4,520 matches
-
Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ARG, 1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5; Mircea Zaciu, O conștiință patetică, ST, 1971, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25; Daniel Dimitriu , „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CL, 1971, 7; Al. Raicu, Petru Popescu, RL, 1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC, 1971, 37
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5; Mircea Zaciu, O conștiință patetică, ST, 1971, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25; Daniel Dimitriu , „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CL, 1971, 7; Al. Raicu, Petru Popescu, RL, 1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC, 1971, 37; Stănescu, Cronici, 190-194; Voicu Bugariu, Dezinvoltura tragică, CRC, 1972, 2; Corneliu Nistor, Cu prozatorul Petru Popescu la Viena
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC, 1971, 37; Stănescu, Cronici, 190-194; Voicu Bugariu, Dezinvoltura tragică, CRC, 1972, 2; Corneliu Nistor, Cu prozatorul Petru Popescu la Viena, O, 1972, 2; Virgil Ardeleanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ST, 1972, 1; Al. Călinescu, Persoana întâi în roman, CRC, 1972, 14; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1972, 19; Traian Podgoreanu, Obsesiile unui „prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1972, 1; Al. Călinescu, Persoana întâi în roman, CRC, 1972, 14; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1972, 19; Traian Podgoreanu, Obsesiile unui „prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile răului, RL
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
dintre cei câțiva (Aurel Baranga, N. Țațomir, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Stelian Filip) care au scris fabule în ultima jumătate de secol XX. În volumul Ventuze (1977) figurația alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe. Interesul cărții de interviuri Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni (1980), unde
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
cărora cei doi soți vor demisiona din societate. În noua ei familie climatul este extrem de tensionat, consumându-se în crize ce culminează, în octombrie 1914, cu folosirea de către Anghel a unui revolver, pentru a-și speria soția, care, din ricoșeul glonțului, este ușor rănită. Realizând consecințele gestului său necugetat, Anghel se va împușca în piept. Rănit grav, a refuzat să mai trăiască, neacceptând îngrijirile medicale. Ostracizată încă o dată, N. se va retrage în locurile natale, continuând totuși să publice intermitent în
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
că atomii de aur, departe de a fi obiecte țări, impenetrabile, ca niște “bile miniaturale de biliard“, cum crezuseră înainte oamenii de știință, erau “moi” în interior. Părea că micile particule alfa pot patrunde prin atomii de aur că un glonț cu viteză mare printr-o piftie. Dar Rutherford (lucrând cu Geiger și Marsden, doi asociați mai tineri) a descoperit că unele din particulele α erau puternic deviate când loveau folia de aur, iar altele, chiar respinse. Rutherford simțea că este
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Facultatea de Medicină din Iași, continuându-și studiile la Institutul Medico-Militar din București. Devorator de literatură, cititor pasionat de reviste, P. trece printr-o experiență-limită chiar în preajma absolvirii: hotărăște, în urma unei crize sentimentale, să se sinucidă și își trage cinci gloanțe în cap, dintre care unul îi străpunge tâmpla, detractorii poetului spunând că leziunea cerebrală ar fi cauza nașterii revistei „unu”. Medic militar, peregrinează prin garnizoane de provincie, avansând până la gradul de general. Debutează în „ziarul de dimineață”, „Luptătorul” (1921) și
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
