3,770 matches
-
un complement sociativ: „Hai cu mine la fântână!” Mai ales onomatopeele dar și interjecțiile volitive, precum și unele interjecții afective își pot extinde câmpul semantico-sintactic prin construcții sintactice dezvoltând variante ale funcției de circumstanțial: „Dracu, neavând ce-i face, huștiuluc în iaz!” (I. Creangă) „Asemeni cel mijlociu, țuști! iute sub un chersin.” (I. Creangă) „Dacă vede ea și vede, că nu mă dau, zvârr! de vro două-trei ori cu bulgări în mine...” (I. Creangă) VIII. INSTRUMENTE GRAMATICALEtc "VIII. INSTRUMENTE GRAMATICALE" Ceea ce gramaticile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Creangă, 37) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul spațial fixează în enunț: • locul desfășurării unei acțiuni (al existenței sau manifestării unei stări, însușiri): „Căutam în iarbă și-n mohor tainele ascunse tuturor. Mă uitam în fântână și-n iaz și-ascultam - îndelung - sub brazi...” (M. Isanos, 217) • parcursul sau limitele spațiale ale desfășurării unei acțiuni (sau ale existenței unei însușiri): „Iar de sus până-în podele un păianjen prin de vrajă, A țesut subțire pânză, străvezie ca o mreajă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Câmpia Moldovei. Se află în nord-est, fiind fragmentată de râuri mici care se varsă în Prut (Jijia, Bahlui etc.). Uneori, în timpul sece telor de durată, unele seacă, iar pentru a acoperi necesarul de apă pe cursurile lor au fost construite iazuri. Dealurile sunt joase, cu altitudini sub 250 m. Câmpia Moldovei este o însemnată regiune DE REȚINUT Podișul Moldovei se caracterizează prin: înclinare generală de la nordvest la sud-est; alcătuire din: gresii, marne și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
are un climat cu veri calde, secetoase, și ierni reci, geroase; mo derat în vest, excesiv în est; 34 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădurea și Lacul Cernica Câmpia Pitești Pădurea și Lacul Căldărușani pe râurile mici, care seacă vara, s-au amenajat iazuri; există și lacuri cu apă sărată și nămol, folosite în tratamente balneare (Amara, Lacu Sărat); principalele exploatări de petrol și gaze se află în Bărăgan și la Videle; concentrează cel mai mare număr de orașe dintre unitățile geo grafice ale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
debite diferite, crescând de la cele mici la cele mari, de la cele dezvoltate numai în munte la cele din câmpie. lacuri cu mărime, geneză (naturală sau antropică) și evoluție deosebite (în munți lacuri glaciare, vulcanice; în regiunea de dealuri și câmpii iazuri, heleștee, limane etc.). Alcătuirea geologică a favorizat acumularea de pânze de apă la adâncimi diferite, din care râurile primesc prin izvoare cantități de apă variate, și o compoziție chimică a apei variabilă (de la ape dulci, în majoritate, la ape sărate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
exploatare a sării, au rezultat lacuri sărate la Slănic, Telega (în Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (în Subcarpații Getici), Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mureș, Turda, Ocna Dej (în Depresiunea colinară a Transilvaniei). Numeroase lacuri din Câmpia Moldovei și Câmpia Transilvaniei sunt iazuri amenajate de om pe râurile care secau vara, iar la ploile bogate provocau inundații. Ele sunt utilizate pentru piscicultură și irigații. În regiunile de câmpie sunt mai multe tipuri de lacuri: La gurile de vărsare ale unor pâraie, prin astuparea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
podișuri joase (sub 300 m) le sunt specifice întinse suprafețe slab înclinate, cu potențial agricol ridicat, văi puțin adânci, în care scurgerea apei se face permanent numai în cele principale, bălți în luncile râurilor mari și în Delta Dunării, numeroase iazuri, petice de pădure izolate (îndeosebi în vecinătatea unor orașe), un număr mare de așezări — sate întinse și orașe în lungul văilor mari, al căilor de comunicație, precum și la contactul cu dealurile. Pe ansamblu este un mediu care a suferit transformări
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
