1,981 matches
-
a avut grijă de mama domnului Cornel. Sau domnu’ Cornel ne a povestit despre „pătulul“ lui („un fel de grajd“) de la Butimanu, despre care oamenii răi din presă au zis că ar fi nu știu ce conac. E urât să minți în halul ăsta! („Dacă ăla o fi conac sau castel, atunci eu sunt arbitrul Urs Meyer, fiei numele blestemat!“ - cum frumos a zis domnu’ Cornel). Domnu’ Cornel se pare că a fost un om foarte curajos în vremurile grele de dinainte de ’89
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
l-a numit pe Luke director al acesteia. După care a dat o mare gală și un concert pentru a o lansa -, și ghici cine și-a petrecut douășcinci de ore pe zi ajutând-o și epuizându-se în așa hal, încât Crăciunul nostru a fost un dezastru? Dar nu pot să-i spun nimic lui despre asta. O dată, când am adus vorba despre subiectul ăsta, Luke s-a îmbățoșat tot și mi-a zis că întotdeauna am avut un ghimpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lui Janice cunoaște pe cineva la o firmă care inscripționează baloane! Zice că, dacă comandăm cel puțin două sute de baloane, ne dau heliul gratis! — Bine! Auzi, mă tot gândesc la nunta asta și... De ce m-o fi apucat tremuriciul în halul ăsta? — A, da? Graham, dă te rog televizorul ăla mai încet. Mi-a trecut așa prin cap o idee... așa, ca o posibilitate... Emit un râset strident. Mă gândeam că am putea face nunta aici, în America! — În America? Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ăă... pernuțele astea pentru verighetă? — Poftim? Suze se holbează la mine de parcă aș fi înnebunit subit. Sper că n-ai de gând să-ți iei pernuță pentru verighetă! Te rog din suflet, nu-mi spune că te-ai americanizat în halul ăsta. — Atunci... la diademele alea. Mă gândesc poate-mi iau și eu așa ceva. — Bex, s-a întâmplat ceva? — Nimic! zic precipitată. Mă gândeam doar că poate vrei să... a, bună, Robyn! În clipa în care aceasta se apropie, îi trag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pentru un.... Mă opresc brusc în clipa în care Luke intră în cameră și îl privesc îngrijorată. E palid la față și are ochii adânciți în orbite, și mai întunecați decât de obicei. Nu l-am mai văzut niciodată în halul ăsta. Danny și cu mine ne uităm unul la altul și simt că îmi stă inima de spaimă. — Luke! spun, cu un nod în gât. Ce-ai pățit? — Încerc să te sun de vreo oră, spune. Nu erai la serviciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Mă uit la el scanând pagina, crispată; pe fața lui se citește cel mai sincer șoc. Ziua de azi a fost și așa foarte grea, și până să descopere că propria lui mama l-a tras în piept în așa hal. — Nu ți-a zis măcar de interviul ăsta? Luke nu răspunde. Își scoate mobilul, apelează un număr și așteaptă câteva clipe. Apoi scoate un sunet de frustrare. — Am uitat. A plecat iar în Elveția. Și eu uitasem. S-a dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în toată regula, și abia reușesc să mă aud pe mine. Cred că e momentul să-i punem punct, zic. Transmite-i finului meu toată dragostea mea. Spune-i că nașei lui îi pare rău că l-a dezamăgit în halul ăsta. O să încerce să se descurce. Și el îți zice că te iubește, zice Suze. Șovăie. Și zice să nu uiți că, chiar dacă ne mai supărăm câteodată pe tine, suntem gata să-ți sărim în ajutor. Dacă putem. — Mersi, Suze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mea. Cine mai era și asta? spune Elinor, încruntată. O cunoașteți? — O fostă clientă de-a mea înrăită de viață, spune Robyn. Dumnezeule, cât de rele pot să devină fetele astea! Nu știu ce li s-o fi întâmplând de ajung în halul ăsta. Acum sunt niște bombonici fluflu, și în clipa imediat următoare te trezești cu ele că te amenință că te dau în judecată! Nu-ți face griji, Becky! Mai facem o dată ieșirea. Atenție, orchestra! zice animată. Reluăm Some Day, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și anume criza din Cehoslovacia unde reformistul Alexander Dubcek și echipa sa reușiseră Îndepărtarea de la putere a bolșevicilor bătrâni și duri, adepți ai crudului Stalin. Cu toate acestea, acrul Leonid Brejnev (care spre finalul carierei politice se senilizase În așa hal Încât Își sugea izmenele, șosetele neschimbate de două luni și șireturile de la pantofi) a dispus reprimarea „primăverii de la Praga” și arestarea liderilor pe motivul „unității de nezdruncinat a lagărului socialist” ce trebuia să rămână așa cum se stabilise: de neclintit, obtuz