M. nu este un justițiar, și arma ei e metafora. Poemele sunt un recviem și, ca în Miorița, bocetul se răsfrânge într-o dramatică alegorie. Volumul Izbânda furată (1995) se înscrie în aceeași sferă, numai că acum se vorbește de „glonțul stelar”, de „tristețea rănită”, de singurătate. Piese lirice precum Burnița zilei, Soliloc, Vrabia albă, Metafore sugerează destinul poetului, care trebuie să se supună „monstrului” numit poezie, pentru că a „furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
ni se adresa mai ales nouă, celor tineri, promisiunea Mântuitorului: „Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi”? În aceste cuvinte răsuna, prin pâlniile asurzite ale auzului meu de copil, ecoul protestelor celor tineri din decembrie 1989. Răpuși de gloanțe pe străzi, adolescenții n-au ajuns decât eroii noștri „postmortem”. Din troianul de pomeni săvârșite în iernile care au urmat anului 1989, am înțeles că Trupul Domnului e alcătuit din recunoștința celor care se roagă Lui pentru întreaga lume - buni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ar putea zări. încă ceva: așa cum liniștea adîncă, dar aparentă, care precede și prevestește furtuna, este uneori mai îngrozitoare decît furtuna însăși - liniștea asta fiind doar învelișul furtunii, pe care-o ascunde, la fel cum pușca aparent inofensivă ascunde pulberea, glonțul și explozia fatală - tot așa, grațiosul repaos al saulei, care șerpuiește în tăcere printre vîslași, înainte de a intra în acțiune, ascunde mai multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce rost ar avea să spunem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi și poezia populară. Cum eroii clasei muncitoare se Întâlnesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
are evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În libertate și fericire: Nu vom uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca veche străpunsă de glonț, mânjită de sânge și pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în direcția strategiei lui Conan Doyle: existența unui Moriarty, gata să dispară în ceața londoneză după fiecare crimă comisă, ar fi de negândit în lumea răfuielilor sumare ale deșertului californian. Condamnat de tribunal sau de justiția brutală și rapidă a glonțului bine țintit, criminalul iese din scenă odată cu încheierea cărții. Când precizează că pedepsirea asasinului ține mai puțin de perspectiva morală, cât de „logica formei” romanești, Chandler nu numai că are dreptate, dar ne dovedește că demersul său se află în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tabloul mental construit în legătură cu dispariția - moartea - lui Rusty Regan, Carmen deținea rolul central. Dacă n-ar fi avut de mai multă vreme această bănuială, n-ar fi acceptat să-i pună în mână pistolul în care, ce-i drept, înlocuise gloanțele adevărate cu gloanțe oarbe. Cunoscându-i reacțiile și având, de acum, răspuns la întrebarea cu privire la dispariția lui Rusty Regan, Marlowe joacă, la modul cinic, o scenă în care cruzimea și răzbunarea se completează de minune. De ce s-ar fi răzbunat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în legătură cu dispariția - moartea - lui Rusty Regan, Carmen deținea rolul central. Dacă n-ar fi avut de mai multă vreme această bănuială, n-ar fi acceptat să-i pună în mână pistolul în care, ce-i drept, înlocuise gloanțele adevărate cu gloanțe oarbe. Cunoscându-i reacțiile și având, de acum, răspuns la întrebarea cu privire la dispariția lui Rusty Regan, Marlowe joacă, la modul cinic, o scenă în care cruzimea și răzbunarea se completează de minune. De ce s-ar fi răzbunat Marlowe pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de dolari pe zi plus cheltuielile, mai ales pe benzină și whisky, gândesc de unul singur ce-i de gândit; îmi risc întreg viitorul, îmi atrag ura polițiștilor, pe-a lui Eddie Mars și a complicilor lui, mă feresc de gloanțe și încasez la lovituri și spun: Mulțumesc frumos, dacă mai aveți și alte necazuri, sper c-o să vă gândiți la mine, și-mi las o carte de vizită în caz că se ivește ceva. Toate astea pentru douăzeci și cinci de dolari pe zi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
