3,545 matches
-
o să-ți fac pe plac,Că azi nimica nu ne mai desparte.... XXIV. VISEZ..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015. Visez să ajung la ai nopții luceferi, Cu ei să mă prind într-o horă nebună, Apoi să vorbim despre Cosmos și stele Sub raze-aurii, înfocate de lună. Iubirea s-o vărs peste-albastrul planetei, În colțul de stea să îmi prind fericirea, Iar răul să fie-aruncat în prăpastie Și-n macul din suflet să-mi
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Shakespeare... Pe ce creangă, oare, -nflorește-ntrebarea Pe care mi-o pun, zi de zi, fără preget Știind că se scurge-al clepsidrei nisipul... Citește mai mult Visez să ajung la ai nopții luceferi,Cu ei să mă prind într-o horă nebună,Apoi să vorbim despre Cosmos și steleSub raze-aurii, înfocate de lună.Iubirea s-o vărs peste-albastrul planetei,În colțul de stea să îmi prind fericirea,Iar răul să fie-aruncat în prăpastieși-n macul din suflet să-mi vindec privirea.Visez
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidul Ce s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire. Suflet, inimă și minte-ncing o horă-n valea armoniei, Plină de iluzii, de idei și de-al creației freamăt dulce ... Citește mai mult Până unde se întinde pânza nevăzută a speranțeiîncotro-și îndreaptă firele țesute cu neîntinare?Întrebări la care nimeni nu găsește un răspuns fericeși cu
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
caier.Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidulCe s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire.Suflet, inimă și minte-ncing o horă-n valea armoniei,Plină de iluzii, de idei și de-al creației freamăt dulce... XXX. TEMNIȚA CĂLIMĂRII, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. Noaptea, pasăre de pradă lacomă și hrăpăreață, Aripi negre a întins
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de păsărele și-a cavalului doinire ca o blândă mângâiere... dând glas dorului nespus, trezind în iniumile oamenilor (din satul natal) fior nebănuit, devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute cele mai
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
de-a v-ați ascunselea...Până la urmă, se lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
să știe, fără să vrea, multă vreme după dispariția Goviei. Acolo...în cutele ascunse ale subconștientului. Asta am aflat la o nuntă din satul meu de prin anii șaptezeci. A fost o nuntă frumoasă, unde soacra mică a scos la horă când s-a jucat Nuneasca, toată zestrea miresei, cu daruri pentru nași, ginere și rudele apropiate. Sclipitoarele ștergare din fir de borangic auriu și fermecatele cămăși, precum și macatele, au răspândit în horă magia Goviei de altădată. De-atâta risipă de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
nuntă frumoasă, unde soacra mică a scos la horă când s-a jucat Nuneasca, toată zestrea miresei, cu daruri pentru nași, ginere și rudele apropiate. Sclipitoarele ștergare din fir de borangic auriu și fermecatele cămăși, precum și macatele, au răspândit în horă magia Goviei de altădată. De-atâta risipă de frumusețe toți nuntașii au fost copleșiți, admirația răspăndindu-se atât în horă, cât și pe marginea ei, curgând valuri-valuri. Toată suflarea prezentă la nuntă a lăudat talentul soacrei mici, care lucrase acele minunății
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
pentru nași, ginere și rudele apropiate. Sclipitoarele ștergare din fir de borangic auriu și fermecatele cămăși, precum și macatele, au răspândit în horă magia Goviei de altădată. De-atâta risipă de frumusețe toți nuntașii au fost copleșiți, admirația răspăndindu-se atât în horă, cât și pe marginea ei, curgând valuri-valuri. Toată suflarea prezentă la nuntă a lăudat talentul soacrei mici, care lucrase acele minunății. Dar a venit la nuntă și o rudă de la oraș. Aceasta, seara la masă, a dăruit tinerilor căsătoriți o
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. ,,O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de ,,Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-au schimbat. Tineri se-adună grămadă la discoteca din sat! Decembrie 2014 IARNA CENUȘĂREASĂ Din văzduh cerne ninsoare
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
fără soț, fără copil.. http://jurnalul.ro/cultura/muzica/celebrul-vals-al-lui-eugen-doga-a-patra-capodopera-muzicala-a-secolului-xx-prin-decizie-unesco-ronald-reagan-a-spus-ca-e-cel-mai-bun-vals-al-secolului-trecut-671428.html Pe atunci nu se mai gândea nimeni la carieră. Toată lumea lupta pentru a supraviețui. Și totuși, deseori mă duceam cu mama la „jioc”, după cum se zicea pe la noi la horă, unde cânta fanfara în frunte cu un lăutar orb, pe nume Moș Fedot. Ooo, ce-mi mai plăcea să-l ascult pe acest Moș Fedot cântând la bariton! Iar în timpul nunților lumea se aduna nu numai să vadă mirele sau
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
un ied cu gâtul tăiat, țipând ca un copil”. („POEZIA TREBUIE SĂ VINDECE SUFLETE” - site-ul „Dialoguri culturale”, 9 ianuarie 2016, rubrica „Caligrafii”) X Cu siguranță, Cultura română este și va rămâne patria creștină a cuvintelor latino-slavone, a doinelor și horelor coborâte din veșnicie, a culorilor, a formelor, a gesturilor morale și estetice, a lacrimilor sincere de jale și de bucurie, cu origini ancestrale sănătoase, cu piscuri înalte și prăpăstii adânci și cu capitala la Eminescu. În ea nu-și vor