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-se faptul că În era comunistă nu exista În justiția românească PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE!! o. Se pun În mișcare „sufleurii” Cu toate că activitatea infracțională pe plan politic a preotului Sofianu nu fusese nici pe departe de natură a inflama În așa hal spiritele instituției degetelor sfărâmate În Îndoitura ușii, totuși cadrele erau mai decise ca niciodată să termine „Afacerea Sofianu” care le stătea exact ca un măr al lui Adam supradimensionat În gât. Formal și absolut lamentabil din punctul de vedere al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o încăierare între cei doi soți, din care nu întotdeauna bărbatul ieșea învingător; − Nu i le-am făcut eu, el și le-a făcut, se dezvinovăți iute Marița; − Ei, cum Dumnezeu a putut să se zgârie și să se julească în halul ista? stăruie, bănuitor, Gheorghe; − Eu știu doar atâta, mi-a spus Profira, norămea, să mă mai duc la biserică, să mă mai spăvăduiesc de păcate, ca să mi le ierte Dumnezeu, și de cele făcute cu voie sau fără voie, da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am căzut și mi-am scrântit chiciorul...Deghe am putut să adun vitele, noroc că m-a agiutat văr-miu, Victor, că dăduse strechea în ele și nu puteam să le aduc acasă; − Vai de mine, dragul mamei, în ce hal ești! Hai, ține-te de gâtul meu să te duc în casă, că știu eu ce am de făcut; îl duce cu greu spre casă, cu picioarele mai mult târâș, îl așează pe un pat de lângă geam și-i trage
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe lume într-o familie modestă, care avea să numere opt copii, eu fiind al șaptelea pe listă. Chiar din start aveam să fiu încercat de viață, în primele săptămâni dând peste mine o dizenterie care mă adusese în așa hal că mă întorcea biata mama cu cerceaful, de frică să nu mă dezintegrez. Cu descântecele și ierburile unei țigănci, încet-încet m-am înzdrăvenit. M-aș fi făcut bine mai repede dacă frații și surorile mai mari, în grija cărora mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
La aeroport, întrebat dacă aia era valiza lui, olandezul răspunse placid: Dacă voi spuneți că e a mea, posibil să fie!". Plecăm cu valiza și un funcționar de la vamă îmi șoptește: "E drogat, domnule!". Era drogat și amețit în ultimul hal oaspetele nostru! A doua zi la dejun, la "Athénée Palace", la auzul recomandării chelnerului de a servi un "borș rusesc", oaspetele meu mai că n-a căzut sub masă. Mi-a explicat că a fost prizonier la ruși, că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am Împachetat din nou și le-am Înghesuit Înapoi, la locul lor. Îmi amintesc apoi cum ședeam pe patul mamei, cu voluminoșii ciorapi În mâini, străduindu-ne să jucăm spectacolul la care ea dorise să asiste; dar Încurcasem În așa hal hârtiile de Împachetat și am mimat atât de prost surpriza și entuziasmul (parcă-l văd pe fratele meu dându-și ochii peste cap și exclamând, imitând-o pe guvernanta noastră franțuzoaică, „Ah, quei c’est beau!“, Încât, după ce ne observă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-o la drum, călcând, din cauza întunericului, pe unde se nimerea, astfel încât, când am ajuns în fine la gazda mea din Gruiu, am constatat cu uimire (deși n-aveam de ce să mă mir) că eram stropit cu noroi până la brâu. În halul acesta de murdărie, epopeică aș zice, nu mai fusesem, cred, niciodată în viață. Sub „pielea” mea grosieră, se ascundea însă, ca în poveste, un superb prinț al fericirii. * Din amintirile din copilărie ale Doinei. Împreună cu fratele ei, mai mic cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poet. Citindu-mi una din recenziile pe care i le-am dedicat (cea mai elogioasă dintre toate) și înțelegând exact pe dos tocmai acea frază a mea unde lauda bătea din clopotul cel mare, s-ar fi enervat în așa hal încât - după versiunea pe care mi-a servit-o un coleg malițios - vrând să iasă cât mai repede afară, în stradă, la aer, ca să se „răcorească”, s-a încălțat, orbit de furie cum era, anapoda, vârându-și piciorul drept în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