polițistului Randall și, ajuns în stradă, se lovește de aerul rece și transparent al zilei: „Puteai să vezi până departe - dar nu chiar până acolo unde plecase Velma”. Personajul evocat - „frumoasa” din titlu - tocmai murise, după ce-și trăsese două gloanțe în inimă. Velma pășise așadar în teritoriul la care cei vii nu au acces. Refuzul metafizicului, al dialogului cu lumea de dincolo cade ca o concluzie brutală a violențelor, grotescului, corupției și lăcomiei radiografiate în această carte. Unul dintre cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
că deznodământul întâmplărilor e aproape. În același timp, detectivul îl convinsese pe Brunette să-i trimită un mesaj prin care îl invita să-l viziteze. Întâlnirea dintre Velma și Moose e scurtă și violentă. Prinsă în capcană, Velma descarcă cinci gloanțe în fostul ei iubit. În aceeași seară, Moose Malloy, monstrul cu forță de gigant, moare. De vreme ce fusese trădat de Velma, nu mai avea nici un motiv să trăiască. Din acest moment, explicațiile încep să curgă, misterele se destramă, iar personajele redevin
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu adevărat nobil într-o viață: prietenia. Mergând împotriva curentului - adică a evidențelor -, el înoată, disperat, în apele tulburi ale unei existențe irosite: Eram un firicel de nisip în deșertul uitării. Sau un cowboy cu două pistoale, dar rămas fără gloanțe. Trei împușcături și toate în vânt. Nu pot să sufăr când văd lucrurile în serii de trei. Te duci la domnul A. Nimic. Te duci la domnul B. Nimic. Te duci la domnul C. Același rezultat. O săptămână mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
războiului. Ca mame, ca educatoare, avem cel mai mare rol în această direcție. Căci noi suferim cel mai mult, noi care cu dragoste de mamă creștem în chinuri și lipsuri copilașii pe care mai târziu ni-i fură cazărmile, tranșeele, gloanțele și ni-i ucide câinește pe margine de șanțuri sau ni-i trimite acasă schilozi, ologi, orbi, sortiți cerșetoriei la colțuri de drum. Nu! Nu vrem război! Nu ne dăm soții, nu ne dăm copiii! Îi vom învăța, le vom
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
adus poporul la sapă de lemn, la ruină și de aceea a început exodul populației spre țările mărginașe și în care încă mai strălucesc: civilizația și umanitarismul „burghez”. În Basarabia s-au adunat toți acei scăpați, ca prin minune de gloanțele grănicerilor bolșevici. Dar, ce durere! Au pornit de-acasă câte patru sau cinci și n-au ajuns la noi decât doi sau unul. Cu toții am sărit în ajutorul lor, căutând să le alinăm durerea. Dar... sufletele le vor fi mereu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
bărci și prin înot să treacă la noi, căci trec foarte mulți și nu numai români ci și: ruși, ucraineni și alte neamuri. Vor pieri mereu înghițiți de valuri, după ce cu sângele lor vor înroși apele Nistrului. Vor pieri de gloanțe, ca și până astăzi, dacă reprezentanții tuturor statelor civilizate din Europa, adunați în marea conferință a păcii, nu vor lua măsurile dictate de împrejurări. Noi, femeile din Basarabia, facem un călduros apel către Consiliul internațional al femeilor de la Geneva, pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care convoacă mitinguri de protest împotriva regimurilor dictatoriale din alte țări, dar care patronează și vor să-și asigure victoria electorală în țară prin aceste metode odioase și samavolnice care batjocoresc orice lege a civilizației și umanității. Oare, sub semnul gloanțelor, al cuțitarelor și al răngilor de fier, d-nele Ana Pauker, Jeny Rădăceanu și Maria Rosetti vor să-și apropie inimile chinuite de foame și mizerie ale mamelor, surorilor și fiicelor acestei țări? Frumoase și promițătoare perspective pentru manifestările feminine în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca coioții / Care-ți ronțăie chiloții” ; „Azi e joi, mâine e vineri, / Lasă-mă, fără rețineri, / Să-ți scot izmenuțele, / Sărutu-ți mânuțele, / Ca să-ți văd iar soarele, / Sărutu-ți picioarele / Cu razele-n cârlionți / Și-apoi să mă-mpușc c-un glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]