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
alta decât Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile Maria Tănase și Maria Lătărețu. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgita noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin ruga-spovedanie iubind mai presus de orice taina cuvântului nerostit, sfințesc fiecare gând cu lacrima, Dumnezeului Cuvânt, ca vrerea să-și recapete suflul și să se prindă în hora albastră alături de visuri surori. Referință Bibliografică: Caut roșul macilor / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CAUT ROȘUL MACILOR de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375669_a_376998]
-
era cea despre Sânziene sau Drăgaice cum li se zice la noi, în Muntenia. Noaptea Sânzienelor este cea dinspre 23 spre 24 iunie... Tușa Sia povestea că a văzut sânzienele pe vremea când era o fetișcană ce tocmai ieșise la horă. Povestea că împreună cu alte șase fetișcane plecaseră după cules flori... Voiau să împletească cununi din sânziene pe care să le pună sub pernă, crezând că vor visa pe cel ursit fiecăreia. Nu știa cum s-a întâmplat, dar s-a
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
să le spună Doamnele Florilor, Sfintele zeițe sau zâne. De la bunica ei, tușa Sia cunoștea povestea despre aceste fete frumoase-sânzienele. Legenda spunea că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și dau puteri deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
Sânzienele să le aducă, pe floare un fir de păr sau un alt semn care să le dea un indiciu despre cea ursită. Știu că într-o vară, s-a râs mult pe seama unui flăcăiandru Stelică, care tocmai ieșise la horă... Fratele lui, om însurat, cu nevastă și copii, a luat un fir de păr din pieptănul de os al bunicii și l-a pus pe sânziana lui Stelică. A doua zi, Stelică a rămas șocat când a văzut că ursita
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
îți urăm ”LA MULȚI ANI țară străbună! LA MULȚI ANI patrie mumă! LA MULȚI ANI voi români dragi!” Niciodată să nu uitați, că sunteți dacii din Carpați, și dragostea de țară, mereu în suflet s-o păstrați! Să facem azi hora cea mare pentru marea sărbătoare, și-n anii care vor urma, hotarele se le-ntregim cu cei de peste Prut să ne unim, și împreună ca frații să trăim! TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE, iar tu, române, să fii fericit, iubește-ți țara
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
adâncurile memoriei...departe...în ceața copilăriei, când se văzu alergând desculț după oi, apoi după vaci...călare pe cal...trece râul învolburat...aleargă prin pădurea de salcâm, gata să-și rupă picioarele. Filmul memoriei se derula tot mai accelerat...la horă...lângă Ioana, cu zâmbetul ei sfielnic...cu mahmudelele la gât...lucind...cozi lungi pe spate...În casa lor se tot învârte o copilandră care râde mereu...A, e Rada...vecina...Am crescut, nene, uite cât am crescut! În biserică, Ioana
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
a avut multe de învățat și mama. Pasca și cozonacii, simpli sau umpluți în diverse forme, făcuți de el erau minunați. „Numai la casa lui Gociu miroase a belșug în aceste vremuri de restriște!” ziceau sătenii când, adunați, vorbeau la horă. Mi-aduc aminte că odată, ca să mă pun bine cu o fată de care-mi plăcea, și ne-am dus în pădure la Poiana Bozului unde era pământul plin de viorele, găinuși, micșunele și brebenei, să adunăm flori de câmp
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
și Învierii, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 202-204). Totul în Cer și toate de pe Pământ trăiesc sublim Marea Sfântă Sărbătoare a Cosmosului. Răcoarea nopții de catifea sau a zilei de borangic se întinde peste frunzișul pădurii cuprinzând ca într-o horă fluturii de lumină, pâlpâind ca niște stropi de scântei prin umbrele lor jucăușe tremurând mirific ca liliacul înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care însuflețesc ceremonialul creștin al tuturor răscrucilor istorice semnifică Arborele vieții și biruința Învierii întru Învierea
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Sandru Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Demult, tare demult, când soarele se fugărea cu luna pe cer, împiedicându-se de aștrii, aflați într-o dezordine înșelătoare dar sublimă, unde se prindeau cu toții în hora vieții, din care se nășteau alți aștrii eterni la sânul universului necuprins, când, pe pământ, toate viețuitoarele pământului vorbeau aceiași limbă și lupul păștea alături de oaie, undeva spre soare răsare, în Țara Negurilor si a Uriașilor, se afla Ținutul Geto-Dacilor
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
zbenguiala printre stele și să zorească fără preget, nașterea pruncului. Nimfele apelor și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora vieții, împreună cu ciobanii ce-și aveau oile la păscut prin golurile alpine și pădurile ce înconjurau protector, Muntele Sfânt. Auzind că Templul Sfânt a fost reparat și că a sosit acolo un bărbat și o femeie ce avea să nască
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
populare autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii (locanici și turiști). În cele două seri de audiere a cântecelor populare (vocal și instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]