3,613 matches
-
istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără a intra în detaliile disputei, important de menționat este că poziția lui Nolte, la care au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Lazăr, Liviu și Lupu, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Teora. 2003. Bozgan, Ovidiu, Lazăr, Liviu, Stamatescu, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: All Educațional. 2005. Petrescu, Florin. Istoria evreilor. Holocaustul. Manual pentru liceu. București: Editura Didactică și Pedagogică. 2006. Giurescu, Dinu Constantin, Berciu-Drăghicescu, Adina și Grigore, Simona Daniela. Istorie: manual pentru clasa a IV-a. București: Sigma. 2007. Barnea, Alexandru, Manea, Vasile Aurel, Palade, Eugen și Teodorescu, Bogdan. Istorie. Manual
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Review, 40(4), 428-444. Ciobanu, M. (2009). Criminalising the past and reconstructing collective memory: the Romanian truth commission. Europe-Asia Studies, 61 (2), 313-336. Cioflâncă, A. (2007). Istorie și justiție: Un model german pentru "procesul comunismului". Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cultural Logic of Late Capitalism. Durham: Duke University Press. Jaspers, K. (2000). The Question of German Guilt. New York: Fordham University Press. Judt, T. (2005). Postwar: A History of Europe since 1945. New York: The Penguin Press. Kampe, N. (1987). Normalizing the Holocaust? The Recent Historians' Debate in the Federal Republic of Germany. Holocaust Genocide Studies, 2(1), 61-80. Karnoouh, C. (2011). Inventarea poporului-națiune: cronici din România și Europa Orientală: 1973-2007. Cluj-Napoca: Ideea Design & Print. Kedourie, E. (1961). Nationalism. Londra: Hutchinson University Library
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2000). The Question of German Guilt. New York: Fordham University Press. Judt, T. (2005). Postwar: A History of Europe since 1945. New York: The Penguin Press. Kampe, N. (1987). Normalizing the Holocaust? The Recent Historians' Debate in the Federal Republic of Germany. Holocaust Genocide Studies, 2(1), 61-80. Karnoouh, C. (2011). Inventarea poporului-națiune: cronici din România și Europa Orientală: 1973-2007. Cluj-Napoca: Ideea Design & Print. Kedourie, E. (1961). Nationalism. Londra: Hutchinson University Library. Kohn, H. (1961). The Idea of Nationalism: A Study in Its
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Journal of Contemporary History, 36(1), 5-39. Löwy, M. (1976). Marxists and the national question. New Left Review, I/96, 81-100. Lyotard, J.-F. (1993). Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii. București: Editura Babel. Maier, C.S. (1988). The Unmasterable Past: History, Holocaust, and German National Identity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Manjoo, F. (2008). True Enough: Learning to Live in a Post-Fact Society. Hoboken, NJ: John Wiley & Sons, Inc. Marcu, O. (2011). Funcția educativă a istoriei la Aaron Florian (1805-1887), Transilvania, 6-7
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
White, R. (2005). Herder: On the Ethics of Nationalism. Humanitas, XVIII(1-2), 166-181. Whyte, W.F. (1943). Street Corner Society. The Social Structure of an Italian Slum. Chicago: The University of Chicago Press. Wiesel, E. (președ.), Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. (2004). Raport Final. Iași: Polirom. Wood, N. (1999). Vectors of Memory: Legacies of Trauma in Postwar Europe. Oxford: Berg. Woodward, K.L. (1999). 2000 Years Of Jesus. Newsweek Magazine. 4 aprilie. Xenopol, A.D. (1997). Teoria istoriei. București: Editura Fundației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
constructorii, asupra amintirilor legate de acest lăcaș sfânt, chemând, poate, umbrele credincioșilor exterminați să se întoarcă pentru a întruni un minyan 25. Textele pietrelor funerare din cimitirul evreiesc au fost toate revopsite prin donația unui descendent al unui supraviețuitor al Holocaustului care trăiește în Statele Unite. Cu excepția a două pietre înalte, vopsite în roz, aidoma culorii pietrelor funerare ale familiei rabinice din Paks, și fără urmă de text gravat pe ele. Paznicul cimitirului, un bătrânel lucid trecut de nouăzeci de ani, m-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
întâi că în Ungaria se fac iarăși auzite vocile ațâțătoare "contra jidovilor", apoi că "în Germania am fost capabil să îndeplinesc misiunea ce nu a fost posibilă acasă. Eu sunt în stare să exersez o influență într-un loc unde Holocaustul este prezent ca traumă nevindecabilă a culturii europene. Germania este un astfel de loc. Ungaria nu". Imre Kertész copilul a fost expediat la Auschwitz de autoritățile maghiare pentru a fi exterminat, și nu pentru ca să se întoarcă drept un talent literar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a abținut în mod aproape complet de la schimburi comerciale). Pe de altă parte, Iugoslavia, exclusă din Blocul Sovietic, nemaifiind obligată să se alinieze la directivele Moscovei, va menține un timp relații cordiale cu Israelul. Evreii din Iugoslavia care au supraviețuit Holocaustului și au dorit să plece au putut să emigreze în Israel fără nicio restrângere. Relațiile dintre cele două state devin consistente, stabilindu-se legături până și pe plan politic (mai cu seamă între organizațiile sindicale și partidele la putere), dar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
op. cit., p. 21. 18 Norman Manea, op. cit., p. 61. 19 Ioan Chiper, "Considerații privind evoluția numerică și compoziția etnică a P.C.R., 1921-1952", în Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 21, 4|1998, pp. 25-44. 20 Termen nazist pentru exterminarea evreilor. 21 Holocaust. 22 Școală evreiască dedicată studiului Talmudului. 23 Rugăciuni evreiești făcute de rudele celui mort pentru odihna sufletului. 24 Steaua lui David, simbol al evreilor și element emblematic la decorarea sinagogilor. 25 În legea evreiească tradițională, numărul minim de zece bărbați
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
revoltat pe nimeni atunci cînd rezultatele au fost "generoase"), ci imaginea despre natura umană care rezulta la capătul acestui demers experimental. De fapt, întregul travaliu de cunoaștere a pornit cu intenția de a identifica surse cauzale ale comportamentelor delirante proprii Holocaustului, în care oameni altfel obișnuiți au dovedit o cruzime terifiantă și o lipsă de responsabilitate de neînțeles în fața unor semeni lipsiți de apărare, pe care i-au ucis în masă, cu sînge rece. Într-o serie de replici la acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factori aleatori. * Apariția nazismului în Germania reprezintă o serioasă punere la îndoială a eficienței sociale a culturii și civilizației, conturând credința că minți cultivate riscă uneori să fie prinse în capcanele ideologiilor totalitare. * În sânul rigorii nemțești a luat naștere Holocaustul; semn că raționalitatea nu este în mod necesar echivalentă cu moralitatea. Pentru registrul etic s-ar putea să avem nevoie de o altă dimensiune a conștiinței noastre. * Timpul creează continuitatea! Poate că dorința noastră de închegare a percepțiilor și gândurilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]