10,086 matches
-
s-a dus la Ploiești, la Hectărău, căci acolo îi era familia încă de prin luna septembrie, iar eu am fost ales mandatar în locul lui. S-a angajat inginerul Dumbravă din Iași ca să facă măsurătorile, cu plată 14 lei de hectar. S-au făcut 200 loturi egale prin parcelarea moșiei. S-a bătut țăruș cu numere pe ambele părți. Iar după Paști, când era câmpul tot arat și pădurea înfrunzită, semănăturile de primăvară erau mari. S-au tras sorții. Să fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu vitele existente, aflate la primărie, constatând că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ci au cumpărat mult mai mult decât li s-a dat prin reformele agrare. După aplicarea reformei agrare din 1921, care le-a adus puțin pământ, luncașii au continuat să cumpere pământ și prin alte obști, cât și individual, cu hectarul. Dintre frații Rosetti, Petru și Mihai, având fiecare 143 ha și, respectiv 60,6 ha, nu aveau posibilitatea să organizeze producția agricolă, nu aveau nici sedii, dependințe și nici inventar agricol, nici animale de muncă, și nici mașini agricole. Sofia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773 ha prin obștea „Sfânta Treime” 143 ha prin obștea „Petru Rosetti” 60, 60 ha prin obștea „Mihai Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha de la Ștefan Șendrea 120 ha de la Florica Cantili Total: 330 ha C. Pământ din împroprietăriri: 50, 50 ha izlaz comunal în 1909 289, 00
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare ima fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de suprafața plătită era și numărul de vite care puteau fi date pe izlaz. De exemplu, Gh. Boca, fost primar, avea 120 prăjini de imaș, putea trimite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde, pe vremuri bune, creștea vița autohtonă. Cei din Fruntești și-au concentrat viile - diferite soiuri hibride - pe panta dealului care vine spre locul numit „La Velniță”, unde, cât timp a fost C.A.P.-ul, s-au plantat 33 de hectare de viță nobilă, altoită. La această vie au lucrat pe bani puțini, în căldură și cu vermorelul în spate, cu apă rece și piatră vânătă, mulți locuitori din Slobozia. Unul dintre ei a fost Vasilaș Costică, om harnic, priceput la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impunea folosirea forței de muncă a țăranilor dependenți. Acești țărani dependenți trebuie să fi locuit în sat sau înafara satului, dar ei nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o gospodărie răzășească cu zeci și chiar sute de hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și achite sau să-și cumpere pământ. După primul război mondial țăranii soldați așteptau o reformă agrară care a fost legiferată în 1921. Cu toate acestea, zeci de mii de familii țărănești aveau insuficient pământ (de la câțiva ari până la un hectar); erau zilieri, proletari agricoli. Înainte de sfârșitul celui de-al doilea război mondial se preconizase o nou reformă agrară (devenise o obișnuință!) de către toate forțele politice. Din multiple motive de ordin ideologic, economic, social și politic, la care adăugăm motive psihologice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât al Suediei, 70% din teritoriul rusesc se depopulează, iar terenurile agricole, foarte fertile, sunt părăsite. Cei mai potriviți să le repopuleze sunt chinezii: în Urali, notabilitățile locale din Sverdlovsk tocmai au invitat țăranii chinezi să cultive 100 000 de hectare lăsate în paragină. Acest flux se va intensifica prin creșterea numărului de căsătorii ruso-chineze; o masă considerabilă de chinezi va invada încet-încet Rusia. în total, în 2025, Rusia va număra cel puțin 15 milioane de muncitori străini, adică 20% din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
până în 2050, producția agricolă va trebui dublată, fiind nevoie de un miliard de tone de cereale pe an în plus, deci cu 50% mai mult decât în 2006; ca o consecință a urbanizării, în fiecare an dispar cinci milioane de hectare cultivabile; în afară de asta, omenirea a redus deja la jumătate potențialul vegetal ce asigura fotosinteza luminii solare. Așadar o producție agricolă suficientă va presupune utilizarea unor organisme modificate genetic; însă nimic nu ne garantează că acestea nu sunt vătămătoare. Și timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
un om al pământului, dar în cincizeci de ani reușise totuși să se șlefuiască, cheltuind o groază de bancnote și săculeți cu aur. Intrase într-o altă lume. Avea șase sute de angajați, deținea cinci ferme date în arendă, opt sute de hectare de pădure de stejar, nenumărate pășuni, zece imobile de locuințe la V. și o saltea plină ochi de acțiuni - și nu din cele neprofitabile! - pe care ar fi putut dormi zece oameni fără să-și dea coate. Primea oaspeți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-i spuneam un banc porcos sau nu: — Și erau ca lumea sfârcurile ei? — Erau doar două, Arthur. Dar erau frumoase. 2 Luni, 29 august Casele de pe Herbertstrasse, în orice alt oraș în afară de Berlin, ar fi fost fiecare înconjurată de două hectare de peluză mărginită de gard viu. Dar așa, își ocupau loturile individuale de pământ fără să lase loc pentru iarbă sau pavaj. Unele dintre ele se aflau la o distanță de trotuar egală cu doar lățimea porții de la intrare. