2,559 matches
-
cu secolul al XIV-lea. Inclusiv obținerea independenței naționale prin Războiul de eliberare sfârșit în 1878 cu victoria românilor împotriva turcilor este interpretat într-o cheie dublă. Alături de semnificația explicit politică, de obținere a libertății naționale, persistă în subsidiar o hermeneutică spirituală, în care triumful politic național este dublat de o victorie decisivă a creștinătății împotriva islamului. Addendum: suprastructura monarhică a memoriei naționale. Grilajul structural al memoriei colective românești, istoricește constituit, în notele sale dominante, de la scrierile cărturarilor Școlii Ardelene și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exploatare economică a fost hibrizat cu o semantică națională. Naționalizarea luptelor de eliberare socială este cel mai bine evidențiată de cazul răscoalei condusă de Horea din 1784, care a făcut obiectul analizei scrupuloase realizate de K. Verdery (1991, pp. 224-235). Hermeneutica mișcării lui Horea a declanșat o dispută în avangarda reflecției istoriografice, ai cărei protagoniști au fost David Prodan, adeptul interpretării sociale a răscoalei țărănești, și Ștefan Pascu, avocatul interpretării naționale a revoluției populare. Este relevant de arătat modul în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Horea a declanșat o dispută în avangarda reflecției istoriografice, ai cărei protagoniști au fost David Prodan, adeptul interpretării sociale a răscoalei țărănești, și Ștefan Pascu, avocatul interpretării naționale a revoluției populare. Este relevant de arătat modul în care tranșarea în favoarea hermeneuticii naționale a disputei asupra caracterului mișcării lui Horea purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 - intrarea lui Carol în București, 1877 - proclamarea de către Carol a independenței, 1881 - ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de interpretare a istoriei românilor este cea a europenismului. Meta-povestirea românității în meandrele istoriei este reașezată de pe linia împlinirii idealului național pe traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă este relevată cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică - exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" - devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alfabet de tranziție). Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ------------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anumite aspecte ale curgerii poveștii ce profilează fenomene sociale, descoperă cauzalități pierdute sau aspecte uitate, realizând până la urmă o încadrare socio-istorică a unor destine individuale sau colective. Operațiunile de biografizare configurează narativ serii de evenimente realizându-se de fapt o hermeneutică ad-hoc, prin decodificarea unor situații sau comportamente, dar și prin interpretarea sau reinterpretarea unor gesture simbolice. În travaliul recompunerii unor sensuri, partenerul de drum, Sorin Bocancea realizează o însoțire activă, nu lasă povestitorul să se întindă la drum și să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care mergeam în calitate de conferențiari. S.B.: Era, de fapt, o formare de formatori, propagandă pentru propagandiști. D.T.: Acesta era sistemul. Noi, absolvenții de filosofie, formam o grupă și era o încântare să-i auzi pe profesorii Raveica, Știrbăț și Negru ce hermeneutică făceau și unde ajungeau vizavi de programele și documentele de partid și stat. Discursurile erau savuroase și se lăsau cu hohote de râs. Ca să fiu sincer, în perioada aceea au fost și momente foarte laxe. Nu am simțit îndoctrinare, pentru că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
atenția "contemporanilor" din orice moment al istoriei gândirii, aceștia, la rândul lor, socotind tradiția eficace semnificativă pentru "viața" lor, nu înseamnă nicidecum că știm și cum să ne raportăm și la convențiile în virtutea cărora se petrece chiar legătura cu tradiția. Hermeneutica filosofică rezolvă multe probleme ale raportării la tradiția ("istorică", poate istoric-naturală) eficace (corespunzătoare "conștiinței eficacității istorice", Wirkungsgeschichtliches Bewusstsein, despre care vorbește Gadamer). Astfel, "jocul" la care suntem participanți potrivit chiar și perspectivei hermeneutice -, cel social, intersubiectiv, public, are propriile reguli
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de angajare în tema despre constrângerile formale exercitate de logos-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și "universalitatea" ei, dacă rămâne solidară cu actul suspendării despre care tocmai a fost vorba. De aceea este necesară o hermeneutică radicală 4, care să pună sub interogație "jocul" public la care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și "universalitatea" ei, dacă rămâne solidară cu actul suspendării despre care tocmai a fost vorba. De aceea este necesară o hermeneutică radicală 4, care să pună sub interogație "jocul" public la care participăm, adică regulile raportării la tradiție, dar nu la tradiția eficace, întrucât aceasta conduce de la bun început către anumite elemente ale sale, "jocul" pe care îl presupune (înțelegere, interpretare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o asemenea cale, ca unitate originară a gândirii formale și a propriului ei obiect: ea însăși; de aici și sensul ontologic al reducției care este pusă la cale în cercetarea de față. Abia pe acest temei va fi posibilă o hermeneutică radicală, în stare a da seamă de jocul tradiției împreună cu regulile sale, la care participăm noi, cei care avem statutul ființării căreia îi este proprie tocmai participarea la acest joc. Cum va putea fi însă ocolită calea "firească" a oricărui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stare a da seamă de jocul tradiției împreună cu regulile sale, la care participăm noi, cei care avem statutul ființării căreia îi este proprie tocmai participarea la acest joc. Cum va putea fi însă ocolită calea "firească" a