2,209 matches
-
încheiat armistițiu cu Aliații. Atrocități au fost săvârșite și în câteva localități din partea de Ardeal care aparținea României, acele așezări aflându-se în imediata apropiere a graniței. Imediat după armistițiul României cu Aliații, localnici etnici maghiari înarmați, în colaborare cu grănicerii de la pichetul ungar din comuna Band, județul Mureș, au atacat prin surprindere frontiera română și l-au omorât pe sergentul Predescu. Zeci de români din satul Mărășești au fost ridicați din casele lor și închiși, cu cătușe la mâini, într-
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
unități române și sovietice, pe de o parte, și trupele germano-ungare, pe de altă parte, a avut loc o acțiune de agresiune împotriva populației românești civile. În toamna anului 1944 în acea zonă erau staționate, în retragere, Divizia 27 de grăniceri secui și Regimentul ungar 33 vânători de munte. Au fost arestați circa 20 de localnici români din Prundu Bârgăului și au fost trimiși la Bistrița, de unde însă li s-a dat drumul după două zile. Șapte dintre ei au fost
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
În după amiaza aceleiași zile, soții Ceaușescu au fost capturați la Târgoviște și, apoi, la 25 decembrie 1989, au fost judecați și executați prin împușcare. Un moment cheie al Războiului Rece a avut loc în vara anului 1989, în Ungaria. Grănicerii maghiari au tăiat cu cleștele sârma ghimpată dintre Ungaria și Austria și au permis, astfel, germanilor din RDG, care erau la Picnicul paneuropean în Ungaria, să treacă liber peste granița verde dintre Ungaria și Austria, fără a fi arestați. Vestea
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
satul Caraomer a fost sub administrație bulgară, ca urmare a Tratatului de la București din 1918. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, satul Negru Vodă a fost scena unei alte bătălii. La 25 august 1944, o companie din Regimentul 2 Grăniceri a oprit avansul unui coloane germane motorizate a unei unități de artilerie antiaeriană care se retrăgea dinspre Cobadin. Înainte de anul 1968, Negru Vodă a fost reședință de raion, iar ulterior a fost centru de comună. În anul 1989, Negru Vodă
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
Gheorghe (Zizi) Cantacuzino, supranumit Grănicerul (n. 25 decembrie 1869, Paris — d. 9 octombrie 1937, București) a fost un moșier, general și politician român de extremă dreaptă, președintele oficial al partidului fascist-legionar Totul pentru Țară, o continuare a partidului Garda de Fier dizolvat în 1933, și
Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul () [Corola-website/Science/299937_a_301266]
-
pe un nou drum. În noaptea de 1 spre 2 iunie 1977, camionul cu formația ascunsă în boxe părăsește țara prin vama de la Porțile de Fier. După mai multe ore de stat în vamă, în timpul cărora camionul este percheziționat de către grăniceri, Nicu Covaci, care emigrase legal în Olanda cu un an înainte, reușește să-i scoată clandestin din România, trecând în Iugoslavia. După cum povestește liderul formației, vigilența grănicerilor vecini a fost adormită cu pachete de bani și discuri cu muzică. După
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
mai multe ore de stat în vamă, în timpul cărora camionul este percheziționat de către grăniceri, Nicu Covaci, care emigrase legal în Olanda cu un an înainte, reușește să-i scoată clandestin din România, trecând în Iugoslavia. După cum povestește liderul formației, vigilența grănicerilor vecini a fost adormită cu pachete de bani și discuri cu muzică. După plecarea băieților din țară, conform spuselor lui Dan Chișu, se credea că au fost eliminați în secret de către Securitate. Mircea Baniciu a fost chestionat o vreme de
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
1826 la Galați în familia serdarului Vasile Luchian, boier caftanlău și președinte al Eforiei orașului. Mama sa Elena Chiriacescu s-a născut la Perieți (Ialomița), în familia proprietarului agricol Iamandi Chiriacescu. Dumitru Luchian a fost comandantul Batalionului nr.3 de grăniceri si bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza. În aprilie 1873, Ștefan Luchian împreună cu familia sa s-au mutat la București într-o casă pe care au cumpărat-o pe strada Popa Soare nr.15, în vechea și pitoreasca mahala a
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
norvegiană Kirkenes. Fazele a doua și a treia trebuiau să fie lansate simultan. Atacul nordic, codificat "Platinfuchs" (Vulpea platinată), trebuia executat din zona de la est de Petsamo de-a lungul coastei Mării Barenț de "Gebirgskorps Norwegen" cu sprijinul Batalionului de grăniceri finlandezi "Ivalo", și viza portul sovietic Murmansk. Acest atac avea să se desfășoare într-o zonă la nord de Cercul Polar Arctic, urmând să fie îngreunat de condițiile extrem de grele meteo și de teren. Această operațiune era considerată chiar de