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de-a noastră și s-ar putea să nu ne dea picior de ciupercă. La insistențele Gettei 2, când stația se ivi în depărtare, reduseră totuși motoarele. Din câte se vedea, era o stație orbitală mare, o platformă de câteva hectare cu pădure, în colțul căreia se afla înfiptă un soi de tonetă, locuința paznicului. În fața tonetei era locul de aplatformizare, iar de tonetă stătea legat cu lanț, plutind în imponderabilitate, un câine ciobănesc mare, cu un glob transparent de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ce se plătește? — În uraniu forte, răspunse Dromiket 4. — Am, zise Getta 2. Puteți opri. Punctul alb deveni tot mai mare și-n curând văzură o uriașă sferă transparentă, feeric luminată, în interiorul căreia, pe o suprafață de câteva sute de hectare, se vedeau înșirate pe orizontală zeci de clădiri, terenuri de joacă, de sport, tarlale cu cereale, turnuri de apă, autostrăzi etc. Semnalizară de oprire și-o trapă se deschise în peretele transparent al sferei, lăsându-i să intre. Aterizară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mai rotunjise și el nițel. Atunci - spuse inginerul-șef - haideți să vedeți realizările noastre. Le făcu loc să intre într-o sală mare, triunghiulară. Un perete era în întregime din sticlă și, dincolo de el, pe-o suprafață de circa un hectar, stăteau tolăniți zeci de porci mari, numerotați pe spinare cu laserul, mișcând încet din cozi. Întreaga suprafață era acoperită de o cupolă din material transparent și rezistent la radiații. În încăpere se mai afla o persoană care, la intrarea oaspeților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
că nu este bine să luăm asupra noastră un jug nepotrivit, pentru că între lumină și întuneric nu există asemănări, ci doar deosebiri. „Un fotograf de la unul din ziarele naționale a primit sarcina să fotografieze un incendiu care decima mii de hectare de pădure dintr-o zonă muntoasă. I s-a spus că un mic avion îl aștepta la aeroport pentru a survola locul dezastrului. A ajuns la aeroport cu o oră înaintea asfințitului. Micul avion Cessna îl aștepta. A sărit cu
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
să instaureze domnia virtuții, rațiunea revoluționară a făcut inevitabilă domnia suspiciunii și în curând pe cea a terorii.” (Jean Starobinski) Să ne amintim chiar de vizionarul Nae, onestul familist, unul din amicii autorului, cel cu rapița și două kilograme la hectar (având cam aceleași convingeri pe care le avusese și anarhistul Cristian Racovski, alt amic a lui Caragiale ce visa la revoluția mondială), cerând în mod imperios instaurarea unei tiranii ca-n Rusia. „Nu mai merge, mă-nțelegi, constituția, care aceea
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
tablourile expoziției, semnat de pictorul turdean Gavril Nechifor, îmi spune: „Nu voi uita niciodată caracteristicile tehnice ale barajului - înălțimea 166,6 metri, grosimea la coronament 6 metri, cea de la bază 25 metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafața de 870 hectare, iar lățimea la baza barajului de 25 metri. Barajul permite funcționarea centralei subterane și a unui lanț de 20 de hidrocentrale pe Argeș. În secțiunea barajului, Râul Argeș are un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secundă, iar
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
chiar dacă barajul fusese plin cam de pe la începutul lui decembrie 1966. La momentul inaugurării, barajul Vidraru era al nouălea din lume. Lacul aduna apele râurilor Capra, Buda, Râul Doamnei, Cernat, Vâlsan, Topolog, Valea lui Stan și Limpedea, totul în 870 de hectare, cu lungimea de 14 kilometri și lățimea de 2,2 kilometri în zona Valea Lupului - Călugărița. Vestit punct turistic care număra anual zeci de mii de turiști din țară și străinătate ce veneau să se bucure de priveliștile deosebite. Am
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
unde își taie drum spre acumularea de la Păltinoasa. Din aceste lacuri apa potabilă cristalină și rece pornește acum prin conducte, mai prin tot județul Prahova, ajungând în casele oamenilor, de la Câmpina până la Ploiești sau să irige peste nouă mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
roșienilor de îndată ce gabrielenii din Toronto vor demara proiectul mineritului intensiv cu cianură, dar nu vorbesc despre modul și dramele strămutării a 973 de familii de pe proprietățile lor pentru că proiectul gabrielenilor are nevoie de 42 kilometri pătrați, adică 42.000 de hectare! Mare discordanță între propagandă locurilor de muncă pentru roșieni și realitatea strămutării lor. Am aflat dintr-un pliant de la centrul RMGC, primit gratuit, că peste o treime din aceste familii au fost deja strămutate în noul cartier Recea din Alba
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
GHEORGHE ANDREI NEAGU - NEDUMERIREA, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. (Schiță de roman) Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era orfan. Tatăl lui murise la Oituz. Toader primise pământ ca un fel de veșnică recunoștință. Mama sa mai
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era orfan. Tatăl lui murise la Oituz. Toader primise pământ ca un fel de veșnică recunoștință. Mama sa mai avea un hectar dinainte de război. De aceea cedase fiului partea ce i se cuvenea ca văduvă de război. Astfel Toader avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Tatăl lui murise la Oituz. Toader primise pământ ca un fel de veșnică recunoștință. Mama sa mai avea un hectar dinainte de război. De aceea cedase fiului partea ce i se cuvenea ca văduvă de război. Astfel Toader avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
primise pământ ca un fel de veșnică recunoștință. Mama sa mai avea un hectar dinainte de război. De aceea cedase fiului partea ce i se cuvenea ca văduvă de război. Astfel Toader avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]