noastră”, în finala Cupei Campionilor Europeni. Până la urmă, amenințările au devenit parcă mai directe: „Mai vorbim noi! Ne mai întâlnim noi!” Un „patriot” probabil, dacă nu cumva un securist „patriot” enervat că cineva își permitea să-i laude în asemenea hal pe străini. Mereu jovial, omul „meu” nu se sinchisea însă de amenințările celuilalt și continua să-i ridice în slăvi pe cei de la Dinamo Kiev. * La vară (scriu aceste rânduri în mai 1966) se vor împlini zece ani de când n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fond, dorința nu mi-o schimbase. Îi vedeam defectele cu lupa și după ce îmi pierdusem capul. Eram perfect conștient că sentimentele mele nu sunt autentice, dar aceasta nu mă făcea să sufăr mai puțin. Chinul cel mare rezulta însă din halul de duplicitate în care ajunsesem să trăiesc. Nopțile, mai ales, erau îngrozitoare: soția mea, față de care mă simțeam atât de vinovat, dormea neștiutoare alături de mine, îi auzeam respirația egală, ușoară, îmi era o infinită milă de ea și o iubeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
carelor și a elevilor. Scosesem elevii la adunat spice și atelajele (carele) la adunat baloții de paie. Eram mândră de activitatea din ziua aceea și convinsă că mi-am îndeplinit toate sarcinile. Așteptam laudele șefilor. Ce-i cu mata în halul ăsta, unde te trezești tovarășa, la plajă? Nu vezi că bărbații, în loc să fie atenți la muncă, se uită la dumneata cât de goală ești? 70 E vară, tovarășa secretară, și eu nu văd pe nimeni să se uite la mine
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
La aeroport, întrebat dacă aia era valiza lui, olandezul răspunse placid: Dacă voi spuneți că e a mea, posibil să fie!". Plecăm cu valiza și un funcționar de la vamă îmi șoptește: "E drogat, domnule!". Era drogat și amețit în ultimul hal, oaspetele nostru! A doua zi la dejun, la "Athénée Palace", la auzul recomandării chelnerului de a servi un "borș rusesc", oaspetele meu mai că n-a căzut sub masă. Mi-a explicat că a fost prizonier la ruși, că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dar cu complicații, cu o cavernă, supurație și tot ce vrei. Ultima fază. Și când era la spital, acu vreo două săptămâni, l-am vizitat, că suntem vecini. Ce crezi, murea, își dădea duhul. Mi-a fost groază în ce hal era. Doctorul mi-a spus că ocupă un pat degeaba, că se chinuie, consumă cu el o avere (că acum medicamentele sunt teribil de scumpe). Și, văzându-l cum era, cu ochii stinși, cu coșul pieptului ca o pompă rablagită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cuvântări de rigoare, a cântat anemic un cor de școlari și s-a produs o brigadă de agitație. Se mai împărțise participanților un ou fiert și mult vin acru. Oficialități și invitați de-a valma s-au îmbătat în asemenea hal încât nimeni nu ne-a mai băgat în seamă. Ne-am mâncat fiecare oul, Labiș a gustat, cred, și un pahar cu vin, și am privit la spectacol, inclusiv la scenele terifiante dintr-o bodegă. Corul a plecat, proprietarii covoarelor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bată șeptica, să facă schimb de bilețele ori să citească romane polițiste. Surprinzând astfel de ocupații, moș Tăutu a confiscat odată un bilețel aterizat pe catedră. După ce l-a citit, el a ținut să-i comunice și conținutul: - Á-ú, á-ú, hal de elev ! Citit cu glas tare de moș Tăutu, biletul suna așa: Ca prieten și coleg, La izmene mă dizleg Și îți las drept amintire Un „punti-punti” di șăpti kile. - A-u ! Hal de elev !... Dacă în loc de „puntipunti” ar fi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să-i comunice și conținutul: - Á-ú, á-ú, hal de elev ! Citit cu glas tare de moș Tăutu, biletul suna așa: Ca prieten și coleg, La izmene mă dizleg Și îți las drept amintire Un „punti-punti” di șăpti kile. - A-u ! Hal de elev !... Dacă în loc de „puntipunti” ar fi citit chiar cuvântul din bilet, lectura ex-catedra n-ar fi dobândit asemenea efect. Din cauza contrarietății bietului bătrân, clasa răgea de râs. Altădată i s-a năzărit directorului de internat să facă ordine în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]