1,940 matches
-
adulte duc în general o viață solitară. Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 - 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După această perioadă încep să se deplaseze
Somn (pește) () [Corola-website/Science/315077_a_316406]
-
și 2-3 kg. ul atinge maturitatea sexuală în al doilea sau al treilea an de viață. Perioada de reproducție a linului este destul de lungă și are loc între lunile mai și august când temperatura apei este de minimum 18 °C. Icrele aderă de plantele acvatice iar perioada de incubație este scurtă, de 3-4 zile la 20 °C. În anul 2007 a fost ales de IUCN „pește al anului”. Linul este un pește mai apreciat decât crapul pentru gustul cărnii. Varianta aurie
Lin () [Corola-website/Science/315074_a_316403]
-
nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în largul mării, pe când peștii adulți duc o viață solitara ei fiind activi și ziua și noaptea. Nu se știe prea mult despre modul lor de înmulțire fecundația icrelor are loc la lună plină în mod asemănător că și la ceilalți pești, cănd baracudele se adună în bancuri mari în apropiere de regiuni cu stânci sau corali. Baracudele sunt cunoscute că pești agresivi care pot ataca și omul, ele
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș. Circulă în grupuri și i se vede prezenta datorită strălucirii argintii care se propagă în apă atunci când soarele strălucește. Ca hrană preferă algele(perioadă caldă) pe care le roade de pe pietre. Primăvară consumă icrele altor pești și viermi de apă. Colorația este verde-măsliniu pe spate, argintiu pe burtă și înotătoare sângerii.Capul scobarului are caracteristică (de unde i se trage numele latinesc) că maxilarul superior este mai lung decât cel inferior, având o proeminenta de
Scobar () [Corola-website/Science/318646_a_319975]
-
și moluște, iar specia "Megachasma Pelagios" și cele din genul "Mobula" se hrănesc cu plancton. Fecundația are loc la circa 50% din specii prin copulație, ele fiind ovovivipare, adică nasc larve vii, pe când restul sunt ovipare, adică femela depune ouă (icre) din care vor ecloza larvele (puietul). Peștii cartilaginoși și peștii osoși se deosebesc prin următoarele caractere: Clasificarea peștilor cartilaginoși după Joseph Nelson, 2006
Chondrichthyes () [Corola-website/Science/320833_a_322162]
-
abdomen este albă-argintie; lațurile capului sunt argintiu-aurite. Înotătoarele pectorale, dorsala și caudala cenușii, ultima cu reflexe portocalii-roșcate; înotătoarea ventrala și anala sunt roșu-portocalii. Se hrănește cu matasea broaștei, alge, detritus, zooplancton, nevertebrate bentonice, moluște, chironomide și larve de insecte. Depune icrele pe vegetație, în aprilie și prima jumătate a lunii mai la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, desi socotita mediocra, este totuși destul de bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales sărată. Babușca poate fi
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
acestea vor fi prezentate astfel: pe platouri (gustările calde sau reci servite la mese de tip: bufet suedez, recepții, cocktailuri, etc.), pe farfurie (la serviciul individual), în cupe speciale (gustările din categoria cocktailurilor și a anumitor salate de crudități). Servirea icrelor negre se face prin prezentarea cutiei originale a produsului, pe un platou cu pat de gheață sau în cupe de cristal. Gustări calde Gustări reci Gustările, atât cele reci cât și cele calde, pot fi însoțite de băuturi aperitive, precum
Gustare () [Corola-website/Science/324070_a_325399]
-
anterioară a ventriculului inimii se găsește un con arterial. Aparatul urogenital este apropiat de acela al peștilor cartilaginoși. La masculi, canalele deferente trec prin substanța renală și se deschid în ureter. Nu există un organ copulator, fecundația este externă, iar icrele sunt mici și au o segmentare totală și inegală. Condrosteenii păstrează o serie de caractere ale peștilor cartilaginoși: rostrul, plagiostomia (poziția transversală a gurii) , înotătoarea codală heterocercă, înotătoarele perechi orizontale, valvula spirală a intestinului și conul arterial al inimii. Pe
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
gurii) , înotătoarea codală heterocercă, înotătoarele perechi orizontale, valvula spirală a intestinului și conul arterial al inimii. Pe de altă parte, ei au caractere comune tuturor peștilor osoși: părțile osoase ale scheletului, operculul, pereții interbranhiali reduși (cel puțin parțial), vezica înotătoare, icrele mici și fără coajă, fecundarea externă. Primii reprezentanți ai acestor pești au apărut în devonian, iar grupul este dominant între peștii osoși în cursul carboniferului, permianului, triasicului și jurasicului. Acestă subclasă a fost reprezentată în trecut prin numeroase ordine, iar
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
diferit, fiind dorsal de o culoare mai închisă brun verzuie și o culoare mai deschisă pe partea ventrală. Peștele este carnivor el se hrănește cu viermi, crustacei și pești mici. Exemplarele adulte ating o lungime de 1,5 m, depunerea icrelor are loc între lunile ianuarie și mai. El poate fi găsit în regiunile de coastă până la o adâncime de 600 m.
