13,415 matches
-
dintr-un interviu în altul fără măcar minime modificări. Nu le mai citez.) Surprinde neplăcut, pentru cunoscătorii peisajului publicistic, lista scurtă a revistelor la care, în plin deceniu al nouălea, era abonat Florian Pittiș. Dintre toate, doar prima era inofensivă ideologic: Sportul, Flacăra, Săptămâna, Luceafărul, Suplimentul S[cânteii] T[ineretului]. Cum fac, cum nu fac, tot către zona aceasta tind să alunece Nicolae Iliescu și George Cușnarencu. Un alt caz trist îl reprezintă Ion Stratan, devenit o umbră ștearsă a ingeniosului
Mărturia unei generații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5998_a_7323]
-
următoarea: cine nu s-a opus comunismului a fost indirect un complice al regimului. Pasivitatea nu a fost o scuză, ci o eschivă. De aceea, chiar si cei care, refuzând să îngâne melodia comunistă, au scris cărți curate si neaservite ideologic, chiar si ei au făcut cu putință opresiunea: si-au salvat pielea cântând o partitură care era inofensivă pentru regim. Această „teză tare" comportă două aspecte. Primul: pentru a o susține, trebuie să o ilustrezi cu viața ta. Al doilea
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
plus întregii discuții despre disidență care animă mai toate revistele culturale în ultimele două-trei săptămâni. Iată cum descrie cazul autorul textului: „Pentru unii comentatori anticomunismul, mai ales în literatură, trebuia exprimat cu gesturi largi, pretențios și confuz, prin aluzive construcții ideologice. Mulți autori, mai ales cei de mare talent expresiv, au făcut însă un alt gen de opoziție, în aparență fără a exprima împotrivirea. Exactitatea observațiilor lor și talentul formulării discursului sînt suficiente." Dincolo însă de explicitarea contextului istoric și de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
printr-o serie de accidente doctrinare familiale. (Destul de greu de urmărit în acțiune, dar sistematizate la final, ca la starea civilă, într-o listă completă de personaje.) Trei sunt perioadele pe care Gabriela Adameșteanu încearcă să le reconstituie prin lentilă ideologică. Din prima, marcată de instaurarea regimului de extremă dreaptă și de prăbușirea violentă a acestuia, se reține chipul lui Mircea Vulcănescu. Un gurmand bine intenționat cu trecere la femei: „După ce a dat comanda, înșirând toate prăjiturile, ezitând, contrazicân-du-se, revenind, consultând
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
Vestul se traduce de fapt printr-o prosperă contrabandă pe sub nasul poliției, orice vine de dincolo este tratat cu deosebit respect, dacă nu chiar cu venerație. Tinerii trăiesc cu vestimentația și muzica timpului lor care nu ține cont de granițele ideologice, întocmai precum adolescenții nesiguri ai lui Mircea Cărtărescu din Nostalgia sau cei ai lui Mircea Nedelciu pentru că aceea este epoca, anii '80. O întreagă generație apolitică crește sub privirile vigilente, posace și prostești ale activiștilor politici de toată teapa, însă
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
de sex și nu de condamnarea imperialismului american, de muzică și fashion și nu de avântul revoluționar al poporului vietnamez. Este generația pe care Partidul a pierdut-o definitiv și care nu mai dorește să se înroleze în nicio competiție ideologică sau război, indiferentă la mesajele politice, ascultând pe toate canalele vocea de sirenă a Occidentului și libațiile lui consumeriste. În final, sunetul muzicii este cel care mobilizează masele, dar nu o muzică revoluționară, ci aceea a Rolling Stoneșilor cântată sau
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
inimă fără idei. Ca un cioban cu oaia lui cinstit, Urmându-mi inima pân-la sfârșit. Nu trebuie uitat publicistul, acela care a făcut din „Flacăra” o publicație vie și îndrăzneață, în anii ‘70-‘80, în condițiile cenzurii și ale labilității ideologice a unui regim care își pierduse busola și era cu atât mai imprevizibil. Dincolo de concesiile pe care le-a îngăduit în paginile revistei, unde a adus tot soiul de tămăduitori și de vraci, poate din iluzia că ceea ce nu pot
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
Goff și Harold Zimmermann, dar și Paul Ricoeur ori personalități istorice precum regele Mihai. Să recunoaștem, universitatea clujană știe să aleagă. Din același număr al revistei, cronicarul recomandă cu căldură paginile semnate de Nicolae Balotă sub titlul „În laboratorul minotaurului ideologic”. „Familia“ la aniversară Revista orădeană FAMILIA serbează în acest an 145 de ani de existență și inaugurează, în numărul din septembrie 2010, un serial de felicitări primite de la prieteni. Luările de cuvînt din acest prim grupaj sînt adesea atașante și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
potrivit mărturiei Lenei Constante, că pe cînd în închisoare avea tovarăși și prieteni, în libertate se pomenea singur: „Fără sprijin, fără muncă, fără bani este slobod să se hrănească cu libertatea regăsită”. Aceasta pe fundalul tribulațiilor majorității românilor supuși ordinii ideologice, intimidați, înspăimîntați: „cum s-a spus, 80 % din populația românească a fost afectată în diferite grade de intensitate” de regimul opresiv. Cu osebire semnificativă e întrebarea pe care și-o pune Petru Ursache dacă „fenomenul Pitești” a fost stopat la
