisosul existenței, al vieții simple crescând obraznică, fără nici o teamă, la temelia celui mai ascuns, mai misterios și mai imprevizibil loc din lume.
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
semeț, cu frunza lată, Sub dânsul trei arabi călări Cu grele arămite fesuri. Tustrei în zarea mută cată Pustiul, dune mari pe șesuri Și arde soarele în zări. Trag lin cu degetul pe sticlă Și măiestria s-a topit. Apare gingașă din pâclă O fată, un boschet umbrit. Amurg târziu... vuiește focul Boschetul, fata-n aur stins... Doar amintirea-și cată locul Pe drumul nesfârșit și nins. A fost odată primăvară, Au fost odată visuri dragi, Dar s-au topit ușor
Arabescuri. In: Curierul „Ginta latină” by Anatol Ursu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2255]
-
te-am lăsat acolo în taxiul ce-a plecat tu,umbră prețiosului păcat tăcut,în sufletul de seară strecurat țineai în palmă cerul lacrimilor calde... Eu te- am lăsat și m-ai privit prelung golind de gânduri umărul meu stâng gingașa mărturie a păcatului dorit tu ai plecat,tăcut-am șters din gîndul dus sunetul ploii,dans pe caldarâm mirarea unui gând pierdut în fum... 7 noiembrie,2014 Referință Bibliografica: GÂND ASCUNS... / Mia Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411
GAND ASCUNS... de MIA POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349741_a_351070]