6,525 matches
-
în mediocritate, turmentați ca atare, infatuați cît încape, agresivi în haită, antipatici. Phuah! Dar Creangă-Eminescu? s-ar putea auzi dinspre laboratoarele hermeneuților de serviciu. Într-adevăr. Ce și-or fi spunînd cei doi în lungile lor otrocoale pe la mărginașele birturi ieșene? (e adevărat, modeștii de-atunci, nebănuind nici unul ce va însemna, tîrziu, în Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
strada Icoanei, bucurîndu-mă de grandoarea paralizantă a personajului, dar cunoscîndu-i, din bîrfă bucureșteană, și notoria înclinație homosexuală. Drept care, de la un punct ca să parez eventuale aluzii în vizitele făcute fascinantului senior aveam grijă să fiu însoțit de cîte o dalbă copilă ieșeană. Căreia bănuitul... deviaționist îi făcea galantă curte. În sfîrșit, aproape de-a binelea de propria-mi măsură spirituală: prietenia deja semicentenară (operațională și în prezent, fără semne de ramolisment), întemeiată încă din anii liceului dorohoian între acum reputatul medic brăilean
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zbura cu o decapotabilă condusă de noua ei achiziție, un macho de top, se-ntinse după o creangă de cais înflorit... și astfel puse capăt unei prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacală putere de a imita. Fabulosul gazetar ieșean Valer Mitru mă saluta cu un parșiv: Salut, Picasso! Descoperise el, cumva, în pictura mea de-atunci laba leului andaluz? Sau, mai degrabă spun acum sărmana victimă a imitației? Cucuvae victis! vorba lui Mihai Ursachi. E o iată, generalizată, persistență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu una de-a dreptul disolută, cum avea s-o cunoască sfîrșitul secolului XX. Dacă e vorba să ne lăsăm o secundă furați de rozul romantism al anilor șaptezeci, atunci să dăm curs cîtorva imagini care ne stau la îndemînă ieșene ca reflectînd, în mic, ceea ce se petrecuse/ se mai petrecea încă în teritoriile notorii ale picturii europene. În momentul în care eu însumi încercam să-mi delimitez posibilitățile, să-mi radicalizez formula compozițională, colinele acestea mirifice încă se mai ofereau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără doar și poate, mai lesne(a) să te așezi pe trepied și să începi să pictezi ce deja îți decupaseși din ce vedeai. Nici vorbă, compoziția, ca gen autonom, îți punea alte probleme, mult mai complicate, se-nțelege. Pleinairiștii ieșeni au încercat onest să se implice și compozițional, faima lor a rămas însă una predominant peisagistică. În alt perimetru "natural", pe Valea Prahovei, îl puteam surprinde pe "boierul" Catargi urs greu, cu ditamai șevaletul în spate bătînd zăvoaiele montane și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Indispozițiile noastre sînt, cîteodată, mai ale dracului decît insomniile fecioarelor pe lună plină. De unde nici nu trebuie să le dăm nas excesiv, dar nici să ne prefacem a nu le băga în seamă. Aparițiile lui Valentin Gheorghiu pe scena Filarmonicii ieșene dincolo de tenta lor oarecum sentimentală: revenirea constantă în orașul inimii sale, Roxana oferă ieșenilor înșiși ocazia să-l aibă în mijlocul lor pe desăvîrșitul pianist. Dacă la toate astea mai adăugăm și aerul nedisimulat senin olimpian senin al artistului, avem deja
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici nu trebuie să le dăm nas excesiv, dar nici să ne prefacem a nu le băga în seamă. Aparițiile lui Valentin Gheorghiu pe scena Filarmonicii ieșene dincolo de tenta lor oarecum sentimentală: revenirea constantă în orașul inimii sale, Roxana oferă ieșenilor înșiși ocazia să-l aibă în mijlocul lor pe desăvîrșitul pianist. Dacă la toate astea mai adăugăm și aerul nedisimulat senin olimpian senin al artistului, avem deja un profil aproape exact. Dar primăvara asta, se vede, își bagă năbădăioasa-i coadă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai exista remediu? Da: să rămînem bravadă? inocență? în faldurii acestui întîrziat donquijotism. Scuzați-mă, fug pînă la Palat, să revăd un Pallady. 13 mai Cred că nu am fost singurul care să rămînă oarecum stupefiat, atunci cînd, în cadrul lansării ieșene a propriei cărți, istoricul Adrian Cioroianu și-a nuanțat în atare măsură părerea despre subit subsidiarul subiect al serii Manifestul Partidului Comunist (din 1848) încît cu greu am putut a-l mai recunoaște pe cel ce o bună bucată de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