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
Wall Street), revolta împotriva sistemului bancar, la care suntem chemați pe 15 octombrie ? Decanul facultății de Istorie din București, Vlad Nistor, susține că principala asemănare este faptul că tinerii sunt inițiatorii revoltei. Însă, dacă atunci revoltele aveau la bază nemulțumiri ideologice, astăzi cauza este pur economică, iar miza este dizolvarea sistemului bancar mondial. Ar fi două diferențe majore: în anii 60 exista un climat ideologic pentru astfel de mișcări și o predispoziție a societății occidentale, mai ales a părții tinere, către
Occupy Wall-Street! Asemănări şi deosebiri faţă de Flower Power şi Mai '68, cele mai ample proteste din secolul trecut () [Corola-journal/Journalistic/59523_a_60848]
-
asemănare este faptul că tinerii sunt inițiatorii revoltei. Însă, dacă atunci revoltele aveau la bază nemulțumiri ideologice, astăzi cauza este pur economică, iar miza este dizolvarea sistemului bancar mondial. Ar fi două diferențe majore: în anii 60 exista un climat ideologic pentru astfel de mișcări și o predispoziție a societății occidentale, mai ales a părții tinere, către asemenea mișcări. Astăzi nu mai există. Iar a doua diferență: astăzi există un substrat economic social și economic total viciat. Asemănarea cu anii 60
Occupy Wall-Street! Asemănări şi deosebiri faţă de Flower Power şi Mai '68, cele mai ample proteste din secolul trecut () [Corola-journal/Journalistic/59523_a_60848]
-
cele mai multe ori distinct de acela propriu vorbind estetic. Regimurile comuniste au reușit paradoxul de a le împăca. Iată cum totalitarismul a contribuit la apariția unei arte adevărate care s-a născut ca reacție la cenzură. A fost necesară, desigur, relaxarea ideologică de după denunțarea de către Hrușciov a stalinismului în 1956. Breșa s-a dovedit imposibil de colmatat în deceniile de după Congresul XX al PCUS. Explicația constă în aceea că cenzura și-a pierdut baza ideologică și a permis revenirea în forță a
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
la cenzură. A fost necesară, desigur, relaxarea ideologică de după denunțarea de către Hrușciov a stalinismului în 1956. Breșa s-a dovedit imposibil de colmatat în deceniile de după Congresul XX al PCUS. Explicația constă în aceea că cenzura și-a pierdut baza ideologică și a permis revenirea în forță a naționalismului pe care Czesław Miłosz îl prevestise încă din 1953. Critica sistemului nu mai părea insuportabilă cenzurii, câtă vreme sistemul însuși încetase să mai fie asociat cu sovietismul pe care naționalismul începuse a
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
a trezit și l-a omorît în el pe om”. De mult timp nu mai mergea nimic în viața lui personală. Era profund dezamăgit și, în același timp, nu era în stare să recunoască eșecul idealurilor și al viselor lui ideologice. Devenise prizonierul propriilor iluzii cumplit înșelate de stalinism. Oficialitatea îl acuza de a fi rămas la simpatiile anarhiste ale tinereții lui de dinainte de revoluție. Prietenii de bună credință îl acuzau, din contra, de a se fi lăsat atras de mirajul
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
a istoriei, climatul oficial al Germaniei aduce cu o secție aseptică de spital în carantină: o atitudine preventivă de depistare a oricărui microb naționalist, la carantină luînd parte zeci de fundații și ONG-uri care le monitorizează indicele de sănătate ideologică, veghind ca asumarea trecutului să se facă în parametrii clinici. Pe scurt, etosul german trebuie ținut în platou de adormire, în virtutea unui dresaj psihic făcut în numele căinței colective. Mai mult, în privința istoriei, nemții trebuie să învețe că numai ei au
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
sale, personalul didactic este chemat să dea dovadă de o înaltă conștiința cetățeneasca și profesională, să aibă o comportare demnă în școală, în familie și în societate, să se preocupe permanent de ridicarea nivelului pregătirii sale de specialitate, pedagogice și ideologice. Articolul 2 Prezentul statut prevede funcțiile didactice din instituțiile de învățămînt și reglementează ocuparea lor, transferarea , detașarea și eliberarea din funcție, drepturile și îndatoririle personalului didactic, perfecționarea, criteriile de salarizare, distincțiile și premiile, răspunderea disciplinară și materială, precum și trecerea acestuia
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
clasei sau extrașcolare, în colaborare cu organizațiile de copii și tineret; de a-si perfecționă pregătirea în domeniul specialității și al pedagogiei, participînd activ la diferite forme de perfecționare organizate în acest scop; de a-si ridică permanent nivelul pregătirii ideologice și de a milită pentru înfăptuirea politicii partidului și statului; de a fi un exemplu de conduită morală în școală, societate și familie și de a avea în toate privințele o ținută demnă, civilizată. Articolul 62 În îndeplinirea obligațiilor sale