Operațiunea Silberfuchs () [Corola-website/Science/307009_a_308338]
-
Primul Război Mondial, Nichita a fost mobilizat în armata țaristă și datorită studiilor pe care le avea a fost trimis la Școala de ofițeri „Marele Duce Mihail Nicolaevici" din Minsk. După absolvirea școlii a fost căpitan în Regimentul 3 de Grăniceri din Tiflis, între 15 ianuarie 1915 și 29 ianuarie 1918. A luptat pe frontul din Persia și Turcia și a fost decorat cu mai multe Ordine printre care și Crucea Ordin „Sfântul Gheorghe", fiind înnobilat de către țarul Nicolae al II
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
din Oltenia al Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor (1892). A fost un susținător al unirii Transilvaniei cu România. În 1931 s-a întors în Năsăud; împreună cu Virgil Șotropa și Iulian Marțian a contribuit la înființarea Muzeului Militar al Grănicerilor, secției locale a bibliotecii Academiei Române și secției locale a Arhivelor Naționale ale României. A condus până la sfârșitul vieții secția din Năsăud a Asociației ASTRA. În ultimii ani ai vieții a scris cea mai mare parte a lucrărilor dedicate personalităților locale
Iuliu Moisil () [Corola-website/Science/307197_a_308526]
-
de Teologie din Cernăuți. În paralel cu studiile teologice, a urmat cursurile Școlii Militare din Bacău, obținând gradul de sublocotenent. După absolvirea Facultății de Teologie și a școlii militare, s-a înrolat în armată, fiind trimis ofițer în cadrul unității de grăniceri de la Careii Mari, la granița cu Ungaria. A urmat și o școală de serviciu social, inițiată de către ministrul învățământului de atunci, Dimitrie Gusti (1933-1934). La 10 noiembrie 1940, se căsătorește cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mihăilescu din Oniceni, județul Suceava
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
județ) la Zărnești, și primar la Zărnești din octombrie 1940. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a fost judecat și condamnat la 6 ani de închisoare. În 1942 după ce trece granița spre Iugoslavia, este prins de patrulele germane și predat grănicerilor români, este judecat de Tribunalul Militar pentru trecere frauduloasă a frontierei și condamnat la șase ani de închisoare. Este încarcerat la Aiud, până în septembrie 1946. În ianuarie 1947, pleacă la mănăstirea Cozia unde starețul Gherman Dineață îl primește ca “frate
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
Gimnastică", arbitru internațional de gimnastică și fost gimnast român de valoare mondială, laureat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară de la Montreal 1976. s-a născut la București la 26 septembrie 1950, într-o familie cu cinci copii, tatăl ofițer de grăniceri. Toți cinci au făcut gimnastică de mici, dar numai Dan și Valentin au făcut gimnastică de performanță. Și-au petrecut copilăria în mai multe orașe: Craiova, Iași, București. A făcut cunoștință cu gimnastică, la Iași,în anul 1958, având ca
Dan Grecu () [Corola-website/Science/308123_a_309452]
-
Infanterie (1919) și Școala Superioară de Război (1933 - 1935). Grade militare care i s-au conferit au fost Funcții îndeplinite: comandant de pluton (1917 - 1919), ofițer cu aprovizionarea (1919 - 1923), comandant de companie (1923 - 1925) și casier la Regimentul 2 Grăniceri (1925 - 1930), comandant de companie în Regimentul 3 Grăniceri (1930 - 1933). Ofițer în M.St.M. (1937 - 1939), șef de birou în Corpul 2 Armată (1939), Divizia 12 Infanterie (1940), șef de birou în Direcția Personal al Ministerului Apărării (martie
Iacob Teclu () [Corola-website/Science/307500_a_308829]
-
Grade militare care i s-au conferit au fost Funcții îndeplinite: comandant de pluton (1917 - 1919), ofițer cu aprovizionarea (1919 - 1923), comandant de companie (1923 - 1925) și casier la Regimentul 2 Grăniceri (1925 - 1930), comandant de companie în Regimentul 3 Grăniceri (1930 - 1933). Ofițer în M.St.M. (1937 - 1939), șef de birou în Corpul 2 Armată (1939), Divizia 12 Infanterie (1940), șef de birou în Direcția Personal al Ministerului Apărării (martie 1940 - aprilie 1942), fiind apoi numit ca locțiitor al
Iacob Teclu () [Corola-website/Science/307500_a_308829]
-
martie 1945, colonelul Teclu a fost comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu. În anul 1945 este înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea). Între anii 26 iunie 1947 - 12 februarie 1948, a fost comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri din România. Secretar general pentru Trupe al M.A.I. (ian. - mai 1948), subșef al M.St.M. (mai 1948 - august 1949, 1950 - 1952), șeful Direcției Pregătire de Luptă (1949 - 1950). În perioada 1 mai 1952 - 12 octombrie 1955, generalul de