v. în chestiuni de istorie românească recentă. De altfel, în economia ideatică a serii una remarcabilă oricum paranteza marxistă a sunat atît de bizar, încît stupefacția (cum spuneam) a fost singura reacție firească. Într-o încăpere din regala Fundație regală ieșeană, nepregătită să suporte o resuscitare a nostalgiilor de clasă, după ce o jumătate de secol fusese forțată să o facă. Mai mult deși Occidentul elitar cochetează încă destul de copios, nepericulos însă!, cu reinserția substanțială de... marxism teoretic fostul spațiu sovietizat al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de doi metri făcea coadă. Sfidător la maximum, hipnotic prin crîncena privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgă e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mirați lumea se schimbă fulgerător modern e reconfortant așadar ca seria aceasta să fie întreruptă de cîte un vernisaj, nu tot atît de extravagant, de felul celui recent consumat. Părăsind pentru acest an spațiile rezervate în exclusivitate artelor frumoase, artiștii ieșeni au recurs acum la somptuoasele holuri ale hotelului Europa, voind astfel să-și așeze ultima lor producție ce se vrea racordată la tonusul internațional al momentului la incintele respirînd, ele însele, aer internațional. Am avut întotdeauna/ continuu să am o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i argumentez puterea de seducție. Asupra unui public de o ținută eclatantă (lăsînd cronicarului de profesie detalierea valorică de rigoare). Observam și altădată cu ocazia inaugurării înseși a colosalului building ce modificare de profil înregistrează acum acest palier al high-life-lui ieșean. Lume bună, într-un cuvînt, de o tinerețe și de o ținută ireproșabile. Mișcîndu-se natural dezinvolt, nemaireținînd nimic din ticurile mizerabile ale înaintașilor lor din comunism. Acestui public i se integrau omogen, în seara vernisajului, expozanții înșiși cei cîțiva onorați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acestora la impresionantul număr de lucrări de pictură, sculptură, grafică! Indicînd, acestea, cu pregnanță pulsul actual al artei unui oraș de recunoscută notorietate în domeniu, racordîndu-și cu permanentă atenție valențele la standardul internațional. Un pandant, la distanță, subsumîndu-se aceleiași Anuale ieșene, e Cupola, cu lucrări de o noutate provocatoare. Rămînînd încă o clipă în antrenul serii, să-l pigmentez prin constatarea punctată de ciocnirea paharelor de șampanie că, vai, vai, au lipsit cu desăvîrșire exemplarele pesedismului local. Ființa cu care ciocneam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuare această capacitate de a trăi în două planuri, cu elementele specifice ale limbajului în care se exprimă și nu amestecă în mod fraudulos disponibilitățile pe care le are. Apoi îl prețuiesc foarte mult din pricina singularității lui: într-un climat ieșean oarecum inform, Val Gheorghiu a reușit să-și păstreze continuitatea de dicție, dacă pot spune așa, continuitatea mesajului, continuitatea stilistică, și să-și construiască personalitatea neviciat de ce se întîmplă colateral. La vîrsta pe care o împlinește acum, el este/ rămîne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar cineva să-i dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită să fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de mult uitat), și anume vocea lui Veniaș. Cu ce vibrațe nobilă, ușor baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean, Critico! În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cărbune cu apă din fluviu. Chiuveta aseptică din atelieru-mi de pe Armeană e la o distanță de 2372 km. În patria pleinairismului, V. pictează tablouașe după ilustrate. Nu ar fi chiar crimă: Utrillo însuși a făcut-o, subtilizîndu-și magistral stratagema. Un ieșean din vechea boemă, minunatul pictor Craiu, mi-a arătat, într-o zi, o pictură cu Leningradul: el, care nu ieșise niciodată (ca și Utrillo) din ulița lui. În fond, ce fac eu însumi aici, într-un mai mult sau mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuu și solicitînd permanent fonduri. Dacă scriitori n-am întîlnit în serele de la Savonnière (poate erau), puzderia de pictori de-aici îi recomandă, implicit, și pe primii. Personal, îi prefer pe cei ce expun, la fel de neinhibat (și permanent), pe esplanada ieșeană dintre Teatru și Mitropolie. La tot cîteva minute, cerul e sfîșiat de supersonice negre, în tandem asurzitor, de joasă altitudine, pe cînd în înalturile tăcute, avioane minuscule desenează, pe