2,459 matches
-
ulicioara lui. Așa s-au dus vremurile, cu totul deosebite față de cele ale generațiilor trecute. Pe atunci, omul avea 7-8 copii, îi creștea pe lângă casă, pentru a-i împroprietări cu câte o jumătate de hectar de pământ și îi făcea gospodari. În rest, ei munceau pe moșii boierești cu produse date în parte. O treime sau o pătrime îi revenea celui care muncea, iar restul îi revenea moșierului sau arendașului, după cum se înțelegeau de la început. Așa era pe vremea noastră! Omul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fostelor unități militare din fosta armată populară, armată din popor, așa cum i se spunea pe vremuri, atunci când generația de azi, transformată acum în pensionari, era activă și construia mormane de fiare vechi, cum le spun politicienii de azi. Acești vrednici gospodari care trăiesc în vile și palate, cu mașini de sute de cai putere, sunt mai puțini. Majoritatea dintre ei , respectiv cei care așteptau să-i pună alții la lucru pentru a produce și pentru societate câte ceva, trag mâța de coadă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ceaușescu ochii pe zonă?! El nu a lăsat moștenire urmașilor din familie nicio garsonieră deoarece nu avea spiritul politicienilor de azi și nu știa să agonisească averi pentru urmași. El a fost un țăran modest, dar un mare patriot și gospodar pentru țară,invidiat de toți neputincișii. Tot ce s-a construit, a fost pentru locuitorii Bucureștiului și pentru mândria poporului român. Unii însă nu vor să înțeleagă și să priceapă, sau sunt constrânși să arunce cu noroi în acest nume
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
noi, plătite la zi, pentru ca creditul să poată renaște. Scăderea birurilor, a taxelor și a tarifelor care împiedică acțiunea și desfacerea. Plata datoriilor din străinătate în natură, pentru a putea ajuta exportul și prețul bucatelor, ajutând astfel plugărimea. Ajutorul dat gospodarilor vrednici, pentru creșterea vitelor și îmbunătățirea producției. Controlul sever al băncilor pentru a învia creditul și a asigura economiile și depunerile. Controlul averilor tuturor funcționarilor de la război încoace. Ce nu se poate îndreptăți în mod cinstit, să fie confiscat în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Inteligent, memorie perfectă, judecată clară. Spirit de discernământ foarte dezvoltat. Bună pregătire generală și de specialitate. Îi place a studia, fiind la curent cu regulamentele și lucrările de specialitate. În unitățile în care a fost, s-a dovedit un bun gospodar și organizator (...). Educație militară. Disciplinat, cu suficientă autoritate. Simțul datoriei foarte dezvoltat. Perfect camarad. Simțul onoarei și al demnității dezvoltat la maximum. Demnitate, moralitate și purtare ireproșabilă". În iulie 1943, Vizanty depune o cerere și face toate vizitele medicale și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și de cum urma să se descurce Escadrila 59 Vânătoare la serbarea pe care, vrând nevrând, trebuia să o dea, căci îi sosea rândul! Mai erau și alte talente artistice: Lulu Ionescu (sublocotenent aviator Ionescu Alexandru) era și un foarte bun gospodar deoarece el se oferise să ducă și popota grupului; avea talent organizatoric, dar și talent la vioară, de care nu se despărțise nici pe aerodrom. Și mai erau și alții cu talente. Lulu Ionescu a fost acela care, într-o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
comitet ajutător la săvârșirea lucrărilor (strângerea și distribuirea fondurilor particulare). Bunica mea, Lucreția Hontila (1859-1936), din Mocod, comună de oameni cu stare, așezată pe dealurile premontane din nordul Ardealului, era fiica notarului Toma Hontila, cu studii la Blaj, foarte bun gospodar, proprietar de livezi, care își desfăcea merele la Budapesta. Legenda familială spune că a refuzat cariera administrativă ce i-o promiseseră ungurii - să-l facă prefect, dacă se maghiarizează. Dintr-o broșură comemorativă a Liceului grăniceresc din Năsăud, am aflat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
