7,197 matches
-
fel și invocarea divinității nu sunt altceva decât semnificațiile unei transsubstanțiere a presentimentului apariției iubitei,moment ce-l consideră poetul,edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tematicii profetice,acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale,la Fernando Pessoa edenul se află între abis și oglindă.Este acelaș peisaj care,în realitate poetul și-l creiază,prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară.Cum specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv,el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. AL. FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Al.Florin Țene-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1325, Anul IV, 17 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
ce ne veghează/ existența/ din orice colț/ quantificând/ fiecare gest făcut/ fiecare vorbă spusă.../ avanpremieră/ a judecății de apoi.” („Efemeride 4”). În mod straniu, uneori grafica unor asemenea crochiuri urbanistice amintește de stampele citadine proprii poeziei simboliste și de întreg imaginarul sugestiv al acestora, ca în „Efemeride 5”, de pildă, poem cu discrete, persuasive ecouri din lirica bacoviană: „Plouă cu tristețe/ peste orașul îmbătrânit,/ mor arborii/ pe marginea străzii/ în orașul/ cu oameni triști/ umbre/ ce se aventurează în cotidian,/ curge
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
cititor, îndreptându-se spre un final pilduitor, pe alocuri surprinzător, bine “ticluit“ folosind metafore și cuvinte meșteșugite. Iubitor de neam și de loc, simte nevoia aprigă de a clădi un trecut îndepărtat, evocând acest trecut prin fapte reale subliniate de imaginar, ca un reper, o mărturie poetică dedicată Reghinului sau localității natale ( Somnul orașului, La Rușii-Munți). Impresionantă dragostea sa față de satul său, Rușii Munți, un loc binecuvântat. “La Rușii-Munți se toarce veșnicia / Stă Bursucău-n mâini cu-n fus de timp,/Dumnezeiescul
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
ca niște pui ``. Trezirea miraculoasă a naturii după o iarnă posesivă reprezintă o eliberare universală ``Tâmpla zilei`` zvâcnește, `` puful de sălcioară`` ``tremură``/ Pe crengi râd `` ciucuri verzi de mătase ``. Sufletul se înalță în azur fericit. ( Primăvara). Elementele vegetale care compun imaginarul poetic rusian -velința pământului, frunzele din spuma norilor, mugurii ce se sparg în alb, în roz, răspândind miresme, primăvara, se-nfiripă-n falduri`` - derutează timpul :``Secundele pășesc în surdină,/ O, cum timpul în ele se pierde / întâmpină dorul de viată
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
și de o incomensurabilă valoare culturală continuă să rămână obiectivul principal al viziunii artistice al tinerei designere. Ca dovadă, prezentarea colecției a fost un adevărat spectacol regizat de creatoarea de modă, având urmatorul program: • trecerea din planul real în cel imaginar a fost realizată printr-un scurt concert de violoncel; • trasmiterea mesajului artistic al creatorei prin prezentarea unui film de scurt metraj; • prezentarea elementelor originale de vestimentație, având ca temă influența stilului bizantin asupra hainelor preoțești. Vom descoperi sobrietatea creațiilor inspirate
ALEXANDRA POPESCU-YORK LA COUTURE FASHION WEEK 2014 DIN NEW YORK de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362175_a_363504]
-
letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar poetic) și se transpun în limbajul aplecat asupra tainelor Omului și Universului (opera). Selectiv, ne vom opri la câteva simboluri, evidențiind exemple din cele trei regnuri: mineral, vegetal și animal, vom avea în vedere și cele patru elemente fundamentale: apă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
peste-nfloriri aztece!'' sau „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt șoapta și urma mistreților, dragostea mea sfâșiată de-a pururi, tremurătoarea cumpănă a gândului, Magul-Poet, descântecul șarpelui ... ” Reprezentarea abstracțiilor în formă concretă are ca efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit: „Cum să mușc din acest lătrat de câine ce veșnic scâncește în inima ta?”; „Mut ca un pește în apa păcatului sunt, flămând ca un câine a cărui credință descrește ... ”, „Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-am scris într-o bună zi, Eliberându-mi sufletul pe esplanada, Nu era nimeni, să mă fi văzut, Doar vântul și apa, Ei mi-au zâmbit, pe rând, Lăsându-mă discreți, Ca să-mi aștern imaginar, Toate cuvintele frumoase, despre tine. Bad Ischl, Austria februarie 2015 Referință Bibliografica: Discreție în opt versuri / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1513, Anul V, 21 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate