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
tineret și studențești; de a participa la acțiunile educative destinată studenților; de a acorda studenților îndrumare și sprijin pentru a realiza pregătirea lor că specialiști de înaltă calificare și cetățeni devotați patriei socialiste; de a-si ridică necontenit nivelul științific, ideologic și politic și de a perfecționă conținutul prelegerilor și al celorlalte activități didactice; de a contribui prin activitatea de creație științifică la progresul economiei, științei și culturii naționale; de a fi un exemplu de conduită morală în facultate, societate și
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
de învățămînt în care își desfășoară activitatea. Articolul 46 (1) În vederea desfășurării la un nivel cît mai înalt a activității instructiv-educative și științifice, personalul didactic are dreptul să folosească toate condițiile create pentru perfecționarea continuă a pregătirii sale profesionale și ideologice; să utilizeze în procesul didactic educativ și de cercetare științifică întreaga dotare a instituțiilor și bazelor de învătămînt; să valorifice rezultatele activității sale științifice prin aplicarea lor în practică; să publice manuale și cursuri ca rezultat al activității didactice și
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
ipoteze sau metode de lucru; cercetătorilor științifici li se asigura posibilitatea de a valorifica multilateral rezultatele cercetărilor efectuate, în scopul unei contribuții sporite la progresul general al țării; ei beneficiază de sprijin pentru perfecționarea permanentă a pregătirii de specialitate și ideologice, de drepturile ce decurg din activitatea de creație științifică, în condițiile legii. ... (2) Oamenii de știință pot face parte, în condițiile legii, din asociații profesionale și societăți științifice și să desfășoare activități în conformitate cu statutele acestor organizații. Articolul 50 În înfăptuirea
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
în stare de alertă) cere o reacție promptă pornită dintr-o convingere extraliterară. Autorul succint e militant, cel concis e detașat. Și, adept fiind al gratuității artei, Manolescu respinge critica tezistă, recuzînd din principiu orice aderență intelectuală la o atitudine ideologică. Tocmai de aceea stilul său are o elocvență lapidară, de judecată concisă, dar nu de vigilență succintă. Criticii sunt în genere oameni șterși. Manolescu nu este. Se mișcă atît de firesc în lume, încît, privindu- l, îți dai seama că
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
ori redactate în manieră „poetică”; ele nu sunt însă, ce-i drept, prea multe, ci cedează .pasul descrierilor de interior, aglomerărilor de obiecte, acestea mult mai reușite și îndeplinind o funcție romanescă utilă. Dincolo de ideea de a construi un roman ideologic, Duiliu Zamfirescu poseda trăsături de adevărat romancier care, în alt context, ar fi rodit. Față de romanul românesc precedent, cel al autorului nostru utilizează dialogul cu naturalețe, uneori cu aplomb (atracția autorului pentru teatru, atracție ce l-a dus la scrierea
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
confunde ficțiunea, nu cu realitatea de toate zilele, ci cu aceea pe care a confecționat-o el însuși în conformitate cu doctrina. Tendențiozitatea și chiar teza i se par la fel de necesare ca și moralistului, doar că în ochii lui au o valoare ideologică. Când e temeinic pusă în practică, această presiune asupra romanelor face din ele principala formă de mistificare a realității istorice și sociale. Romanele realist-socialiste prezintă o realitate mai mincinoasă în coerența ei ideologică și în „carnalitatea" ei artistică decât cărțile
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
că în ochii lui au o valoare ideologică. Când e temeinic pusă în practică, această presiune asupra romanelor face din ele principala formă de mistificare a realității istorice și sociale. Romanele realist-socialiste prezintă o realitate mai mincinoasă în coerența ei ideologică și în „carnalitatea" ei artistică decât cărțile de istorie sau documentele de partid. De ce, așadar, este considerată periculoasă literatura de către inchizitorii de toate spețele? Nici unuia dintre ei nu-i convine, în primul rând, faptul că, lăsată liberă, imaginația literară scornește
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
cu prima (au apărut, tot ciclul dedicat „sensațiilor”, în 2003, la Polirom, cu titlul 8 Patimi). La telefon, Comarnescu mi-a spus că i-au plăcut (și alte aprecieri, concrete), dar nu le poate publica, fiind «mistice» (începuse teama greșirii ideologice, chiar «suflând în iaurt», căci nu era nimic «mistic», a se vedea în volumul citat de dvs., din 2002, Omul care a zburat, „interpretat” de el drept Petrache Lupu, deși personajul meu era un modest învățător, care încerca să imite
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]