Iacob Teclu () [Corola-website/Science/307500_a_308829]
-
Crimelor Economice și Corupției (CCCEC), înlocuindu-l cu Valentin Mejinschi. Între 2004 și 2009 a lucrat ca avocat. Prin Decretul președintelui interimar al Republicii Moldova Nr.106-V din 17 decembrie 2009 este numit în funcția de director general al Serviciului Grăniceri, comandant al Trupelor de Grăniceri, fiind în funcție până în ianuarie 2011. Pe 14 ianuarie 2011 a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova în cabinetul condus de Vlad Filat. A fost înaintat din partea Partidului Liberal Democrat
Alexei Roibu () [Corola-website/Science/307777_a_309106]
-
înlocuindu-l cu Valentin Mejinschi. Între 2004 și 2009 a lucrat ca avocat. Prin Decretul președintelui interimar al Republicii Moldova Nr.106-V din 17 decembrie 2009 este numit în funcția de director general al Serviciului Grăniceri, comandant al Trupelor de Grăniceri, fiind în funcție până în ianuarie 2011. Pe 14 ianuarie 2011 a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova în cabinetul condus de Vlad Filat. A fost înaintat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. A fost în
Alexei Roibu () [Corola-website/Science/307777_a_309106]
-
nevoi (...)” a ordonat comandantul Jandarmerie, generalul Constantin Anton. A fost ordinul care a anunțat începutul desființării Jandarmeriei sau ceea ce comuniștii numeau „adâncirea și desăvârșirea operei de democratizare a Armatei noastre”. În noiembrie 1947, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Comandamentul Trupelor de Grăniceri și Inspectoratul General de Pompieri au trecut sub ordinele directe ale Secretariatului General pentru Trupe ale Ministerului Afacerilor Interne (primul secretar al S.G.T. a fost generalul Teclu Iacob), iar în decembrie, prin ordin al Ministrului Afacerilor Interne Teohari Georgescu, s-
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
a fost schimbat prin Decretul nr. 124 din 20 iulie 1951 pentru modificarea art. 4 din Decretul nr. 189. Noua reglementare stabilea trei însemne separate: drapelul unităților de uscat ale Marinei Militare, pavilionul navelor Marinei Militare și pavilionul navelor de grăniceri. Drapelul unităților de uscat ale Marinei Militare erau reprezentate prin „două bucăți de mătase de culoare albă și albastră, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a drapelului, iar cea albă în partea de sus. La mijlocul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale. Pavilionul nu are franjuri sau canafi [și] este prevăzut cu saule și dispozitiv pentru ridicarea la bastonul dela pupă sau la catarg.” Pavilionul navelor de grăniceri se deosebea față de cel al navelor Marinei Militare doar prin culoarea fâșiei din partea inferioară, anume verde grăniceresc. Anexa legii stabilea doar niște proporții ale diferitelor elemente ale pavilionului, dimensiunile efective urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Regimentul 1 infanterie „Dolj” s-a aflat într-o situație critică din cauza căreia s-a decis îngroparea drapelului în curtea unui țăran din Izbiceni. El a fost recuperat după eliberarea României de sub ocupație străină, în toamna lui 1918. Regimentul 1 grăniceri s-a aflat la rândul său într-un moment dificil, cu prilejul luptelor din defileul Oltului. Atunci, comandantul unității a hotărât îngroparea pajurei, iar flamura a fost înfășurată în jurul corpului unui grănicer care s-a strecurat prin învălmășeală. Steagul a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ocupație străină, în toamna lui 1918. Regimentul 1 grăniceri s-a aflat la rândul său într-un moment dificil, cu prilejul luptelor din defileul Oltului. Atunci, comandantul unității a hotărât îngroparea pajurei, iar flamura a fost înfășurată în jurul corpului unui grănicer care s-a strecurat prin învălmășeală. Steagul a fost repus pe hampă în Moldova și a participat la campaniile din 1917. A fost decorat la sfârșitul războiului cu ordinul Mihai Viteazul, Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 și medalia Victoria. Multe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în anul 1940, în orașul Brăila, datorită circumstanțelor politico-istorice. În prezent, mitropolitul rușilor staroveri de la Brăila poartă denumirea de "Arhiepiscop de Fântâna Albă și Mitropolit al tuturor tuturor creștinilor de rit vechi din lume". La data de 1 aprilie 1941 grănicerii sovietici din sat au săvârșit un masacru, cunoscut astăzi sub denumirea de Masacrul de la Fântâna Albă. Au fost uciși atunci aproximativ 200 de români care încercau să treacă pașnic frontiera în România. Teritoriul actual al localității Fântâna Albă s-a
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]