DISCREȚIE ÎN OPT VERSURI de COSTI POP în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377808_a_379137]
-
în cultura europeană. Aceste studii se disting, mai ales, prin patosul căutării și bucuria descoperirii, nu prin stuful erudiției. Autorul nu este ispitit de explozia informației și nici de metodologiile cercetării, ci de esența fenomenelor, de dinamica valorilor, de studiul imaginarului cultural în perspectivă antropologică. Demetrio Marin cultivă hermeneutica istorică și comparativă a ideilor, degajă probleme majore, propune soluții deschise realizînd, astfel, o lucrare de referință în cultura românească. Magistrul Demetrio Marin face parte dintr-o strălucită generație de filologi români
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
s-ar fi adresat și regelui Poloniei, pentru că el pune bază pe dezvoltarea unei culturi slavone, care exprimă solidaritatea cu bulgarii și sîrbii. Problematica stilului perpetuarea Bizanțului și cum se face aceasta se înscrie între un act politic și un imaginar colectiv. Tematica bizantină plasează istoria Moldovei și a Țării Românești în orientul Europei și, în același timp, reflecțiile despre putere, domnitor, originile națiunii sînt alimentate de influențe aduse prin contactele cosmopolite cu Polonia, Italia și o Grecie strălucind între geografia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luminat îl păstrează, controlîndu-1, și un fel de disperare care îi cuprinde în vîltoarea secolului. Sistemul de ordine părea, în consecință, condamnat chiar înainte ca națiunea română să recupereze această etapă a istoriei transilvane feudale. Rămîn inițiativele care marchează profund imaginarul colectiv și vor servi ca model revoluționarilor de la 1848, apoi intelectualilor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Mersul în popor ia, la Șincai, forma unei predici ținute țăranilor la înmormîntări. Aceste texte vor fi adunate într-o ediție apărută în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe perenitatea folclorică. Imaginarul francez este mișcat de această figurație victimizată a unui popor lovit în cursul secolelor de valurile de barbari, în prezent victimă a dominației ruse. Pe de o parte, țăranul român, elegant și civilizat, pentru că el a crescut în tradiția românească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
temele compozițiilor poetice ale vremii. Ele se revendică dintr-o memorie populară prelucrată savant și recompusă. Poporul a decepționat întrucîtva sau cel puțin legătura intelectualilor cu el s-a dovedit fragilă. În întregul folclor, punerea în scenă a poporului alimentează imaginarul și îndepărtează amintirile amare. Corespondența lui Alecsandri este revelatoare în acest sens, în același timp printr-un dezgust față de politică, o silă față de reîntoarcerea la ordine și refuzul unui reformism considerat ca fiind prea amestecat cu uniforma. Scriitorul este încîntat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acela între oameni devină cel dintâi / Ce mi-o răpi chiar piatra ce-oi pune căpătâi..." (Rugăciunea unui dac). Care este însă rezistența, durata stâncii/pietrei, de care se agață omul eminescian, în eternitatea universului? * Tușele în care poetul-sculptor "lucrează" imaginarul muntelui sunt adevărate reverii ale pietrei: termenul de "stâncime" creat în acest cutremur al formelor ("Munte jumătate-n lume jumătate-n infinit", Memento mori) e însuflețitor: "turmele de stânce" vibrează sub privirea lui Zamolx, care la un semn "striga stâncelor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
magul, călugărul, prințul) nu urcă muntele într-un act de orgoliu (romantic), cât pentru a intermedia. Profetul lui F. Nietzsche este un "vânător de Dumnezeu": "Mai sus ca om și fiare-ajuns, / Vorbesc și nu primesc răspuns" (Pin și trăsnet). În imaginarul său ascensional, la Eminescu nu întâlnim doar un singur om, ci mai mulți prinț, călugăr, monarh, sihastru în care se dedublează, întârzie prin ei ca pe niște trepte, pentru a arde toate etapele umanului: Și cine-enigma vieții voiește s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
16 care captează energia într-un câmp magnetic și o redau, pe urmă, într-un mod continuu. Este important să zăbovim asupra unei opinii a lui Caius Dobrescu 17 privitoare la o "disponibilitate" a poetului de a face să gliseze imaginarul "ruinei", "destrămării" și "decăderii" către o "estetică a disipării creatoare de plăcere estetică". Autorul susține că poetul nu privește imaginea bisericii "ruinate", ca pe un proces, ci ca pe aceea a unei stări. E adevărat că M. Eminescu știe că