același cer, dîre albe, duble: senzație ambiguă, de securitate, asigurată de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rothschild: "Rothschild m-a tratat de la egal la egal, într-un mod de-a dreptul familionar". Dacă, la rîndu-mi, m-aș ocupa de bătături, aș putea să mă laud cu aceeași replică a lui Hirsch, după ce-l întîlnesc pe prosperul ieșean N.N. Care mă tratează de-a dreptul familiardar. Unul cu Ițic, luat din Freud (care numai de... antisemitism nu putea fi bănuit!): "Ițic a fost înrolat la artilerie. Este vădit un băiat inteligent, dar indisciplinat și fără interes pentru serviciul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doctoratului (bine aranjat de V.). În plin turnir de vorbe și de ipoteze, Cella vrea să spună și ea ceva. V. intervine imediat: Cella, tu vezi-ți de doctoratul tău! 10 august Pictorul a strigat. Două personaje bizare în breasla ieșeană a lui messer Vasari: Craiu și Boușcă. Dacă primul se plia, oarecum natural, prin fire, fabuloasei boeme, celălalt se situa la polul opus: aerul sever al ținutei sale l-ar fi destinat, mai degrabă, unui sacerdoțiu, fie el și al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ciucurencu, Baba, Catargi, Pacea, Nicodim, robustețea demersului plastic anula, ca pe o caraghioasă superfluitate, obligativitatea lipirii titlului. Între formele de stres generalizat, care bîntuiau, în anii stalinismului autohton, breasla, unele îmbrăcau haina derutei duioase. O intervenție speriată ca cea a ieșeanului Popa, care făcuse pictură serioasă la Paris, cu André Lhote: ce se mai pictează, dragă? stîrnea un fel de compasiune veselă, pictorul fiind recunoscut și ca hîtru cozeur. Între vrafurile de cartoane ale celuilalt mare ieșean, Craiu, se afla, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
speriată ca cea a ieșeanului Popa, care făcuse pictură serioasă la Paris, cu André Lhote: ce se mai pictează, dragă? stîrnea un fel de compasiune veselă, pictorul fiind recunoscut și ca hîtru cozeur. Între vrafurile de cartoane ale celuilalt mare ieșean, Craiu, se afla, la subită îndemînă, o mapă aproape mistică pe care scria activitate. Pictorul, unul din ultimii romantici ai orașului, care, în timp ce-ți cînta la vioară, îți putea relata mondenități cu filosoful Conta sau cu dispăruții lăutari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afla, la subită îndemînă, o mapă aproape mistică pe care scria activitate. Pictorul, unul din ultimii romantici ai orașului, care, în timp ce-ți cînta la vioară, îți putea relata mondenități cu filosoful Conta sau cu dispăruții lăutari ai locantelor ieșene, picta și el, de bonton, peisaj industrial: aceeași și aceeași fabrică de frînghii din spatele casei lui, văzută din varii unghiuri. Mapa mistică, gestionată de mama candidului pictor, era burdușită cu imaginea multiplicată a obiectivului socialist. Ea era înfățișată, demonstrativ, celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rîndu-mi, nici eu n-aș face-o. Și asta, din două motive: nu-i stă bine unui pictor să calce ritos hotarul, apoi același pictor (și condeier) îi cunoaște (și îi admiră) pe cîțiva excepționali din noul val al prozei ieșene... Mai e ceva care îmi justifică oarecum această intervenție: lectura îndelungă, constantă și (îmi place să cred) profesionistă a romanului ce se produce azi în lume. În care lume? O persistentă (și pînă la un punct îndreptățită) mefientă îmi blochează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suprapus, modern suprapus. Și asta datorită infuziei de tinerețe, asumată iată, spectaculos și benefic chiar de vechile gărzi ale dulcelui lirism local, provocîndu-le acestora insolite emulații. Sala care cu minime sincope (rațiuni comerciale!) își menține rolul de creuzet al artei ieșene actuale rămîne Cupola, cu dinamica ei incitantă, într-o continuă alternanță stilistică. De recunoscut Uniunii Artiștilor Plastici rolul de manager profesionist al galeriei! Nu singura, evident, la discreția acestei efervescențe fără contenire, existînd și alte spații, unele cu ștaif subțire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pune Cupola în avantaj. Întîmplarea făcînd să mă aflu, recent, în spațiu francez, am constatat cu oarecare stupefacție nivelul precar al studiului de bază într-o academie franceză de arte. Infantilismul suficient, cel care-i și dădea nota distinctivă. Cupola ieșeană reflectă, dimpotrivă, seriozitatea actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]