broscu]a-n balt\/ {i descoper\ mirat\:/ «B» că ochii mei arăt\.” Apoi citesc elevilor poezia literei „B”. compar\m litera b cu B (litera mic\ cu litera mare). La acest moment prezint elevilor literele din alfabetarul mare; se eviden]iaz\ asem\narea literelor b, B cu alte litere: p, i, o, c (`ntors); recunoa[terea literelor pe texte scrise. Elevii vor primi fi[e individuale [i vor avea ca sarcin\ s\ sublinieze literele „b, B”. elevii g\sesc cuvinte care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
serbări care aveau loc altădată la Cotnari. Varietatea peisajului trebuie să fi fost un p unct de atracție în plus. În partea de răsărit, între șoseaua național ă Roman - Tg. Frumos- Hârlău Botoșani și calea ferată Iași - Hârlău era un iaz - care trebuie să fi sporit cu mult mijloacele de distracție și desfătare pentru oamenii din trecut. Despre faima Cotnariului am auzit vorbindu se de multe ori. Prin 1919 1920 lucram cu tata la acoperișul cram ei la via lui Neculce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
făcând parte din marele trup de pădure ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și iazuri respectiv două mari acumulări de ape, iazul Zanea (14,5,ha) aparținând de primăria Ciurea și heleșteul de iernare Ciurbești - Ciurea (5 ha) aflat în proprietatea S.C.Pescaris S.A., Ferma Ciurea, care prin peisajele proprii exercită o forță de atracție
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și iazuri respectiv două mari acumulări de ape, iazul Zanea (14,5,ha) aparținând de primăria Ciurea și heleșteul de iernare Ciurbești - Ciurea (5 ha) aflat în proprietatea S.C.Pescaris S.A., Ferma Ciurea, care prin peisajele proprii exercită o forță de atracție turistică ce nu poate fi neglijată. Aceste
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
activități cum ar fi: 1. în zona de pădure se va crea o subzonă de construcție a unor vile, dar prin stricta respectare a exigențelor impuse de protecția mediului înconjurător; 2. pe malul celor două râuri și a celor două iazuri se va intensifica procesul de construire și dezvoltare a unor baze de cazare și de agrement turistic; 3. lângă și în apropierea Mănăstirii Hlincea se va amplifica procesul de construire a unor case de odihnă pentru credincioșii care apreciază la
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
s-a realizat în orele anterioare. În astfel de lecții se poate utiliza cu succes lucrul pe echipe, tema de lucru fiind unică sau fiecare grup având câte o altă temă. De exemplu, în realizarea unei reprezentări dioramice cu titlul “Iazul fermecat”, elevii - organizați pe echipe - vor primi sarcini diferențiate, ca: alegerea/crearea cadrului suport pentru reprezentarea mediului ambiental al temei; completarea acestuia cu elemente plastice specifice, colecționate sau construite prin tehnica origami sau prin alte tehnici (pietriș, nisip, plante de
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
echivalează cu unificare, deoarece opozițiile se rânduiesc la locul ierarhic și legitim. Vrând-nevrând, diavolul se poziționează când devine pulbere atomică, materie discontinuă, rădăcină tenebroasă, fără de care universul este neconceptibil. Mănăstirea ideală a lui Dănilă se înalță în realitate pe suprafața iazului, înfingându-și adânc temeliile în glodul din fund. De aceea, mai sus a fost așezată fraza pe care Goethe i-o atribuie lui Mephistopheles: „Sunt o parte din acea pulbere care mereu vrea Răul și mereu face Binele.” Pactul cu diavolul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bogatu-i minteos și tânărul frumos”. Dănilă mai prinsese acum la minte. În etapa descrierii motivului probelor inițiatice, Dănilă valorifică întreaga experiență de viață. În prima probă, cea în care iapa trebuia purtată în spate în timp ce era înconjurat de trei ori iazul, Dănilă face diferența între cantitate și calitate, păcălindu-l pe drac: „Măi Michiduță! Dar eu te credeam mai tare decât ești! Așa-i că tu ai luat iapa în spate? însă eu ți-oi lua-o numai între picioare”. În