căsnicie fericită. Bunica mea vorbea totdeauna cu silă despre soțul ei, nu-l scotea din „țap bătrân“ (virilitate prelungită, se vede!) și-l acuza de a fi risipit în afaceri nenorocite averea considerabilă ce i-o adusese ca zestre. Prost gospodar și neiubind pământul, dar îndrăgind aurul și argintul, vindea pe datorie totul ca să adune bani (a vândut chiar o herghelie țăranilor care nu și au plătit decât în infimă parte datoria), iar banii îi împrumuta pe camătă și fără acte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Îi are ca principali autori pe tata, notar comunal, și mama, casnică, ambii proveniți din sate de răzeși tutoveni: tatăl, din Obârșeni, mai sărac și orfan de tată; mama, din Stâncășeni, fiică a lui Costachi și Frăsina Ouatu, familie de gospodari fruntași, ambele sate aparținând de vechiul județ Tutova în prezent de județul Vaslui. Casa părintească Tata era tipul de om echilibrat, calculat, conștiincios și sârguincios în tot ce întreprindea, dar mereu cu zâmbetul pe buze și cu vorbe de duh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Bârlad, dar aspirând permanent la o calificare universitară. Mai întâi s-a impus ca un învățător de elită în satele tutovene Colonești și Stâncășeni. În cel din urmă, satul natal, s-a evidențiat nu numai ca didact, ci și ca gospodar pe tărâmul învățământului local. La insistențele lui pe lângă organele în drept pentru acordare de fonduri și sub directa sa supraveghere, s-a ctitorit primul local propriu de școală primară din satul Stâncășeni, situat exact la contactul celor două vetre răzășească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
coleg geolog, Dragoș Turtureanu ... Sfârșitul celor 12 zile ne-a prins în satul lui Horea, Albac, unde, seară fiind, prin strădania primarului local și a profesorului C.Martiniuc ... conducătorul acestei aplicații practice ... am fost cazați câte 1-2 studenți la casele gospodarilor. Colegul Dragoș Turtureanu a nimerit la o casă cu fată de măritat. Nu știu ce-or fi făcut ... dar știu că a doua zi dimineață când ne-am adunat în centrul satului ... de unde caravana urma să plece pe jos până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu dragoste de casa natală, de satul lor, de țara lor, oameni trăitori cu frica lui Dumnezeu, întru credință străbună, ortodoxă. Bătrânii vorbesc adesea de Ștefan cel Mare și Sfânt, de luptele sale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile dormeau cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să i te închini! Crăciun cel păcătos se inchină pruncului sfânt, devenind bun creștin. Păgânul Crăciun, trezit din beție, merge spre staul, după Crăciuneasa. Și ce-mi vede? Tot grajdul e numai lumină. Sus, îngerii cântă. Cuprins de mometul feeric, gospodarul se aruncă în genunchi și se închină. - Nu te teme, Crăciune! Îi zice Maica Domnului, de lângă omul ei Iosif. Dumezeul cel sfânt a dorit să ajung la casa ta și să facă minunea asta, ca să- ți arate și ție
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Christos, din iesle. Nourii de ninsoare s-au risipit, cerul s-a deschis și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu mieji de nucă și înmuiate în zeamă dulce. Aceste ”turte” se împart în amintirea scutecelor Mântuitorului. Dacă se naște un copil în Ajunul Crăciunului, va fi norocos. Cine vrea să aibă noroc și sănătate nu mănâncă nimic toată ziua. Gospodarii se scoală de cu noapte și duc din curte paie, așchii, surcele și le bagă în sobă zgândărând focul, ca să iasă scântei multe, căci atunci vor avea parte de bucate, bani și vite. Zorii Încă din zori, copiii, băieții și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul dă vătraiuluiadică aceluia ce trece drept conducător al cetei - o coajă de dovleac, în care sunt amestecate tot felul de semințe: de cânepă, de in, de porumb, grâu etc. Acesta ia cu mâna și, aruncând în toate părțile pe casă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați Samă bine să luați! Și de acu, flăcăi, urați, Zurgălăi și clopoței Ceată, roată, măi flăcăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de bine Și nouă de folos Că suntem plugari de jos. O-nsărat, o-nourat Noi plugari ne-am adunat De prin dealuri, de prin văi Tot plugari de alde noi. Și ne-am luat cu ist clopoțel bălțat Să stârnim câinii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi cu plugul am plecat. Zurgălăi și clopoței, Înc-o roată, măi flăcai Toți gospodarii din sat Stau și-ascultă la fereastră Că așa e în seara asta. Iară cu-n băiat din sat Am plecat după-nsurat. Într-un sat, într-o comună, Să-mi găsesc o fată bună. Mi-am luat și eu mireasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]