Gadus morhua () [Corola-website/Science/322732_a_324061]
-
10 și 100 m, pe fundul mării. "Melanogrammus aeglefinus" trăiște Atlanticul de Nord, arealul lui se întinde de la Golful Biscaya, Islanda, Groenlanda, Terra Nova, ajungând până în Marea Nordului, Marea Barenț și Marea Albă. El se hrănește cu viermi, scoici, crustacei și icre și puiet de pește. Depunerea icrelor are loc între lunile martie și iunie, la o adâncime de 50 - 150 m, când temperatura apei este între 5°C și 7°C. O femelă depune în medie între 100.000 și 1
Eglefin () [Corola-website/Science/322734_a_324063]
-
mării. "Melanogrammus aeglefinus" trăiște Atlanticul de Nord, arealul lui se întinde de la Golful Biscaya, Islanda, Groenlanda, Terra Nova, ajungând până în Marea Nordului, Marea Barenț și Marea Albă. El se hrănește cu viermi, scoici, crustacei și icre și puiet de pește. Depunerea icrelor are loc între lunile martie și iunie, la o adâncime de 50 - 150 m, când temperatura apei este între 5°C și 7°C. O femelă depune în medie între 100.000 și 1,5 milioane de ouă. Din ouăle
Eglefin () [Corola-website/Science/322734_a_324063]
-
numit "garum al aliaților" (în ), era fabricat în Betica (la "Baelo Claudia", în apropiere de actualul oraș Tarifa), în sudul Spaniei actuale, deci în Andaluzia, pornind de la tonul roșu, care migrează din Atlantic în Marea Mediterană. Garumul era elaborat din sânge, icre, sistemul digestiv al peștilor, amestecate cu o mare cantitate de sare (cel puțin 50% din volumul total). Prezența sării inhiba descompunerea naturală, macerarea se producea probabil sub acțiunea sucurilor digestive ale tonului. Nu este vorba, prin urmare, de o putrefacție
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
intoxicațiile cu plumb a leșurilor de cerb împușcați de vânători. Recomandările pentru reducerea amenințărilor la adresa speciei includ minimizarea impactului de dezvoltare industrială în Rusia, stabilirea site-urilor pentru hrănirea artificială, încurajarea gestionării durabile a stocurilor de pescuit și protecția depunerii icrelor de către somon.
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
le permite înghițirea de prăzi comparabile în dimeniuni. Peștele pescar poate crește peste 150 cm în lungime, iar specimene peste 1 metru sunt comune. Peștele pescar prezintă un puternic dimorfism sexual, masculul fiind de 10 ori mai mic decât femela. Icrele acestui gen sunt grupate într-o foaie de material transparent gelatinos cu dimensiuni de 60-100 cm lățime și între 8-10 metri lungime. Ouăle se afla într-un singur strat, fiecare cu propria cavitate. Icrele plutesc libere în mare. Larvele înoată
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
10 ori mai mic decât femela. Icrele acestui gen sunt grupate într-o foaie de material transparent gelatinos cu dimensiuni de 60-100 cm lățime și între 8-10 metri lungime. Ouăle se afla într-un singur strat, fiecare cu propria cavitate. Icrele plutesc libere în mare. Larvele înoată liber și au aripioare pelvice cu filamente alungite. În Atlanticul Estic speciile se găsesc de-a lungul coastelor europeene, dar mai sus de 60° N latitudine devin rare. Pe coasta americana a Atlanticului se
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
pește de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale și zonele salmastre. Depune icre pelagice. Pe litoralul românesc migrează pe distanțe scurte din mare în apele salmastre și dulci, mai ales primăvara când gingirica intra în vederea hrănirii și reproducerii în lacurile litorale și zonele salmastre ale Dunării. Toamna are loc o migrația inversă dinspre
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi longitudinale albe-gălbui. Pe înotătoarele dorsală și codală câte o dungă închisă. Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu. "Umbra krameri" (Walbaum, 1792) din latină
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
pentru prima dată, și peștii măsoară 50 mm și cântăresc 1,4—2,0 g. În acvarii maturitatea sexuală este atinsă la zece luni. Raportul între sexe. Masculii sunt ceva mai mulți (54-63 %) în majoritatea populaților. Perioada de depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
dată, și peștii măsoară 50 mm și cântăresc 1,4—2,0 g. În acvarii maturitatea sexuală este atinsă la zece luni. Raportul între sexe. Masculii sunt ceva mai mulți (54-63 %) în majoritatea populaților. Perioada de depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
populaților. Perioada de depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea în nisipul de pe fundul apei, căptușite cu material vegetal. Cuibul poate fi amplasat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea în nisipul de pe fundul apei, căptușite cu material vegetal. Cuibul poate fi amplasat și pe rădăcini sau pe mușchi acvatici. Comportamentul reproductiv. Actul de depunere a icrelor este precedat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea în nisipul de pe fundul apei, căptușite cu material vegetal. Cuibul poate fi amplasat și pe rădăcini sau pe mușchi acvatici. Comportamentul reproductiv. Actul de depunere a icrelor este precedat de o urmărire de către mai mulți masculi a femelei. Depunerea icrelor are loc deasupra cuibului și femela emite 6-8 icre însoțit de un tremur al întregului corp. Unul sau mai mulți masculi iau parte la fertilizarea ouălor. Urmărirea
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]