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca în nuvelele dedicate morții Irinei. Se prezintă schematic gospodăria bunicii, fără elemente prea precise care ar individualiza: „un gard de lemn, în dosul lui o grădină mică de brazi, o casă mare, fastuoasă, iar copacii coboară până jos, până la iaz.” Se produce un transfer de conștiință, naratorul alunecă în conștiința bunicii, pentru că ambii au aceeași suferință. Bunica lui Sandu are tabieturi, citește ziarele, „o interesează tot ce se întâmplă pe fața pământului”, are convingeri politice pentru că „liberal a fost bunicul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
reușesc să le vadă, rămân desfigurați pe viață. Misterioasele zâne locuiesc în cete, în aer, pe stânci, în munți, în păduri, în copaci (de preferință, în paltin și în nuc). Ielele apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând și dansând în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre ei se îneacă. Când se înfurie, capricioasa nimfă produce inundații ce aduc mari necazuri oamenilor. Samca. O creație mitică românească
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de dincolo de Valea Cozmoaiei se retrage treptat, lăsând vedere liberă spre Schitul Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Pe măsură ce ne apropiem de schit, valea este năpădită de stuhăria și păpurișul din bălțile adormite, iar în dreptul schitului, un drum strecurat printre două iazuri, te îmbie spre sfântul lăcaș. Pe aceste locuri a existat o biserică din lemn, fundată la 23 sept.1911. În apropierea ei s-a aflat un depozit de muniție, numit Rășcanu, care la 10 mai 1918 a fost incendiat de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au venit înaintea noastră...călugărițele de la ruga noastră, sfânta mănăstire, anume Socola...și ni s-au plâns cu mare jeluire...că privilegiul de danie ce l-au avut ele de la Alexandru voievod (Lăpușneanu n.n.) pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și cu loc de moară, și satul Găureni, ce sânt în ținutul Cârligătura, și cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț și de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
danie ce l-au avut ele de la Alexandru voievod (Lăpușneanu n.n.) pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și cu loc de moară, și satul Găureni, ce sânt în ținutul Cârligătura, și cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț și de Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri, pe care li l-a dat și întărit atunci Alexandru voievod, și pe drepții lor robi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
siguranță din vestiții codri ai Iașilor, care coborau până la Bariera Socolei. Umblând după documente care să ateste existența acestor codri, am descoperit că se vorbește foarte mult despre case, prăvălii, crâșme, mănăstiri și biserici, ulițe, vii, prisăci, crame, livezi, mori, iazuri și heleștee, dar foarte puțin despre codrii Iașilor. Nicăieri despre vânzarea, moștenirea sau dăruirea unei bucățele cât de mici de pădure. Asta ar putea însemna că pădurea era averea țării și era strașnic păzită. Iubite prietene, îți cer iertare pentru
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia mea am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubăneștii, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...” Domnitorul Grigore Ghica a transformat Frumoasa în reședință de vară, iar prin 1741 „de dingios de mănăstire” - adică spre sud - s au clădit „în grădină case domnești pe formă de Țarigrad”. Acesta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din care făceam parte. Și în prezent un întreg noian de gânduri și amintiri mă împresoară. Gândurile mă duc, se contopesc cu mine în anii din urmă, casa părintească, ulițele satului, pădurea din apropiere, lunca și redea satului, pârâul cu iazul care ducea în cârcă moara satului. Cu alți copii vecini, mă urcam pe dealul Osoi uneori în serile senine, de unde priveam panorama feerică a satului sau luminile strălucitoare care scăldau, se revărsau ca niște nestemate asupra orașului Rădăuți. Mi se
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]