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vezi zid sau proiecție magică de abside pentru că nu știm cine privește: teama din ochii lui Traian de sub zidurile cetății? Sau e poetul care o vede "pentru întâia dată" prin părul lui Odin "ca o coroană mândră" (Odin și poetul). * Imaginarul eminescian din marile "poeme cosmologice" (Memento mori, Povestea magului călător în stele, Andrei Mureșanu, Odin și Poetul) se dezvoltă epic din nuclee (în expansiune) a unui impuls poetic mereu in statu nascendi: imaginile proliferează imagini colonizând spații cosmice neatinse de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză..." Episodul "cetatea Sarmisegetuzei" (ocultat de critică, probabil pentru "dacismul" său) este semnificativ pentru a revela singularitatea imaginarului eminescian: "arfa" sa poate ridica "stâncă pe stâncă" într-o construcție de mare forță arhitecturală. Fragmentul din Memento mori e, cu siguranță, un răspuns la întrebarea lui Odin: Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră, / Cu murii de granit, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
stranie a naturii sugerează existența misteriosului nucleu cuprins într-însa prin prezența excepțională a "săhastrului mag", conf. Egdar Papu, Motive literare românești, Ed. Eminescu, 1983, p. 169. 7 Baudouin, V. Hugo, p. 47, 179, conf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2000, trad. de Marcel Aderca, p. 149. 8 Despre "simbolurile ascensionale" se pot consulta: G. Durand, Op.cit., p. 127 și passim; M. Eliade, cu referire la "tehnici ascensionale" în: Images et symboles, Gallimard, 1952, Le Chamanisme
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Gabriela Creția, Dan Slușanschi, p. 29). 23 Despre "Complexul Atlas" vezi G. Bachelard, Pământul și reveriile voinței, Univers, Buc., col. "Studii", trad. de Irina Mavrodin, 1998, p. 266 și passim. 24 Reținem câteva dintre figurile reprezentative ale romantismului cu care imaginarul eminescian este în corelație: Thomas Gray își așază eroul pe muntele Vales (în poezia Bradul); Bayron îl plasează pe Manfred pe o stâncă a muntelui Jungfran, Novalis (în poezia Către Tieck) îl descrie pe acesta sus pe un munte abrupt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mă fixează, să vadă ce impresie fac vorbele ei, dacă le înțeleg, dacă le cred. Ce se ascunde sub replica femeii, rostită oarecum ritos, oarecum perfid? Încerc să-mi confecționez un scenariu pentru uz personal, să-mi satisfac nevoia de imaginar, deși sînt convins că scenariul meu nu va fi prea departe de cel autentic. Mai întîi, intruziunea primilor catolici, aici, departe de Apusul-matcă, într-o vreme în care misionarii pătrunși între oamenii locului, atît de vechi, atît de conservatori în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui. Lumea, așa s-ar părea, înaintează spre un orizont din ce în ce mai sumar, simplificarea, epurarea mentalului general de "balastul" mitologic pare a fi tiparul în care se așază milenul ce vine. E bine? E rău? Începuturile civilizației au stat sub semnul imaginarului, nu de dragul în sine al acestuia, evident, ci răspunzînd, organic, provocărilor, spaimelor necunoscutului. Preluarea acestui imaginar chiar dacă încontinuu modificat de către civilizațiile ce s-au succedat, s-a făcut nu doar în virtutea rutinei, ci sub presiunea aceluiași necunoscut încărcat cînd de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de "balastul" mitologic pare a fi tiparul în care se așază milenul ce vine. E bine? E rău? Începuturile civilizației au stat sub semnul imaginarului, nu de dragul în sine al acestuia, evident, ci răspunzînd, organic, provocărilor, spaimelor necunoscutului. Preluarea acestui imaginar chiar dacă încontinuu modificat de către civilizațiile ce s-au succedat, s-a făcut nu doar în virtutea rutinei, ci sub presiunea aceluiași necunoscut încărcat cînd de spaime, cînd se serenitate. Crăciunul copilăriei noastre a captat, deopotrivă, imensa poftă de sfințenie și de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuitatea mesajului, continuitatea stilistică, și să-și construiască personalitatea neviciat de ce se întîmplă colateral. La vîrsta pe care o împlinește acum, el este/ rămîne un artist singular, un scriitor care nu contaminează plasticianul, un plastician care nu se hrănește din imaginarul retoric al scriitorului și un intelectual care înțelege foarte bine climatul cultural în care trăiește, îl hrănește și îl animă într-un mod absolut onorabil." 31 ianuarie Dacă realitatea nu ar arăta așa cum arată, atunci recentul comunicat austriac privind construirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]