oricărui tip de hermeneutică istorică, anume aceea a rostirii finale a unor "judecăți de valoare" (sau de evaluare), care nu sunt altceva după cum pretinde Gadamer decât prejudecățile de la care demersul "interpretului" a pornit? Vom reuși aceasta prin logicizarea pre-judicativului, fapt semnificativ pentru tematicile logice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în această lucrare. Tradiția eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda analiticii non-judicative este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și, desigur, al "subiectului", acesta din urmă constituindu-l pe cel dintâi. Din astfel de tematizări decurg anumite preocupări metodologice strâns legate de convențiile ontologiei, cum sunt psihologia descriptiv-fenomenologică, fenomenologia descriptivă, fenomenologia constitutivă, ontologia critică (de sorginte neokantiană), ontologia fundamentală, hermeneutica etc. Din perspectivă filosofică, relația dintre subiect și obiect este tematizată: a) fie direct, ceea ce înseamnă că ea primește de la bun început o "interpretare", adică o contextualizare (epistemică, practică etc.), ipostaza astfel dobândită constituind forma originară a relației subiectului cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei ideologii față de altă ideologie: doar atât. Ideologia polifonică, a cărei formulă ar putea fi încercată numai după cercetarea dictaturii judicativului, deși poate fi luată ca o altă ideologie care se opune celor deja existente, este croită tocmai ca o hermeneutică radicală în fapt față de ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului: ideologia (pur și simplu), așadar față de însăși dictatura judicativului și de cele două discipline ale ei, analitica și dialectica. Dacă această ideologie polifonică este filosofie sau altceva, va fi stabilit la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
calea genealogiei acesteia, folosind tehnica reducției de tip fenomenologic, pentru a-i sesiza originaritatea convențională; b) calea unui proiect non-judicativ, folosind tehnica unei "reducții non-judicative" (lămurită în contextul potrivit) și a unei ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea de a lucra "filosofic" în afara regulilor dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de lucru mai cuprinzător pe tema judicativului, pe care țin să-l precizez mai departe. Titlul său este Filosofia judicativului. Două Introduceri, iar structura arată astfel: "Prima Introducere" cuprinde lucrările: Judecată și timp. Fenomenologia judicativului și Judecată și imagine. O hermeneutică radicală a judicativului. Iar a doua Introducere va fi constituită din lucrarea cu titlul Masca și politicile mutante. Schița unei pragmatici filosofice a non-judicativului. Intervențiile metodologice vor fi întrutotul firești, mai cu seamă în prima Introducere la dictatura judicativului, dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Hermes (1986) a lui Constantin Noica și Actualitatea relației gândire-limbaj (1989; titlul Ediției a doua: Teoria formelor prejudicative) a lui Alexandru Surdu. De lectura celei dintâi, datorită contestării deschise a logos-ului formal și încercării de instituire a unei hermeneutici a culturii, a unui model logic potrivit unui orizont de fapte care semnifică mai degrabă non-formal. De lectura celei de-a doua, datorită ideii de formalizare a pre-judicativului, fapt care indică, în mod direct, puterea logos-ului formal de a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar putea fi interpretată întrebarea în așa fel încât să căpătăm o deschidere către anumite sensuri non-judicative. Contextul la care mă refer este dat de Adevăr și metodă, lucrarea lui Gadamer. În finalul Părții a doua, II, 3, c): "Preeminența hermeneutică a întrebării", se spune că întrebarea deschide "obiectul" interpretării, istoric în esența sa, aparținând tradiței; așadar, întrebarea este dovada interpelării venite dinspre obiect către subiectul interpretării (hermeneutic), mai bine zis, dinspre orizontul celui dintâi către orizontul celui de-al doilea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
curând, cuprins la rândul său de către orizontul ce ne împrejmuiește în calitatea noastră de a fi cei ce întreabă și cei afectați de cuvântul tradiției."29 Tocmai de aceea, "obiectul" poate fi provocat pentru a intra oricând într-o relație hermeneutică; înțelegerea, ca scop al experienței hermeneutice, este posibilă tocmai pentru că interpelarea dinspre tradiție către un subiect poate veni oricând: totuși, numai atunci când acesta din urmă "știe" să interogheze el însuși ... întrebarea venită dinspre tradiție: "A înțelege o întrebare înseamnă a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe de altă parte, perspectiva și orizontul interpretării construcției filosofice, valorificate de unii dintre interpreții lui Kant în sensul originar al unei ontologii, pornind de la structura, funcțiile, actele subordonate criticii rațiunii pure; diferența în cauză este semnificativă de pe poziția unei "hermeneutici filosofice", instrumentată însă, pentru a fi suficient întemeiată, cu ajutorul anumitor metode filosofice, cum sunt, de exemplu, metoda fenomenologică, metoda analitică, cea istoriologică etc.) Dincolo de aceste observații, se cuvine să zăbovim asupra perspectivei ontologice dinspre care analitica și dialectica își pot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și oase, iar nu de felul în care o "ființare" l-ar putea primi, constituindu-se ea însăși prin acest "dar". A apărut, prin această dislocare tematică, un orizont de constituire a sensurilor filosofice legat, desigur, de fenomenologie și de hermeneutică, așa cum ele au fost regândite de către Heidegger, pe care acesta îl va îmbogăți cu câteva căi noi de intrare în sens a unor fapte care erau în istoria filosofiei pre-condiționate judicativ. Însuși "sensul" constituie, în mod radical, dovada acestei schimbări
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]